Agresivitatea cauzata de consumul de droguri

AGRESIVITATEA CAUZATA DE CONSUMUL DE DROGURI

Cap I SCURT ISTORIC

Sectiunea 1   -Ce sunt drogurile?-

Inca din cele mai vechi timpuri,oamenii au cunoscut proprietatile drogurilor.

Acestea erau folosite in cadrul ceremoniilor religioase,al ritualilor mistice,in scopuri terapeutice,dar si pentru a induce o stare de placere,avand in vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman.

Astfel,in urma cu 7000 de ani,macul,din care se producea opiul ,si derivatele sale,era mentionat in tablitele sumerienilor din Mesopotamia.

Prin intermediul babilonienilor,proprietatile terapeutice ale macului sunt cunoscute apoi in Persia si in Egipt.

Grecii si arabii utilizau opiul in scopuri terapeutice si ca analgesic pentru a calma durerile,febra si tusea.In Grecia,macul era considerat un symbol al fecunditatii[2].

Theofrastus (373-287) mentioneaza o otrava preparata din cucuta si suc de mac care ucide usor si fara dureri.

Descoperirile arheologice din America de Sud au demonstrate faptul ca mestecatul frunzelor de coca se practica inca din anul 3000 i.Hr.,dinainte de aparitia Imperiului Incas,cocaine reprezentand un simbol sacru pe care zeul soarelui l-a daruit fiului sau,Marele Incas

Tentatia de ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri mult apuse , chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afodisiace si halucinogene,

Planta Canabia Sativa [4] era utilizata de oameni cu foarte mult timp in urma.

Cauzele care au dus la aparitia drogurilor au fost de regula razboaiele . Efectele drogurilor erau 'benefice' pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi,de multe ori fara hrana si fara apa.

Tot razboaiele au dus la dezastre umane.

Astfel,in sec. XVII s-a descoperit morfina,un medicament ce calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca,morfina administrate in mod repetat duce foarte repede la dependenta psihica si fizica.S-a cautat un inlocuitor,si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina,care da o dependenta de sapte ori mai mare decat morfina.

Dupa primul razboi mondial,aceste substante au inceput sa fie consummate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30,ele erau legale.

Comercializarea lor,in timp,a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra.

Flagelul comertului illicit de stupefianta pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Romania,prin asezarea sa geografica este, tara de transit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de transit,in timp, a devenit consumatoare . Vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri,discoteci,case de tigani si chiar la colt de strada.

Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate,teribilism sau solidaritate fata de anturaj au inceput sa consume. Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acst flagel al drogurile ,ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie,cat si in lumea medicala.

Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator.

Locuinta unui toxicoman este gura iadului-anticamera mortii sale.

Originea cuvantului drog este incerta,unii autori considerand ca ar proveni din cuvantul persan 'droa' ce inseamna miros aromatic,altii considera ca ar proveni din cuvantul evreiesc'parfum',iar dupa altii la originea cuvantului ar sta termenul de origine olandeza 'droog'-ce desemneaza substante vegetala vandute de farmacisti.

O prima definitie a drogului, este acea substanta de origina animala sau minerala care se intrbuinteaza la prepararea unor medicamente si ca stupefinate.

A doua definitie arata ca Drogul[8] - este o substanta licita (legala, permisa de lege) sau ilicita (ilegala) al carei consum, din motive medicale sau din alte motive, determina fenomene de dependenta si toleranta a organismului.

A treia definitie arata ca drogul este substanta care absorbita de un organism viu,ii modifica una sau mai multe functii : in sens farmacolog,drogul este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate creea dependenta psihica si fizica sau tulburari grave ale activitatii mintale.

Folosirea drogurilor a devenit in zilele noastre un fenomen de grup,atingand toate categoriile socio-culturale .

Insa pentru a intelege mai bine acest fenomen este necesar sa cunoastem drogul ca fiind o substanta solida,lichida sau gazoasa care afecteaza direct functionarea sistemului nervos central,cu proprietati chimici si efecte biologice care provoaca tulburari grave ale activitatii mentale,perceptiiei,comportamentului,constiinteisi,odata absorbita de un organism viu,poate modifica una sau mai multe functii ale acesteia.

Alaturi de mobiditate si criminalitate,fenomenul consumului si abuzului de droguri reprezinta un pericol grav la adresa societatii,cu repercursiuni atat economice cat si sociale si psihologice.

Traim intr-o societate in care consumul de droguri constituie una dintre cele mai grave probleme,deoarece in ultimii zece ani,narcomania a crescut de zece ori printer copii si adolescenti,incat actualmente se considera ca exista la noi peste o jumatate de million de copii narcomani.

Un singur narcoman molipseste pana la altii 60 de oameni. Acest fapt este legat de difuzarea si de revindecarea narcomanilor,el facand acest lucru in principal ca sa aiba o sursa de venit constanta pentru a-si cumpara portia zilnica de drog[11].

Sectiunea 2 - Cum identificam un consummator-

Depistarea consumatorilor de droguri

Indicii care pot sugera consumul[12]:

schimbarea brusca a comportamentului;

treceri fara motiv de la veselie la tristete, uneori chiar agresivitate neobisnuita, si de la agresiune la liniste si chiar delasare;

pierderea apetitului alimentar, ochi injectati;

pierderea gradata a interesului pentru scoala, munca, hobby-uri, sporturi, prieteni;

stari de somnolenta si apatie necaracteristice, oboseala excesiva fara o cauza aparenta;

cheltuieli excesive, disparitia banilor sau a unor obiecte de valoare din casa;

pete neobisnuite, mirosuri ciudate pe piele sau imbracaminte;

schimbarea grupului de prieteni, precum si tendinta de tainuire a acestor 'prieteni' , folosirea unui jargou diferit de cel anterior.

Masurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele din anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive in salvarea vietii acestuia.

Daca persoana este tensionata, panicata, in urma unui consum de halucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze crescute de cannabis, conduita de urgenta pe care trebuie sa o adoptati este:

sa inlaturati din jur privitorii curiosi si sa conduceti persoana intr-un loc ferit de zgomote si lumini puternice;

sa calmati persoana vorbindu-i incet si explicandu-i ca panica va trece pe masura ce drogul isi va pierde din efect;

sa o incurajati sa respire adanc si rar pentru a nu se sufoca in accesele de panica;

sa incercati sa aflati ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de la Salvare in caz ca starea de sanatate se inrautateste brusc.

Daca persoana este foarte deshidratata sau incalzita in urma consumului de amfetamine[13] sau ecstasy si in urma de depunerii unui efort sustinut in timpul dansului, (in cazul in care consumul de droguri s-a realizat intr-o discoteca sau la o petrecere intr-un loc neaerisit), are dure de cap, ameteli, varsaturi, are o senzatie brusca de oboseala si transpiratia este absenta :

se recomanda odihnirea in spatii aerisite, consumul de sucuri de fructe si snacks-uri sarate pentru reechilibrarea hidro-electolitica, consumul de lichide nealcoolice cam jumatate de litru pe ora pentru rehidratare.

Daca persoana isi pierde starea de constienta

primul lucru pe care trebuie sa-l faca salvatorul este sa se asigure ca persoana lesinata respira normal in continuare iar daca respiratia nu este perceptibila, sa-i faca respiratie gura la gura;

in scop preventiv, pentru a nu-si inghiti limba sau daca varsa, sa nu se sufoce, persoana in stare de inconstienta va fi pozitionata culcata pe-o parte cu genunchiul usor indoit, cu capul intors spre lateral si bratele flexate de-o parte si de alta a capului;

la sosirea ambulantei se vor oferi toate informatiile in legatura cu ce a consumat si cand, iar daca acest lucru nu se cunoaste, atunci, ce recipiente sau pulberi s-au gasit langa persoana in stare de inconstienta - acest lucru va folosi personalului medical la stabilirea rapida a celui mai bun antidot

Dependenta[16] nu este o joaca , este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o descriem la adevarata ei intensitate.

Lipsa drogurilor produce stari de criza manifestate prin nervozitate excesiva,violenta,talharie si criminalitate.

Aceasta este perioada de sevraj[17] care ,prin termini medicali se traduce ca fiind"raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care era obisnuit".Readministrarea drogului readuce organismului starea de normalitate si aceasta dureaza doar cateva ore. Impresia ca drogul il salveaza pe toxicoman este doar o iluzie eftina.

