Tema la psihologia judiciara

Tema la psihologia judiciara

Tema nr. 1

Care credeti ca sunt cauzele ce determina vizionarea filmelor ce au drept subiect crime violente? Ce consecinte produce vizionarea unor astfel de productii cinematografice asupra spectatorilor? Incercati sa identificati ce efect au asupra dumneavoastra vizionarea unor astfel de filme.

Filmele care au drept subiect crimele violente sunt foarte difuzate si vizionate in zilele noastre. Mass-media reprezinta unul dintre factorii principali ce determina vizionarea acestor tipuri de filme deoarece prin calupul publicitar starneste curiozitatea persoanelor care urmaresc filme de acest gen. Filmele ce au subiect crimele violente, in mod special, sunt difuzate intr-un anumit interval de timp, mai ales seara si atrage tot mai multi telespectatori, prin suspansul si senzationalitatea lor.

Un alt factor important este cinematografia, deoarece are un impact asupra tinerilor, care, majoritatea sunt atrasi de violenta. De cand a aparut internetul, vizionarea filmelor cu suubiect - crimele violente - este mult mai ridicata fata de inainte de a aparea acesta pentru ca ofera mai multe informatii despre acest subiect. Un alt factor ce determina vizionarea acestor pelicule, este personalitatea fiecarui om in parte.

Rata vizionarii acestor filme produce grave tulburari in gandire si comportament asupra copiilor si tinerilor in mod special, prin modul in care sunt promovate modalitatile de savarsire a unui act criminal. Spre exemplu, copiii nu realizeaza, inca, gravitatea acestor acte criminale si ca atare in urma vizionarii acestor filme cu crime, ei se comporta in consecinta si cu persoanele din jurul lor. Si in randul persoanelor adulte exista efecte negative provocate de aceste filme, ele devenind mai agresive, mai dure si in unele cazuri ele pun in practica acest gen de violenta redata in filme, la aparitia unor certuri, discutii sau diferite evenimente aparute in anturaj sau in familie. Persoanele, cu o varsta mult mai inaintata, raman marcate psihic in urma vizionarii filmelor cu subiect - crimele violente.

S-a constatat de catre specialisti ca acest gen de filme este mult mai vizionat, iar in consecinta provoaca dependenta, mai ales in randul copiilor care provin din familii dezorganizate si care sunt lasati nesupravegheati de catre parinti, in fata televizoarelor si a calculatoarelor, in majoritatea cazurilor si in randul tinerilor care, in ziua de azi sunt din ce in ce mai atrasi de filmele ce au ca subiect crimele violente, decat de alte tipuri de filme, gen drama, aventura, etc. In urma vizionarii de mine a acestor filme cu crime violente imi provoaca o oarecare stare de disconfort psihic.

Tema nr. 2

Care credeti ca este procentul infractiunii cu violenta din totalul infractiunilor comise? Motivati estimarea facuta.

Dupa parerea mea, procentul infractiunilor cu violenta reprezinta, 80% din totalul infractiunilor comise. Voi incepe prin a relata cateva categorii de infractiuni non-violente, care bineinteles ca procentul acestora este mult mai mic in comparatie cu infractiunile cu violenta. Din aceasta categorie fac parte infractiunile auto in care soferii nu respecta anumite reguli de circulatie. Nerespectand aceste reguli pot avea loc accidente care nu se intampla in mod voit si drept urmare nu au caracter violent.

Violenta verbala (calomnia) o putem incadra in aceasta categorie de non-violenta. Un alt tip de infractiune non-violenta ce poate fi identificata, este coruptia. Ajungand la cea de-a doua categorie, indentificam un numar foarte mare de infractiuni cu caracter violent. Furtul este intalnit in foarte multe situatii, dar are un grad de violenta mult mai scazut decat alte tipuri de infractiuni cu violenta cum ar fi vatamarea corporala, etc.

In urma furturilor asupra persoanelor pot aparea diferite traume atat fizice, cat mai ales psihice. Un alt aspect despre care putem vorbi este violul si tentativa de viol. Aceste doua infractiuni sunt savarsite din ce in ce mai des si ca urmare pot provoca traume grave de ordin psihic si fizic si in unele cazuri poate provoca si moartea.

O alta infractiune si cea mai grava, insa, o reprezinta crima, care poate fi impartita in: tentativa de omor, omor din culpa, crima cu premeditare si crima in serie. Comportamentul criminal este invatat, iar cei ce il savarsesc, in mod voluntar sau involuntar, prezinta tulburari grave de comportament.

Tema nr. 3

La ora actuala, raspunderea penala incepe odata cu implinirea varstei de 14 ani. Ce credeti dumneavoastra despre acest prag de debut a raspunderii penale: de la ce varsta credeti ca ar fi indicat sa inceapa raspunderea penala? Explicati si motivati punctul dumneavoastra de vedere.

