Analiza existentiala - Anxietatea

Analiza existentiala

Anxietatea

☻ Ce s-ar intampla, cum ar fi daca intr-adevar s-ar intampla acel lucru de

care mi-e cel mai tare frica ?

a) ce s-ar intampla in mod real daca s-ar produce ?

b) cum ar fi asta pentru mine (ce as simti in aceasta situatie)

c) ce anume as face atunci ?

Cand il punem sa prelucreze, problematizam:

☻ Intelegi ceea ce simti ?

O valoare intotdeauna se distribuie dar nu se imparte

(astfel poti descoperi o valoare)

Exista un suport posibil in aceasta lume a religiozitatii in care poti fi inradacinat.

Si moartea poate fi o valoare, care ma poate sustine. Astfel frica devine doar o chestie tehnica.

fug in mine, ma sustin in mine

vad moartea ca solutie, ca prieten → scade anxietatea

Increderea in D-zeu este resimtita ca o adanca ocrotire si pavaza.

Am posibilitatea de confruntare cu cruda realitate si sa iau viata asa cum este.

Concluzii:

exista ceva anume ce nu poate fi nimicit

in ciuda nimicirii a tot, mai exista ceva. Omul se resimte.

in esenta este importanta relatia cu mine - eu imi raman ultimul meu partener.

constientizarea propriului Eu → are care rezultat constientizarea ca si acesta este vulnerabil, dar vad ca eu mai sunt inca aici, chiar daca toti ceilalti nu mai sunt.

Prin intrebarea de mai sus putem obtine cateva date foarte importante:

perspectiva asupra realitatii, o aducere cu picioarele pe pamant

Daca apar rezistente - ramanem la subiect, insistam la problema, pana ce verbalizeaza.

Frica irationala se traieste doar cognitiv !

mobilizarea si facilitarea perceptiei (a ceea ce mi se da).

de a lua contact si act de fapte calculabile (concrete) si astfel de a iesi din lumea posibilitatilor si ancorarea in perceptii.

Anxiosul traieste in "lumea posibilitatilor" !

Ne intoarcem la acest concret al realitatii deoarece pentru anxios aceste posibilitati sunt resimtite ca si cvasirealitati. Posibilitatile au o semnificatie mai mare decat realitatea.

Prin aceste concretizari → posibilitatea de cuprindere, de intelegere a realitatii. Dupa tot ce se intampla, tot mai ramane ceva.

Sfarsitul fricii: cu clientul mergi pana acolo unde mai rau nu se poate (la maxim).

→ dupa toata suferinta, inseamna ca pot sa duc.

Aceasta ne certifica ca suntem la inaltimea situatiei (ca mai rau nu se poate) = avem un teren pe care ne putem baza ca mai pot face ceva.

"Pana in ultimul moment am o posibilitate"

"Sunt liber de a accepta moartea sau nu"

un mic germene din care poate sa creasca curajul.

daca pot sa-mi reprezint spaima pana la capat → am sentimentul ca sunt la inaltimea situatiei.

il ajutam pe client de a se reinsera in lume pornind de la pamant de pe fundul prapastiei si sa se raspunda ca la ceva solid.

Frica este caderea in gol. Pentru a construi ceva ai nevoie de ceva solid de la care sa pornesti.

In terapia anxietatii il ajutam pana la fund si apoi il ajutam sa se impinga cu putere pentru a ajunge sus.

Prelucrand astfel anxietatea, ea nu dispare instantaneu.

Ajutam astfel clientul sa-si prelucreze cognitiv emotia primara si astfel sa o anuleze ca simtire si ea sa ramana in cognitie (detensionare).

Un nou inceput este posibil mereu dar nu de la zero.

Daca ceea ce este, este, trebuie sa luam ceea ce este bun de la ceea ce este !

☻ Cum ar fi, cum as resimti in momentul respectiv ?

- discutam sentimentele !

Tratamentul anxietatii in analiza existentiala se realizeaza prin perceptia realitatilor si operarea cu cognitii (nu cu prelucrarea sentimentelor)

☻ Intelegi ceea ce simti ?

☻ Ce as face face atunci ? (a treia subintrebare - pag.1)

as zbiera

as plange

as urla, mi-as smulge parul

disperare

m-as anestezia in alcool, medicamente

Simpla enumerare  => "Si dupa aia ? . "

- il face sa vada ca in el are posibilitati nuantate de a face fata situatiei, sa vada posibilitatile => creeaza un spatiu de manevra.

Faptul ca il pun sa vada posibilitatile immediate => il faci sa constientizeze ca se mai poate face ceva, prin stimularea acestor capacitati de activare se produce o restructurare a felului de a fi a persoanei (ea se resimte incapabila).   I se releva ca el este partas la viata lui.

Trairea sentimentului de victima pasiva se vede cand ii spui despre metoda.

Atentie la prima intalnire (impresia primei intalniri) !!

Se procedeaza la scoaterea din pozitia de victima.

continuare

☻ Ce ai face face atunci ? (a treia subintrebare - pag.1)

- ocazia prin care il ajuti de a-si mobiliza propriile forte. Il fac sa se simta mai potent. Imi vor fi de ajutor motivatiile fundamentale:

I MF - temeiul de a fi

II MF - suportul de a fi

III MF - trairea acestui lucru astfel incat nu ma simt singur si totusi sunt  

cu mine.

IV MF - un ultim sens (sensul ontologic)

se consolideaza suportul interior.

Tot prin "Ce ai face ?" practic ii deschid viitorul.

In momentul in care pot sa fac = am demarat, am intrat in miscare.

Totul merge mai departe, chiar daca acest mai departe inseamna ca eu voi muri.

A descoperi aceasta activitate ("Ce sa fac") este un fel de inceput a vietii de dincolo de moarte (un nou inceput dincolo de aceasta frica care o vad ca moarte)

Tehnica se numeste = Trecerea prin poarta mortii

Nimic = Ceva

A nu face nimic = a face nimic (adica pot face ceva)

Din moment ce am luat decizia, sunt condamnat sa traiesc pana cand traiesc.

Din frica invatam = viata are voie sa fie asa cum este si cum vine peste noi

= singura solutie este sa o luam ca atare.

Acest "a lasa sa fie", "faptul de a nu face nimic impotriva providentei" este de fapt cea mai inalta forma a lui "a putea", a acceptarii (sa-l las sa fie).

Este o forma de transcedere (facem o transcedere).

Destin = trimis spre

Imi este dat sa intru in acest destin, sa ma las dus, de a-mi lasa viata sa fie pur si simplu. Viata nu trebuie sa fie cum vreau ci asa cum este.

Aceasta atitudine reflecta acel DA spus vietii, fiintei.

Frankl  vorbeste despre "omul neconditionat".

Pacientul trebuie sa vada ca asta e viata lui, existenta lui.

Frica este o pierdere a controlului.

Se recomanda monitorizarea controlului (in terapia cognitiva):  

modelare

strategii de mentinere a controlului

In A.E. pornim de la faptul ca viata nu este controlabila

(mai ales in momentele ei esentiale)

cand iubesc

cand imi place ceva

cand prind ceva (la pescuit, etc)

In A.E. invat sa renunt la control, sa renunt la perspectiva ca totul poate fi facut, controlat.

In fiecare zi frica este continut cenzurat, refulat care vrea sa iasa din starea de refulare, din subconstient la constient.

Demersul este constientizarea

Este bine sa inveti sa renunti la control !