Pentru a scapa cu adevarat de acest cosmar,toxicomanului ii trebuie multa vointa si stapanire de sine,dar si mult ajutor si intelegere din partea celor apropiati.

Intoarcerea unui toxicoman inseamna foarte mult,este ca si cum ai da viata unui prunc.

Un toxicoman scos din ghearele iadului se naste a doua oara.

Cap II    CONSIDERATII TEORETICE

Sectiunea 1   -Scurte consideratii teoretice privind toxicomania-

Printre numerosii factori care se inscriu in etiologia criminalitatii,un rol deosebit il are toxicomania .

Criminologia[19] studiaza toxicomania,care include consumul de stupefiant,alcoholism,din punct de vedere al rolului criminogen al acestui fenomen.

Studiind cauzele care duc la aparitia toxicomaniei si modul in care consumul de droguri si alcoholism il afecteaza pe individ impingandu-l spre "trecerea la act", criminologia isi indeplineste si rolul sau anticipativ si profilactic.

Autoadministrarea mai mult sau mai putin indelungata a unui drog,de catre o persoana duce in mod inevitabil la o la toxicomanie. Prima consecinta marcata a consumului de droguri o constituie starea de dependenta fizica,uneori psihica a persoanei consumatoare fata de acel drog.

Termenul de toxicoman nu defineste o anumita stare provocata individului de consumul unui anumit drog si de lupta lui pentru a-l putea obtine prin mijloace flauduroase.

Dimpotriva,se considera ca toxicomania este o consecinta si simptom al unei serii intrgi de deranjamente,tulburari nervotice,psihiatrice sau psihopatice.

Toxicomania este ca o pasiune sau dependenta de o stare de intoxicatie periodica sau cronica,stare ce a fost provocata de consumul indelungat al unui drog. Asa cum s-a subliniat in literature de specialitate,in cazul toxicomanului, inclinatia de a consuma droguri conduce la o stare de subordonare a acestuia fata de un drog care ii conditiioneaza comportamentul,existenta ,relatiile familiale si sociale.

Astfel, pentru multi dintre consumatori,drogul devine singura ratiune a vietii si pentru a-l procura sunt capabili de orice.[22]

Sectiunea 2   -Clasificarea drogurilor-

1. In conformitate cu prevederile Lrgii 143/2000[23],privind traficul si consumul illicit de droguri,acestea se imparte astfel:

• Droguri de mare risc,prevazute in tabelele I si II,anexe la prezenta lege;
• Droguri de risc,prevazute in tabelul III;
• Precursorii(subst.ce stau la baza producerii drogurilor) prevazute in tabelul IV;
• Inhalatii chimici toxici.

2. Dupa modul de obtinere,drogurile se clasifica in:

Naturale(opiumul,morfina,cocaine,canabisul)

Semisintetice(heroina,isd-ul,codeine)

Sintetice(amfetaminele,metadona,mialgin)

3. Dupa modul de actiune a drogurilor asupra sistemului nervos central:

Stimulente(cocaine,amfetamina)

Depressive(morfina,opiumul)

Perturbatoare(psilocina[24],canabisul,meacalina )

4. Dupa efectul actiiunii:

Stupefiante(morfina,cocaine,THC-ul)

Halucinogene(psilocina,LSD-ul[26])

Sectiunea 3 -Principalele droguri intalnite

Droguri cu efect inhibitor al Sistemului Nervos Central :

Inhibitor: Substanta care incetineste sau impiedica anumite reactii chimice. Este folosita in medicina si se administreaza in doze foarte mici pentru a impiedica dezvoltarea unui agent patogen.

1. Opiaceele :

Opiul in stare naturala, neprelucrata (exista si derivati ai acestuia),

Morfina (este un calmant foarte puternic si se extrage din opiu);

Codeina (se extrage din Opiu si se foloseste in doze foarte mici ca medicament);

Heroina (se extrage din morfina dar are un efect mai puternic decat aceasta)

Metadona.

2. Inhalantii;

3. Medicamente - Barbiturice sau benzodiazepine, analgezice, hipnotice si sedative;

Alcoolul.

Sectiunea 4 -Analliza unor termeni-

Droguri cu efect stimulant al Sistemului Nervos Central:

1. Cocaina - substanta extrasa din frunzele arbustului de coca (America de Sud) si folosit ca medicament (anestezic local) si ca stupefiant.

Cafeina - substanta extrasa din boabe de cafea sau frunze de ceai si care se foloseste in medicina ca excitant al sistemului nervos si ca stimulent al inimii;

Amfetamine si Metamfetamine - substante care inlatura temporar somnul si foamea.

Nicotina - este o substanta toxica, uleioasa, extrasa din frunzele de tutun (J. Nicot - diplomat francez din sec. XVI care importa tutunul in Franta).

3. Droguri halucinogene:

Halucinogen - substanta care provoaca halucinatii.

Halucinatie - perceperea unui obiect, fenomen fara ca acesta sa existe in realitate.

1.Canabisul si Marihuana: Canabisul este in fapt cinepa din India. Din aceasta cinepa se prepara drogul care-i poarta numele: canabis. Marihuana este un amestec din frunze, tulpini si inflorescente maruntite ale Cannabisului, ce are aspect de tutun verzui taiat foarte fin.

2. LSD[28];

3. Ecstasy[29];

4. Psilocibina[30];

5. Mescalina[31].

Sectiunea 5 -Substante pe baza de opiu-

1. Opiul este o substanta (seva) obtinuta din sectionarea capsulelor inca verzi ale macului alb (Papaver somniferum album) si contine un amestec de 15 (dupa altii 20) de alcaloizi (substante bazice azotate) care formeaza familia opiaceelor. Latexul din capsula se solidifica pana a doua zi, se culege, se usuca cateva zile si apoi se aglomereaza in bucati, turte, chifle, batoane cunoscute sub aproape 100 denumiri in lume: este opiul brut cu aspect si miros specific.

Opiaceele sunt alcatuite din opiaceele naturale (morfina, codeina), semisintetice (heroina, buprenorfina) si sintetice (mialgin, fortral). Opiaceele sunt prescrise ca analgezice, anestezice, agenti antidiareici sau ca antitusive.

Toxicomania la opiacee cunoaste mai multe cai de administrare[32]:

injectare subcutanata sau intravenoasa;

absorbtie orala;

respiratorie (fumat, inhalat);

nazala;

chiar rectala (rara).

Morfina - primele cazuri de intoxicatie par sa fi fost observate in Germania in anul 1875, iar ravagiile sale au fost mai accentuate in special la sfarsitul secolului al XIX-lea. Morfina "Lady M" este forma cea mai pura si mai scumpa.

Codeina - derivat din opiul brut, este utilizat in medincina ca antitusiv. Heroinomanii in stare de sevraj fura mai multe flacoane din farmacii si le absorb continutul in cantitati masive.

Heroina - ii revine astazi primul loc printre intoxicatiile cu opiacee. Heroinei injectate pe cale venoasa i se datoreaza cel mai adesea moartea prin supradoza ('overdose ") a drogatilor care au ignorat riscurile pe care si le asumau sau se resemnau sub presiunea nevoii de a creste fara incetare dozele pentru un rezultat identic.

Calea de administrare: injectabila si prin inhalare sau fumat. Deoarece heroina "de strada" este insolubila in apa, este necesara transformarea ei intr-o sare solubila. Pentru aceasta drogatii folosesc de regula acidul citric (sarea sau zeama de lamiie)[34].

Dependenta de opiacee poate incepe la orice virsta, dar problemele asociate cu uzul de opiacee sunt observate cel mai frecvent in ultima parte a adolescentei sau la inceputul celei de-a treia decade. Odata aparuta, dependenta se continua o perioada de multi ani, chiar daca sunt frecvente scurte perioade de abstinenta. Recaderea dupa abstinenta este frecventa, chiar si dupa ani de inchisoare.

Efecte negative ale consumului opiaceelor:

Pe termen scurt

Exista multe situatii cind efectul administrarii pentru prima data a unui opiaceu este mai curand disforic decat euforic, putand aparea greata si voma. Toxicomanii cauta in special prin injectarea intravenoasa senzatia de "flash": o reactie brutala, intensa si scurta de placere, de caldura, de euforie. Subiectul incearca o stare de bine, o linistire o tuturor angoaselor, o incapacitate de a se concentra, o senzatie de plutire. Cateodata se descriu stari de anxietate, greturi, ameteala, care fac experienta traita dezagreabila. Unii, putini la numar, nu incearca nici un fel de placere, ceea ce, de regula, ii face sa nu mai incerce repetarea experientei.