Majoritatea copiilor care savarsesc infractiuni, fac parte din familii dezorganizate, cartiere sarace, au relatii proaste cu parintii si nu frecventeaza scoala. Foarte multi dintre acestia sunt minori. De obicei au peste 15 ani si sunt mai mult baieti, dar se intampla sa aiba si varsta mai mica. Cei sub 14 ani nu sunt sanctionati penal pentru ca se considera ca nu au discernamant asupra faptelor comise. Se spune ca din momentul in care ei detin carte de identitate, vor raspunde penal. Se considera ca, copiii sub 14 ani pot fi foarte usor influentati si manipulati si de obicei savarsesc infractiuni in urma presiunii celor mai mari. Exista foarte multi care sunt pusi de cei mai mari si chiar de parinti sau membri de familie sa savarseasca infractiuni. Cele mai intalnite infractiuni comise de copiii sub 14 ani sunt furturile. Acestia o pot face singuri sau in grupuri organizate. Celelalte tipuri de infractiuni sunt mai rar intalnite la copiii pana in 14 ani.

Eu consider ca aceasa este o varsta mai optima pentru care copiii sa fie sanctionati penal, desi de foarte multe ori, se intampla ca acestia sa fi stiut foarte bine, ceea ce fac si sa nu fie manipulati de ceilalti. Dar in general varsta de 14 ani este cea mai potrivita, pentru ca atunci copilul ajunge la adolescenta si isi formeaza personalitatea. Incepand cu 14 ani, acestia stiu foarte bine ce fac atunci cand comit infractiuni.

Tema nr. 4

Care dintre indicatorii minciunii discutati anterior vi se par mai relevanti pentru contextul romanesc ? Minte oare, din punct de vedere al indicatorilor verbali si non-verbali, astfel romanul decat americanul ?
Indicatorii minciunii mai relevanti pentru contextul romanesc sunt cei non-verbali si para-verbali. Atunci cand o persoana minte, de cele mai multe ori traieste anumite sentimente neplacute, printre care teama de a fi descoperit si sentimentul de vina sunt cele mai frecvente. Bineinteles, nu toti oamenii care mint traiesc astfel de sentimente.

Sentimentul de vina determinat de intentia de a minti submineaza eficienta minciunii in momentul producerii acesteia prin faptul ca o dezvaluie prin comportamente non-verbale sau alti indicatori. Dintre indicatorii minciunii cei mai relevanti pentru contextul romanesc sunt : atunci cand minte, omul zambeste mai des; nu este un zambet care indica emotii pozitive, ci este un zambet fortat care are drept scop ascunderea, mascarea emotiilor negative care insotesc minciuna.

Acest indicator nu este specific tuturor romanilor, ci doar pentru o mica parte din ei. Foarte multi romani mint dar nu traiesc emotii negative pentru acest lucru si nu regreta faptul ca mint. O parte din ei zambesc pentru a masca emotiile negative ce insotesc minciuna. Un alt indicator este cresterea motricitatii mainilor, in special se comit miscari de atingere a corpului (de cele mai multe ori atingerea se realizeaza in zona fetei sau a capului) sau miscari ritmice de lovire, de genul ciocnirilor cu degetele.

O serie de miscari care se produc simultan : reducerea miscarilor capului, schimbari in postura, schimbari a pozitiei picioarelor reprezinta un alt indicator.Un alt indicator este o tendinta de a clipi mai des atunci cand cineva resimte o stare afectiva intensa si acelasi lucru se intampla, de regula, cand cineva minte. Romanul este catalogat ca fiind un bun actor atunci cand minte. Isi aranjeaza minciunile foarte bine pentru a nu fi descoperit. De cele mai multe ori nu regreta atunci cand minte si nu are sentimente de neplacere sau de vina.

Americanii, probabil, mint diferit pentru ca fac parte dintr-un popor mai dezvoltat din toate punctele de vedere. Pe roman, se intampla ca nevoile sa-l determine sa minta. Un american daca minte, o face in situatii disperate si regreta ceea ce face.

Tema nr. 5

Care sunt indicatorii dupa care va ghidati cand suspectati o persoana ca va minte? Cum procedati in cazul detectarii minciunii la adulti? Ce faceti ca sa depistati minciunile copiilor?

Atunci cand suspectez o persoana ca minte, ii analizez fiecare gest : daca este nervos, daca ezita sa raspunda , daca ofera raspunsuri scurte, daca evita contactul vizual, daca isi schimba postura, daca roseste, daca zambeste fara motiv, daca incetineste ritmul vorbirii, daca clipeste mai des decat de obicei, daca isi schimba pozitia picioarelor, daca prezinta pauze in discurs, daca frazele sunt scurte. In momentul in care detectez minciuna la un adult scade automat increderea in acea persoana. Dupa acel moment, tot timpul il voi suspecta ca minte, chiar daca acest lucru nu se va mai intampla. La fiecare discutie voi fi atenta la gesturi, pentru ca va exista tot timpul aceasta suspectie ca daca a mintit o data, o va mai face.

Totodata voi incerca sa-i explic ca nu este bine sa minti si ca in orice situatie trebuie sa spunem adevarul. La inceput sigur voi avea o retinere fata de acea persoana, dar dupa aceea voi incerca sa-mi schimb parerea, fiind constienta ca orice persoana greseste. Foarte multe persoane cred ca este usor sa descoperim atunci cand un copil minte. Acest lucru a fost contestat de cercetatori care au aratat ca doar persoanele specializate pot descoperi asta.