In plan fizic se resimte o incalzire cutanata si prurit (mincarime a pielii), bradicardie (incetinirea batailor inimii), hipotensiune arteriala, hiperglicemie, cateodata greturi si varsaturi. Proprietatile notabile sunt o analgesie puternica si o depresie a centrilor respiratori superiori precum si a centrilor tusei .

Supradoza (overdose) apare ca urmare a administrarii unei cantitati mai mari de drog sau a unei cantitati similare de substanta, cu o concentratie mai mare ce depaseste capacitatea de metabolizare a organismului. Coma prin supradozare este caracterizata prin: stupor, citeodata prin agitatie, bradipnee marcata care apare in prim plan, mioza stransa punctiforma, sau midriaza. Temperatura este normala, tensiunea arteriala coborita. Efectul unei supradoze conduce, de obicei, la pierderea vietii .

Indivizii cu dependenta de opiacee sunt expusi in special riscului de a dezvolta simptome depresive. Tendinte mari spre suicid[36].

Dependenta duce la infractiuni in legatura cu drogul (posedarea sau distribuirea de droguri, fals, furt prin efractie, banditism, furt sau primirea de bunuri furate). Divortul, somajul sau angajarea temporara sunt adesea asociate cu dependenta de opiacee la toate nivelele socio-economice.

Alterarea starii de sanatate. Cariile si abcesele dentare frecvente sunt cauze a starilor subfebrile adesea inexplicate.

Pot aparea infectii localizate sau septicemice, incluzand endocardita, hepatita si infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV). Tuberculoza este o problema extrem de serioasa printre indivizii care utilizeaza droguri pe cale intravenoasa, in special la cei dependenti de heroina. Endocardita este o complicatie relativ frecventa (10%), severa (datorita germenilor implicati) si cu recidive frecvente. Hepatitele sunt foarte frecvente.

Riscul transmiterii virusului HIV. Virusul poate ramane prezent in sangele dintr-un ac sau dintr-o seringa folosita aproape 24 de ore. Prin utilizarea acelor si seringilor de catre mai multe persoane se pot transmite si alti virusi, cum ar hepatita B si C. Acestea sunt problemele specifice ale persoanelor care sunt infectate HIV[37].

Dificultatile in functionarea sexuala sunt frecvente. Barbatii prezinta adesea o disfunctie erectila in cursul intoxicatiei sau uzului cronic. Femeile au in mod frecvent perturbari ale functiei de reproducere si menstruatii neregulate. Dependenta la opiacee poate surveni la aproape jumatate din sugarii nascuti din femeile cu dependenta de opiacee. Greutatea scazuta la nastere este, de asemenea, observata la copiii mamelor cu dependenta de opiacee.

2. Inhalantii[38]

Sunt substante volatile care produc vapori chimici ce pot fi inhalati pentru a produce un efect psihoactiv sau de alterare a starii de constiinta. Termenul de inhalanti este utilizat pentru a descrie acele substante al caror numitor comun este acela ca sunt administrate pe cale inhalatorie.

Solventii volatili - lichide care se evapora la temperatura camerei si care se regasesc

intr-o multitudine de produse usor de procurat, de uz comun sau casnic (vopsele, lichide de curatare, cleiuri, lichide de corectie, markeri colorati, gazolina, benzina etc.)

Aerosolii - sunt spray-uri ce contin propulsori si solventi. Aici se includ spray-uri de pictura, deodoranti, spray-uri alimentare, lacuri de protectie etc.

Gazele - includ anestezicele medicale, precum si o serie de produse de uz casnic si industrial. Aici sunt inclusi cloroformul, eterul, halotanul, protoxidul de azot, dar si butanul pentru brichete, refrigeranti diversi etc.

Nitritii - reprezinta o clasa speciala de inhalanti.

Inhalantii, in special solventii volatili, gazele si aerosolii sunt adesea primele droguri utilizate de copii si adolescenti . Cu toate acestea, abuzul de inhalanti poate deveni cronic si se poate prelungi si la varsta adulta.

Simptome fizice tulburari gastrice, diminuarea reflexelor, vedere dubla. Nitritii - pot cauza morti subite, scaderea imunitatii organismului, alterari ale hematiilor. Butanul, propanul - pot provoca morti subite prin efect cardiac, risc de arsuri (din cauza inflamabilitatii lor). Freonul - poate provoca morti subite, obstructii respiratorii (prin racirea subita si inghetarea cailor respiratorii), leziuni hepatice.

Cocaina

Este un drog stimulant puternic, avand o mare capacitate de a crea dependenta si care actioneaza direct asupra structurilor cerebrale. A fost cercetata si de Freud in 1884. Cocaina a fost etichetata ca "drog cu mare potential adictiv" in anii 1980 - 1990 odata cu extinderea necontrolata a consumului sau in USA in special, unde a inlocuit tot mai mult heroina.

Cocaina pura a fost initial extrasa din frunzele arbustului Erytroxylon Coca care creste in Peru si Bolivia[41].

Denumiri argotice. Cocaina este in genere comercializata pe strada sub denumiri diverse: 'zapada', 'coke', "C", "fulg", "blow" etc. In general, vanzatorii o dilueaza cu pudra de talc, zahar sau alte substante active, cum ar fi procaina sau amfetaminele. "Crack"-ul este denumirea argotica pentru cocaina baza care se fumeaza dupa ce a fost procesata cu amoniac sau bicarbonat de sodiu.

Simptome pe termen scurt: greturi, varsaturi, tremur, ticuri, miscari pre-convulsive si halucinatii (ex. plosnite cocainice), crestere a tensiunii arteriale, bradicardie sau tahicardie, paloare. Simptome psihice printre care: senzatia de energie si forta crescuta, apetit diminuat pina la inapetenta (lipsa totala a poftei de mincare) cu disparitia senzatiei de foame, stare de hipervigilenta, insomnie, euforie, agitatie psihomotorie, logoree, iritabilitate, uneori agresivitate[42]. In cazurile mai severe se descrie o stare de confuzie mentala acompaniata de agitatie extrema asa numitul "delirium cocainic" ce se traduce prin: dezorientare marcata, anxietate extrema pina la stari de panica, idei si delir de tip paranoid, halucinatii complexe, comportament stereotip.

Simptome pe termen lung: iritabilitate, tulburari de dispozitie, uneori depresie, insomnii, status de agitatie continua, psihoza de tip paranoid cu pierderea contactului cu realitatea, idei de referinta, halucinatii auditive. Datorita vasoconstrictiei nazale, apar tulburari trofice mergand pana la ulcerarea mucoasei nazale si perforarea septului nazal. Altele: hemoragii cerebrale, crize, de la cea simpla asemanatoare crizei epileptice pana la statusul epileptic. Efecte cardiace: infarctul miocardic, etc.

4. Halucinogenele

Termenul de halucinogene denumeste generic mii de substante care genereaza sau induc fenomene halucinatorii - distorsiuni profunde in perceperea realitatii. Se creaza lumi imaginare. Practic se rupe contactul cu realitatea inconjuratoare.

LSD-ul (Dietilamida acidului lisergic) este o substanta extrasa din cornul de secara, ciuperca Claviceps purpurea. Este solubil in apa si alti solventi, dar de regula, LSD-ul lichid este bazat pe o solutie apoasa. Solutia de LSD este utilizata pentru crearea timbrelor de sugativa, forma sub care e comercializat, fiind cunoscut pe strada sub diferite denumiri: "acid, sugativa, tampon-acid, picatura, zahar, voiaj, zahar-cristal, ochi de geam" etc.

PCP[44] (phenciclidina: "inger, praf de inger, praf pentru prosti, combustibil de racheta, ozon, lichid de imbalsamare, pace, barca, barca-dragostei, super iarba" s.a.m.d. ) si compusii inruditi: Ketamina , ciclohexamina.

Mescalina - se extrage din butonii cactusului Peyotl.

Amfetaminele substituite - MDA[46], MDMA apar de obicei sub forma de tablete sau capsule care produc stari similare amfetaminelor.La scurt timp dupa consumarea lor creste perceptia vizuala si auditiva, starea de bine. Consumul este des asociat cu petrecerile "Rave". Numeroase cauze de crize cardiace, convulsii si/sau moarte au fost raportate in urma consumului de ecstasy.

Simptome fizice: Dilatare pupilara (midriaza), vedere tulbure, hipertermie; transpiratii, frisoane, roseata accentuata a fetei, hipertensiune, tahicardie, reflexe vii, exagerate, greturi, cefalee, vertije, tremur fin, lacrimare, uneori usoara piloerectie, inclestarea gurii, hipersudoratie.

Efecte in plan psihic[48]: Pozitive: senzatie de energie sporita (stimulare), sporirea gindirii asociative si creative, dispozitie exaltata, sporirea vigilitatii si aprecierii muzicale, sporirea vigilitatii simturilor (gust, miros, auz), viziuni colorate, experiente spirituale de schimbare. Negative: anxietate, tensiune, ameteli, confuzii, megalomanie, hipervigilenta si hipersenzitivitate la sunete muzicale si zgomote, sentimente nedorite si coplesitoare, distorsiune temporo-spatiala, hiperestezie senzoriala caracteristica psihedelica, halucinatii in special vizuale cateodata auditive si/sau tactile. Tulburarile de perceptie care distorsioneaza sau transforma formele si miscarile si pot da nastere la o perceptie in care timpul se misca foarte lent sau propriul corp isi schimba formele, pierderea sentimentului propriei personalitati. Ruperea contactului cu realitatea, euforie sau anxietate brutala, reactii paranoide, perceptii anormale (de ex. vizualizarea sunetelor);

Drog    Forma Efect Dependenta Risc

Sectiunea 6 -Ierburi botanice-

Potrivit unui studiu realizat saptamana trecuta in toata tara, "55%

dintre tineri i-au ednobotanice"

Peste jumatate din tinerii romani care au raspuns unui sondaj realizat de Centrul International Antidrog si pentru Drepturile Omului(CIADO)recunosc ca au consumat produse etnobotanice,iar 60% dintre ei au prieteni sau colegi care le impartasesc pasiunea .

Dintre cei 1700 de tineri cu varste cuprinse intre 16 si 30 de ani care au raspuns la chestionarul CIADO in perioada 25-30 noiembrie,55%au consumat produse etnobotanice ,iar 48% dintre respondenti recunosc ca au folosit droguri legale de cel putin doua ori.

Cei mai multi , 57%,declara ca isi procura drogurile legale de pe internet,iar 41% dintre consumatori isi iau halucinogenele din puncte de vanzare autorizate.

Inchiderea magazinelor nu rezolva problema!

"In acest context,nu ne-a surprins faptul ca 69% dintre tineri nu considera ca inchiderea <magazinelor de vise> va rezolva problema consumului"[55].

Agresivitatea cauzata de consumul de droguri este mai putin sau mai mult intense,in functie de natura si de gradul abuzurilor suferite:

Izolarea sociala,jena,vulnerabilitatea sociala;

Scadera stimei fata de sine si sentimental de control asupra propriei vieti;

Sentimental de neajutorare;

Instalarea sentimentului de frica,aparitia stresului;

Crestera consumului de tutun,alcool,droguri;

Esecuri la locul de munca;

Tulburari;

Furie,actiuni necontrolate;

Neglijarea personala (igiena);

Aparitia abuzului asupra copiilor;

Tentative de suicide.

Consecintele agresivitatii nu se rasfrang doar asupra femeilor si a intregii familii,mai ales a copiilor.

Violenta in familie duce la tulburari comportamentale ale copiilor (agresivitate,fuga de acasa,izolare,manie,consum de droguri,alcool).

Copiii care cresc intr-o admosfera de violenta,chiar daca nu sunt ei victimele directe ale abuzului,prezinta acelasi grad de risc de a deveni dependent de drogri.

Un lucru mai putin luat in considerare pana acum este faptul ca in randul tinerilor, a crescut numarul tentativelor de suicide si ca pe primul loc in randul cauzelor se afla climatul familiei deteriorate si slaba comunicare in cadrul familiei si/sau anturajelor profesionale sau de socializare.

Cap III TOXICOMANIA[58]-factor criminogen

Sectiunea 1 - Toxicomania si degradarea umana-

In ultima vreme, tot mai multi specialisti medici, sociologi ,diverse organisme si institutii studiaza modul in care drogurile actioneaza asupra finite umane.

Toxicomanii isi ascund viciile fata de autoritati, deoarece, odata prinsi , vor suporta consecintele legale.

Cu cat pedepsele si represiunea sunt mai severe,cu atat preacticile narcomanilor sunt tinute in cel mai mare secret. Drogatii isi conspira practicile si fata de ceilalti toxicomani,dar,mai ales,fata de traficanti, ei sunt de acord sa nu divulge nimic despre acestia autoritatilor.

Rafuielile si pedepsele aplicate intre ei de traficanti si toxicomani din lumea interlopa sunt adesea mai severe fata de cele aplicate de organelle antidrog. In anumite tari, traficantii pot dispune de asasinarea unui rival sau numai presupusul rival minor.

Toxicomanul trebuie sa fie discret in relatiile cu companionii sai, sa nu spuna unde isi pastreaza rezerva de bani pentru droguri si cateodata nici chiar unde locuieste.

Sectiunea 2 -Toxicomania si criminalitatea-

Una dintre consecintele cele mai grave ale abuzului de droguri , dincolo de degradarea morala si fizica toxicomanilor sau de pierderi generale ale societatii , este cresterea valului de criminalitate.

Un studiu efectuat printer consumatorii de heroina din Miami,Florida ai carei rezultate au fost publicate in volumul "Crime and Human Nature", scris de doi reputati profesori de la Universitatea Harward, dezvaluie rata ridicata a criminalitatii datorate acestui drog.

Astfel, 239 barbati heiromani au comis,fiecare,in medie cate 337 crime ,aproape jumatate dintre acestea fiind legate ,in mod direct de vanzarea de droguri .

Un grup de 117 femei toxicomane au comis , la randul lor ,tot intr-un an de zile,fiecare cate 320 de delicate , printer care aproape jumatate din cazuri fiind vorba de prostitutie.

Pentru a-si procura banii necesari evadarii cotidiene din realitate,

patimasii ajung la crime si prostitutie .

"Costul" din crime se estimeaza ca jumatate din numarul jafurilor si hotiilor sunt comise de toxicomani.

Toxicomania a determinat cresterea criminalitatii, inlegistrandu-se o gama gama de delicate (spargeri de banci devalizari de farmacii,furtuni de retele medicale,falsificari de bacnote).

In Europa, in majoritatea tariilor, dupa orase si locuri de distractie, drogurile au patruns si in inchisori, introduce de catre detinutii trimisi la lucrari, de vizitatori, prin trimiteri postale ca si prin alte mijloace nedeterminate[61].

Din studii relative recente , la Roma un tanar boxier silit sa abandoneze sportul preferat din cauza abuzului de droguri, a fost ucis cu bestialitate (prin lovituri in teasta cu o ranga metalica,pana craniul s-a facut tandari) de catre prietenul sau,cocainoman, deoarece refuzase sa-si imparta doza cu el.

Un alt caz, este cel al unei tinere care si-a omorat ambele bunici deoarece refuzase sa-I dea bani pentru a-si procura heroina.

Desi in Romania nu s-a ajuns la asemenea proportii in ceea ce priveste savarsirea de infractiuni, totusi influienta stupefiantelor asupra comportamentului individului a inceput sa se faca simtita si in tara noastra, mai ales in randul tinerilor.

Statistica aproximeaza 10 % din numarul elevilor din totalul minorilor retinuti pentru comiterea de infractiuni.

Aceste cazuri isolate s-au adunat astfel incat acum societatea este pusa in fata unui fenomen din ce in ce mai greu de controlat.

Violenta tinerilor se manifeste in cadrul institutiilor de invatamant, in strada, in cartiere, peste tot unde poate lua o forma organizata-gasti sau bande-cu lideri ce provin de obicei din familii cu o situatie materiala buna .

Recuperarea si integrarea in societate a toxicomanilor, in general este foarte greu de realizat. Un numar restrans de specialisti incearca imposibilul in lupta cu "moartea alba ".

Sectiunea 3 -Aspecte criminologice privind traficul si consumul illicit de droguri-

Problema criminalitatii legata de stupefiante este una din cele mai dramatice probleme cu care se confrunta societatea .

Este problema care face de multa vreme obiectul unor dezbateri in doctrina criminological occidentala si la nivel international.

Pentru a ne face o idée de intindere a problemei la scara mondiala a lumii capitaliste, este cazul sa prezentam aici cateva cifre bazate pe evaluari:

• In Occident, productia de opiu,din care jumatate sau aproape jumatate este ilegala, atinge cifra de 3000 de tone pe an. Din aceeasta, cca.700 tone sunt cultivate numai in ceea ce, de regula , este denumit "Triunghiul de aur"[65],150 tone se produc in Pakistan si 100 tone in Mexic si Turcia.
• Aproximativ 2/3 din productia totala de opiu se "consuma"in zonele de cultura sau in apropierea acestora, iar 1/3 (200-300) ia calea traficului international organizat, de obicei, de bande specializate.
• Populatia de toxicomani este -la scara statelor capitaliste- de cca. 2 milioane, care consuma pe an intre 20 si 30 tone de heroina, de origine ilegala.
• Numarul opiomanilor din statele capitaliste intre 500.000 si 1.000.000 .
• Numarul persoanelor care absorb regulat cocaine este de cca. 500.000, totusi nu se cunoaste numarul persoanelor care o folosesc in mod sporatic.

Numarul consumatorilor de cannabis si ai derivatilor sai este iarsi , la nivelul statelor capitaliste -intre 40 si 60 de miloane

Cel mai mare risc pentru guvernele si societatile Europei este crima organizata, in special in asociere cu traficul de droguri, pentru urmatoarele motive[66]:

a) Cei care si-ai pierdut viata sau au ramas marcati in urma consumului de droguri si a confruntarilor dintre infractori nu constituie doar un prêt constant si ridicat al reducerii populatiei ;

b) Resursele economice obtinute prin crima si traficul de droguri sunt folosite in mod direct si deliberat pentru a destabilize societatea, coruptia, economia tarii (spalarea banilor murdarii si infiltrarea in afaceri)

c) Retelele transnationale

Crima organizata si traficul de droguri au statutul de amenintare la adresa securitatii nationale, parghia financiara a acestor fenomene facilitand ascesiunea la puterea politica[67].

Crima organizata este o afacere transnationala de miliarde de dolari determinand scaderea produsului national brut in toate cele 186 de natiuni.

Cu certitudine, fata de dimensiunea mereu in crestere a criminalitatii, de profesionalizarea mediilor criminale, de circulatia rapida a infractiunilor si miscarea acestora in spatii foarte largi, se impune si in Romania organizarea unei activitati riguroase pentru prevenirea exitinderii traficului de droguri, dar si pentru indentificarea acestor cause si conditii care ii favorizeaza proliferarea[68].

Sectiunea 4 -Substantele interzise din anexa[69]-

Plante si substante interzise in 2010

Avand in vedere pericolul pe care il prezinta pentru sanatatea publica consumul anumitor plante si substante, din cauza intoxicarilor pe care le produc si riscului de abuz,

luand in considerare numarul mare de persoane care se prezinta la spital in urma consumului unor asemenea plante si substante,

intrucat numarul magazinelor prin intermediul carora se comercializeaza aceste plante si substante creste alarmant, tinand cont de faptul ca orice intarziere determinata de parcurgerea procedurii legislative obisnuite ar putea afecta sanatatea sau viata unui mare numar de persoane, in special tineri,

in considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie o situatie de urgenta si extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta:

Art. I. - Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"a) substante aflate sub control national - drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV, care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin hotarare a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;".

2. In tabelul nr. I, dupa substanta TMA-2 = 2,4,5- trimethoxyamphetamine se introduc urmatoarele plante si substante:

"BZP (benzilpiperazina)

CPP (clorofenilpiperazina)

CP 47,497 = 2-(3-hidroxiciclohexil)- 5-(2-metiloctan-2-il) fenol

CP 47,497-C6 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilheptan-2-il) fenol

CP 47,497-C8= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilnonan-2-il) fenol

CP 47,497-C9= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metildecan-2-il) fenol

DOC (2,5-dimetoxi-4-cloroamfetamina) = 1-(4-clor-2,5- dimetoxi-fenil) propan-2-amina

DOI (2,5-dimetoxi-4-iodoamfetamina) = 1-(2,5-dimetoxi-4-iodofenil)-propan-2-amina

Fluorometcatinona (flefedrona) = 1-(fluorofenil)-2-(metilamino) propan-1-ona

Indanilamfetamina

JWH-018 = Naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona4-metilmetcatinona (mefedrona) = 1-(4-metilfenil)-2-metilaminopropan-1-ona

4-metoximetcatinona (metedrona) = 1-(4-metoxifenil)-2-(metilamino) propan-1-ona

Oripavina

Toate speciile din genul Psilocybe

TFMPP (trifluorometilfenilpiperazina)

β-ceto-MDMA (metilona) = 2-metilamino-1-(3,4-metilendioxifenil) propan-1-ona

β-ceto-MBDB (butilona) = 1-(1,3-benzodioxol-5-il)-2-(metilamino) butan-1-ona."

3. In tabelul nr. II, dupa substanta 2C-B = 4-bromo-2,5- dimethoxyphenethylamine se introduce urmatoarea substanta:

"Bromo-dragonfly = 1-(8-Bromobenzodifuran-4-il)-2-aminopropan."

4. In tabelul nr. III, dupa substanta ZOLPIDEM = N, N,6-trimethyl-2-p-tolylimidazol [1,2 = α] pyridin-3-acetamide se introduc urmatoarele plante si substante:

"Acid ibotenic

Amanita muscaria (L: Fr.) Lam.

Amanita pantherina

Amida acidului lisergic

Toate speciile din genul Argyreia

7-hidroximitragynina

Ibogaina

Ketamina

Muscimol

Mitraginina

Mitragyna speciosa Korth (Kratom)

Nitrit de amil

Nymphaea caerulea Sav.

Turbina corymbosa (L.) Raf., Sin. Rivea corymbosa (L.)

Hallier f.

Salvinorin A-F

Salvia divinorum Epling & Játiva

Tabernanthe iboga (L.) Nutt."

5. In tabelul nr. IV, dupa substanta Toluene se introduce urmatoarea substanta:

"Gama-butirolactona (GBL) = Dihidrofuran-2(3H)-ona."

Art. II. - Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.095 din 5 decembrie 2005, cu completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 2, dupa litera d) se introduce o noua litera, litera d1), cu urmatorul cuprins:

"d1) plante si substante aflate sub control national - termen desemnand plantele si substantele cu proprietati psihoactive, introduse in anexele la prezenta lege prin procedura nationala prevazuta la art. 8 alin. (3);".

2. La articolul 8, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:

"(3) Plantele si substantele nesupuse controlului international care, datorita proprietatilor psihoactive, prezinta un risc pentru sanatatea publica se inscriu in sectiunea «Plante si substante aflate sub control national» din tabelele din anexa la prezenta lege, la propunerea Ministerului Sanatatii.

(4) Sectiunea «Plante si substante aflate sub control national» se actualizeaza ori de cate ori este necesar, prin hotarare a Guvernului."

3. La anexa, dupa sectiunea "Psihotrope" a tabelului I se introduce o noua sectiune, sectiunea "Plante si substante aflate sub control national", cu urmatorul cuprins:

"PLANTE ȘI SUBSTANȚE AFLATE SUB CONTROL NAȚIONAL

1. Acid ibotenic

2. Amanita muscaria (L: Fr.) Lam

3. Amanita pantherina

4. Amida acidului lisergic

5. Toate speciile din genul Argyreia

6. BZP (benzilpiperazina)

7. DOC (2,5-dimetoxi-4-cloroamfetamina) = 1-(4-clor-2,5-dimetoxi-fenil) propan-2-amina

8. DOI (2,5-dimetoxi-4-iodoamfetamina) = 1-(2,5-dimetoxi-4-iodofenil)-propan-2-amina

9. CPP (clorofenilpiperazina)

10. CP 47,497 = 2-(3-hidroxiciclohexil)- 5-(2-metiloctan-2-il)fenol

11. CP 47,497-C6 = 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilheptan-2-il) fenol

12. CP 47,497-C8= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metilnonan-2-il) fenol

13. CP 47,497-C9= 2-(3-hidroxiciclohexil)-5-(2-metildecan-2-il) fenol

14. Fluorometcatinona (flefedrona) = 1-(fluorofenil)-2-(metilamino) propan-1-ona

15. Indanilamfetamina

16. JWH-018 = Naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona

17. 4-metilmetcatinona (mefedrona) = 1-(4-metilfenil)-2-metilaminopropan-1-ona

18. 4-metoximetcatinona (metedrona) = 1-(4-metoxifenil)-2-(metilamino) propan-1-ona

19. Muscimol

20. Nymphaea caerulea Sav.

21. Turbina corymbosa (L.) Raf., Sin. Rivea corymbosa (L.) Hallier f.

22. Toate speciile din genul Psilocybe 23. TFMPP (trifluorometilfenilpiperazina)

24. β-ceto-MDMA (metilona) = 2-metilamino-1-(3,4- metilendioxifenil) propan-1-ona

25. β-ceto-MBDB (butilona) = 1-(1,3-benzodioxol-5-il)-2- (metilamino) butan-1-ona."

4. La anexa, dupa sectiunea "Psihotrope" a tabelului II se introduce o noua sectiune, sectiunea "Plante si substante aflate sub control national", cu urmatorul cuprins:

"PLANTE ȘI SUBSTANȚE AFLATE SUB CONTROL NAȚIONAL

1. Ibogaina

2. Ketamina

3. Mitragyna speciosa Korth (Kratom)

4. 7-hidroximitragynina

5. Mitraginina

6. Salvia divinorum Epling & Játiva

7. Salvinorin A-F

8. Tabernanthe iboga (L.) Nutt."

5. La anexa, dupa sectiunea "Psihotrope" a tabelului III se introduce o noua sectiune, sectiunea "Plante si substante aflate sub control national", cu urmatorul cuprins:

"PLANTE ȘI SUBSTANȚE AFLATE SUB CONTROL NAȚIONAL

1. Bromo-dragonfly = 1-(8-Bromobenzodifuran-4-il)-2- aminopropan

2. Gama-butirolactona (GBL) = Dihidrofuran-2(3H)-ona 3. Nitrit de amil"

Art. III. - (1) In decurs de 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, proprietarul, posesorul ori detinatorul cu orice titlu al plantelor si substantelor prevazute la art. I si II are obligatia sa distruga, pe cheltuiala proprie, cu respectarea prevederilor legale, plantele si substantele pe care le detine.

(2) In perioada prevazuta la alin. (1), cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul plantelor si substantelor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta sunt interzise, in conformitate cu prevederile Legii nr. 143/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

-STEFAN ANA-MARIA CRISTINA-

Grupa 11

CAPITOLUL IV CAUZELE CONSUMULUI

SECTIUNEA 1  

CONSIDERATII GENERALE

Lupta impotriva drogurilor constitue de aprox. 50 de ani un obiectiv prioritar al politicienilor din domeniul sanatatii publice.Dar dupa cum arata cele mai recente rapoarte ale OFDT ,interesul pare sa fi vizat mai degraba toxicomanii inregistrati sau identificati ca atare de catre institutiile de sanatate, sociale sau repressive decat celelalte categorii de populatie susceptibile de un astefel de consum. Or o cunoastere mai buna a consumatorilor ,fie ei ocazionali sau obisnuiti ,permite:

-redarea dimensiunii reale a fenomenului;

-inventarierea factorilor de vulnerabilitate;

-intelegerea procesului de solicitare a asistentei.

Ancheta pe care o vom lua in discutie, intreprinsa in parteneriat cu Ministerul Educatiei Natonale , se inscrie in aceasta perspective si in vizeaza pe elevii cu varste cuprinse intre 11 si 19 ani.

Elevii cu varste mai mari sunt si cei mai numerosi.De altfel,modelul clasic impus este cel al consumatorului.Se impune inca o precizare : asteptarile in ceea ce priveste informatiile sau dezbaterile ,in clasa saiu in afara scolii,sunt apropiate de cadre exprimate de indivizii cei mai sobri sau de catre cei abstinenti.

Totusi ,consumatorii cunosc foarte bine produsele respective, vorbesc cu mare usurita despre acest subiect cu cei ca ei sau se arata interesati in momentul in care se abordeaza tema respective.Tot ei consulta cel mai adesea personalul medical atat in cabinete particulare ,cat si in mediul scolar[70]

SECTIUNEA 2

CAUZELE CONSUMULUI DE DROGURI

In continuare ne vom referii la principalele cause ale consumului de droguri ,si anume:

-Tendintele de experimentare,curiozitate;

-Presiunea grupului;

-Disponibilitatea drogului;

-Mediul social;

-Mass-Media.

Presiunile:

Grupului de prieteni sunt foarte puternice mai ales in perioada adolescentei si in cazuri extreme ,pot duce la acte antisociale.

In comparatie cu parintii sau alti adulti semnificativi pentru adolescenti ,grupul influenteaza comportamentul privind drogurile ilicite.

un studiu efectuat de Blum <1969> pe un lot de 200adulti a relevant faptul ca in timp ceparintii isi influenteaza copii in ceea ce priveste consumul de bere,vin si bauturi spirtoase ,grupul de apartenenta ii influenteaza in ceea ce priveste atat consumul de bere,vinmbauturi spirtoase,cat si de tutunm marijuana,amfetaminele,narcotice si alte droguri ilicite.

Influenta Mass-Media:

Oamenii invata sa consume substante si prin intermediul puplicitatii.Desii nu sa demonstrate o corelatie pozitiva intre mesajele mass-media si consumul de droguri ,s-a observat totusi ca anumite campanii publicitare cresc vanzarile.In filme sau emisiuni TV,pot influenta atitudinile cu privire la consumul de droguri.

Familia/Mediul social:

Este foarte probabil ca tinerii consumatori de droguri sa provina din familii cu intreactiune deficitara ,in care crizele sunt manifestari frecvente ,iar atitudinile parintilor si comportamentul lor modelator al tertilor sprijina consumul sau abuzul de alcool,tutun,drog.Lipsa caldurii si a apropierii dintre parinti si copii induc situatii cu risc crescut pt.abuzul de droguri.

Disponibilitatea drogurilor:

Se afla in stransa legatura cu aspectele normative si legale dar poate fi considerata si ca factor independent.De exemplu, faptul ca un drog ,este sau nu legal determina o mai mare sau mai mica disponibilitate si in consecinta nivelul de consum global.

Gradul de disponibilitate constitue un factor de risc independent,odata eliminate alti factori cum ar fi puterea de achizitie a indivizilor sau alte caracteristici individuale.[72]

SECTIUNEA 3

SITUATII / IMPREJURARI FAVORABILE

CONSUMULUI DE DROGURI

Principalele circumstante in care tinerii incearca un drog sau devin consumatori de droguri sunt:

-tovarasiea / prietenia toxicomanilor;

-distractiile <petrecerile,discoteci,baruri>;

-frecventarea anumitor grupuri;

-locurile ascunse / secrete.

SECTIUNEA 4

FACTORI INHIBITORI INTERNI AI

CONSUMULUI DE DROGURI

In opinia adolescentilor principalii factori interni care ii impiedica pe tineri san u consume droguri sunt:

-taria de character,vointa,maturitatea,constiinta;

-teama de dependenta,de a nu se putea lasa;

-nu simt nevoia / nu sunt influentabili;

-constientizarea pericolului pe care il presupune consumul;

-un ideal de viata,alte preocupari.

SECTIUNEA 5

FACTORI INHIBITORI EXTERNI AI

CONSUMULUI DE DROGURI

Pe topul listei de catre adolescentii investigate sunt:

-gradul de cultura si educatie;

-teama / respectul fata de parinti;

-mediul in care traiesc.[73]

SECTIUNEA 6

FACTORI INHIBITORI INTERNI DE ULTIM

MOMENT IN CONSUMUL DE DROGURI

Doua categorii de ganduri par sa-i poata oprii pe adolescentii consumatori de droguri in ultimul moment:

-stima de sine <pastrarea ingrederii in sine si sa nu ma tradez pe mine insumi>

-instinctul de conservare <dragostea de viata,teama de moarte,teama de dependenta,de a nu ma putea lasa>.

SECTIUNEA 7

CAUZE INTERNE SI EXTERNE ALE INCEPERII

CONSUMULUI DE DROGURI

CAUZE INTERNE:

-varsta adolescentei este un teren propice flagelului ,din cauza specificului sau de tensiuni,revolta,cautari infrigurate,evadarea din realitate,ca reactie la dificultatile varstei,anxitatea datorata dificultatii de a-si identifica noile euri;

-personalitatea slaba,labilitate psihica;

-absenta unui ideal,sau incapacitatea de a urmarii un scop prin efortul propriu;

-incapacitatea de a-si alege in mod deliberat anturajul;

-curiozitatea,tendinta "fructului oprit"

-perceperea lipsei de afectiune <individual se simte abandonat,respins,confuz>.

CAUZE EXTERNE

-confuzia indusa de perioada de tranzitie asupra macrogrupului social;

-ingustarea orizontului de sanse ,posibilitati reduse de realizarea profesionala;

-dezorganizarea si tensiunile familiale;

- lipsa unui system axiologic,a unor valori solide,acceptate ca atare de adolescenti;

-deficiente ale educatiei fundamentale,datorate parintilor;

-absenta autoritatii si a controlului familial;

-degradarea relatiilor dintre membrii familiei,lipsa de respect pentru valorile impuse de familie;

-deturnarea educatiei catre domenii tehnice supraspecializate,straine de cultura umanista si artistica;

-absenta educatiei estetice,a educatiei religioase.

CAPITOLUL V    CONSUMUL DE DROGURI

GENEREAZA DEPENDENTA

FIZICA SI PSIHICA

SECTIUNEA 1

DEPENDENTA SI PROBLEMELE ACESTEIA

Ceea ce inseamna ,ca in cel mai scurt timp, iti vei pierde libertatea de a alege si de a fi tu insuti.

Viata ta se va reduce la o cautare nesfarsita a "dozei" de fiecare zi.

Ca sa gasesti banii necesari vei face orice: furt,prostitutie,traf    dic de droguri sau chiar crima.Vei risca sa fii arestat si inchis in orice moment.

Daca la inceput consumul de droguri iti creeaza o oarecare placere,viata ta se v-a transforma repede intr-un cosmar,intretaiat de repetate si dureroase cure de dezintoxicare.

Consumul de droguri iti pune in pericol integritatea fizica:

-efecte toxice,deseori ireversibile,asupra sistemului nervos,inimii,plamanilor rinichilor etc;

-infectii ,inclusive SIDA si hepatita B;

Consumul de droguri inseamna si riscul utilizarii unor substante carora nu ai nici un control.

Substanta pe care o vei introduce in organismul tau poate fi supraconcentrata sau denaturata .Ceea ce inseamna ,in general o moarte rapida sau sechele definitive.[76]

SECTIUNE 2  

RISCURILE CONSUMULUI DE DROGURI

Societeatea condamna cu vehementa pe consumatorii de droguri ilegale,dar masnifesta o relativa toleranta fata de consumatorii de alcool si tutun.In realitate insa si fumatul si consumul frecvent si excesiv de alcool pot determina toleranta si dependenta ducand la afectiunii ale inimii,tractului digestive,plamanilor,si sistemului nervos central.

Drogurile precum alcoolul,heroina tranchilizantele consummate regulat pot duce la modificarea reactiilor biochimice normale din organism si daca nu se continua administrarea dozelor apar simptome specifice abstinentei <tremurari,transpiratii,simptome asemanatoare gripei>.

In plus ,din cauza faptului ca sunt depresoare,ele incetinesc reactiile organismului si produc o stare de somnolenta,capacitatea de coordonare a miscarilor este afectata iar persoana poate cadea si se poate accidenta cu usurinta.

Drogurile precum amfetaminele,cocaine,ecstasy,sunt stimulente puternice,ducand la o descarcare de energie care poate fi fatala in cazul celor care au probleme cu tensiunea arteriala.

Cosumatorii de LSD sufera de halucinatii si pot fi extremi de afectati,tulburati dupa administrare.capabili sa comita acte periculoase,in special daca erau anxiosi sau foarte suparati inainte sa ia drogul.

SECTIUNEA 3

SUPRADOZA

CE ESTE SUPRADOZA?

Supradoza survine atunci cand drogul consumat in exces afecteaza in mod periculos starea de sanatate fizica si mentala,putand duce la coma sau deces.

Drogurile actioneaza asupra creierului,care controleaza celelalte parti ale corpului si functiile lor.De aceea drogurile actioneaza asupra vietii.

Daca se consuma o cantitate considerabila dintr-un anumit drog,acesta poate cauza efecte secundare serioase.Nu toate efectele secundare iti pun viata in pericol.Dar daca intr-o peroada scurta de timp, o cantitate mare de drog ajunge la creier sau alte organe ,pot aparea efecte secundare foarte serioase:pierderea constiintei,oprirea respiratiei,insuficienta cardiaca sau vasculara.

CUM APARE SUPRADOZA?

Drogurile care se cumpara de la "dealer" pot avea efecte cu intensitate diferita in zile diferite.Cateodata acesta pot avea multe substante adaugate ,de aceea sunt uneori mai puternice ,fiind combinate cu alte droguri mai ieftine.

Atunci riscul de supradoza este sigur mai crescut.Unele personae ajung la supradoza pt ca i-au o cantitate mai mare de drog,care se acumuleaza in organism.Altii nu isi pregatesc doza cum trebuie.

CUM RECUNOASTEM O SUPRADOZA?

Depresivele,opiaceele,sedativele,incetinesc functiile corpului.Respiratia incetineste periculos de mult,sau se opreste de tot in caz de supradoza.Stimulentii:cocaine si amfetaminele pot produce prin supradoza infarct,colaps prin epuizare,convulsii sau dezorientare.Unul din cele mai clare simptome ale supradozei este atunci cand fata individului se albastreste sau se albeste puternic.

SECTIUNEA 4

DE LA STAREA LIMITA LA FRUSTRARE

Cel mai celebru demers theoretic francez pe aceasta tema,al carui titlu a devenit emblematic este "La GALERE" <Starea limita> de Dubet 1987.

In raport cu aceasta investigatie,experienta starii limita asa cum este ea descrisa de catre cei preocupati de problema respective,se organizeaza pe 3 directii:

-dezorganizarea

-excluderea

-furia.

Dezorganizarea implica degradarea mediului sau raporturilor cotidiene.

Excluderea repezinta / presupune omniprezenta unei anumite forme de saracie si un sentiment de lipsa de demnitate.

Cat despre principiul fundamental asupra caruia insista Dubet "furia",este un fel de violenta pura care izbucneste periodic,fara a avea vreodata un scop veritabil.

Structurile logice de actiune care decurg de aici sunt diverse si surprinzatoare.Furia reprezinta nihilism,iar dezorganizarea provoaca individului sentimental ca traieste intr-o lume degradata,ceea ce duce la o violenta fara obiect.Frustrarea si recurgerea la forta induc o logica a "combinatiilor".In sfarsit o atitudine de recul,adesea legata de unele probleme personale,determina inscrierea intr-un spatiu de protectie,cel al orasului,in care te simti izolat,sau cel al serviciilor sociale,carora lit e incredintezi.

Starea limita nu are asa dar vreun principiu central,ea reprezinta combinatia mai multor sisteme de actiune.Puterile publice nu pot actiona foarte mult asupra acestor sisteme.Ca raspuns la excludere se sugereaza mobilitatea sociala.Pentru a ameliora dezorganizarea se incearca integrearea.

CAPITOLUL VI    TOLERANTA IN FATA

DROGURILOR

Acest termen desemneaza starea la care ajunge un consummator la un anumit moment,cand corpul sau isi pierde sensibilitatea la un drog sau la o grupa de droguri,in sensul ca reactia sa descreste odata cu absortia repetata a drogului.

Cu alte cuvinte, pentru a obtine un efect de aceeasi intensitate,consumatorul trebuie sa mareasca doza drogului respective.

Dupa o "pauza" de administrare a drogului,toleranta corpului incepe sa scada,aici se intalnesc cele mai multe cazuri de supradoza,dar din cauza faptului ca,de multe ori,se administreaza aceeasi cantitate de drog cu care corpul era obisnuit inaintea intreruperii.

SECTIUNEA 1

TOLERANTA INCRUCISATA

Atunci cand doua sau mai multe droguri utilizeaza acelasi sistem enzimatic,corpul nu poate face distinctie intre ele.Se produce atunci o toleranta,chiar daca drogurile par diferite.Aceasta este toleranta incrucisata.

Astfel,se poate spune ca heriona si codeine provoaca toleranta incrucisata.

SECTIUNEA 2

REABILITAREA- CEA MAI COMPLEXA ETAPA

A TRATAMENTULUI

Pentru multi consumatori de drog,tratamentul si reabilitarea sunt sarcini dificile ce solicita forta caracteriala personala,convingere si sprijinul altor indivizi.

Aparitia dependentei de drog poate reprezenta una din cele mai dificile sarcini caruia consumatorul trebuie sa-i faca fata,iar unii nu reusesc.

Recuperarea necesita abstinenta totala sau folosirea drogurilor intr-un mod controlat.

Persoanele aflate in cautarea ajutorului pentru problema dependentei de drog ,care nu mai manifesta dependenta crescuta pot fi tratate ambulatoriu,prin consiliere individuala sau de grup colaborand, cu familia consumatorului.

Consumatorii cu dependenta severa sunt tratati cu toata seriozitatea in spital,prin monitorizarea atenta a dozelor de substanta.Acesta procedura va ajuta la depasirea de catre pacienti a dependentei fizice.

Educatia in ceea ce priveste dependenta si drogurile ce au fost folosite va duce la constientizarea starii de fapt.Pe masura dobandirii informatiei,subiectul va intelege mult mai clar situatia ceea ce ii va diminua negativismul.

Noi contacte sociale sunt binevenite.Rolul alimentatiei in tratament este bine cunoscut.Specialistii recomand,timp de 1an pana la 3ani un regim de acizi aminonutritivi suplimentat cu vitamine.Trebuie evitate scaderea zaharului in sange si consumul de cofeina,deoarece accentueaza anexitatea,induc tulburari de somn si creaza premisele potentiale pentru abuz.

De asemenea specialistii amintesc de hipertensiune tranzitorie in stadiile incipiente de renutare,fenomen ce poate fi evitat cu diete severe in sodiu.Consumatorii de droguri au o relationare interpersonala slaba,supeficiala.Prin psihoterapie individuala, sau de grup si prin terapia familiei pot fi explorate trairile launtrice ale tanarului care este invatat sa traiasca intr-un mediu securizat afectiv si cum sa previna recidiva prin reducerea si eliminarea consumului de droguri,prin utilizarea unor exercitii de relaxare si a unor tehnici de medicina naturista.

In vederea prevenirii si reducerea solicitarii consumului de droguri tinerii trebuie atrasi si motivate sa se informeze asupra pericolelor provocate de droguri,asupra modalitatilor de a primii ajutor.

Parintii pot verifica daca propii copii consuma droguri printr-un simplu test.Cu pachetul "Test Screen",care poate fi comandat in farmaciile Sensiblu,parintele poate afla daca fiul sau fica uzeaza de stupefiante si ce anume,in doar cateva minute.Acesta se efectueaza in saliva sau urina si depisteaza peste 10tipuri de droguri ,precum marijuana,amfetaminele,metamfetaminele,cocaine,opiaceele sau feniciclidinele. " Testarea tinerilor ar putea insemna o reducere semnificativa a consumatorilor in tara noastra si un mijloc de prevenire foare eficient cu rezultate in toate tarile cu un numar ridicat de consumatori",spun oficialii companiei distribuitoare care lanseaza un apel catre toate institutiile abilitate sa participle cu interes deosebit in stoparea consumului de droguri.

SECTIUNEA 3

MASURI DE PRIM AJUTOR

Masurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoane din anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive in salvarea vietii acestuia.

Daca persoana este tensioanata,panicata,in urma unui consum de halucinogene,stimulente de tipul amfetaminelor sau a unor doze crescute de cannabis,conduita pe care trebuie sa o adoptati este:

-sa inlaturati din jur privitorii curiosi sis a conduce-ti pesroana intr-un loc ferit de zgomote si de lumini puternice;

-sa calmati persoana vorbindu-i incet si explicandu-i ca panica va trece pe masura ce drogul isi va pierde din effect;

-sa o incurajati sa respire adanc si rar pentru a nu se sufoca in accesele de panica;

-sa incercati sa aflati ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de la salvare in caz ca starea de sanatate inrautatit brusc.

Daca persoana este deshidratata sau incalzita in urma consumului de amfetamine sau ecstasy si in urma depunerii unui efort sustinut in timpul dansului <in cazul in care consumarea drogului sa realizat intr-o discoteca,sau la o petrecere intr-un loc neaerisit>,are dureri de cap,ameteli,varsaturi,are o senzatie brusca de oboseala si transpiratia este absenta:

-se recomanda odihnirea in spatii aeriste,consumul de sucuri de fructe si snacks-uri sarate pentru reechilibrarea hidroelectolitica,consumul de lichide nealcoolice cam jumatate de litru pe ora pentru rehidratare.

Daca persoana isi pierde starea de constiinta:

-sa se asigure ca persoana lesinata respire normal iar daca respiratia nu este perceptibila sa-i faca respiratie gura la gura;

-in scop preventive pentru a nu-si inghiti limba sau daca varsa san u se sufoce,persoana in stare de inconstienta va fi pozitionata culcata pe o parte cu genunchiul usor ondoit,cu capul intors spre lateral si bratele flexcate de-o parte si de alta a capului.

-la sosirea ambulantei se vor oferii toate informatiile in legatura cu ce a consumat si cand.

SECTIUNEA 4

ROLUL SPECIALISTULUI

<ASISTENT SOCIAL,PSIHOLOG,PSIHOPEDAGOG>

Interventia lucratorului social in munca cu clientii consumatori de droguri se face prin :

-Programe de informare;

-Programe de prevenire;

-Campanii de sensibilizare,constientizare;

-Construirea grupului de sport;

-Implicarea volunatarilor in campanile de informare derulate in scoli,

licee,facultati,prin oferirea de alternative la petrecerea timpului liber in cadrul programelor pilot.

SECTIUNEA 5

PERCEPTIILE PARINTILOR RELEVATE PRIN

INTERVIUL DE GRUP

-parintii se simt nepregatiti sa faca fata acestei probleme,multi dintre ei admit lipsa de informare in aceasta chestiune.Cat despre experienta practica,toti sunt deacord ca este nula.Cauzele cunoscute de ei sunt rare,neverificate,aflate din intamplare de la cunoscut sau de la TV in cadrul vreunei emisiuni sau al stirilor;

-parintii se tem de extinderea consumului de droguri tari;

-in acelasi timp ei sunt foarte ingrijorati de consumul de alcool si nicotina,foarte ridicat pentru adolescenti.

CAUZELE INCEPERII CONSUMULUI DE DROGURI,IN OPINIA

PARINTILOR:

-curiozitatea de a afla cum este,tendinta "fructului oprit";

-teribilismul in fata colegilor si a prietenilor;

-naivitatea <nu constientizeaza pericolul,efectele nocive>;

-plictiseala,setae de nou,absenta altor activitati,lipsa de ocupatie;

-impactul mass-media;

-absenta controlului familial;

-frecventarea unui anumit cerc de prieteni,a discotecilor;

-dramele familiale;

-justificarea prin lipsa pericolului si imposibilitatea dependentei.

PARINTII DIN ROMANIA INSISTA MAI MULT PE:

-neglijarea educatiei;

-ignorarea personalitatii adolescentilor.

PARINTII DIN MOLDOVA INSISTA MAI MULT PE:

-lipsa de informare;

-lipsa de activitati,a unui loc de munca;

-personalitatea deficitara a unor adolescenti,ca efect al proastei educatii.

SECTIUNEA 6

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE

-Controlul asupra producerii si distributiei produselor farmaceutice;

-Controlul asupra productiei,comercializarii sau folosirea anumitor droguri;

-Pedepse aspre pentru cei ce fac comert illegal cu droguri si mai ales pentru cei care incita un minor sa-si procure sis a utilizeze droguri;

-Masuri educative,informarea tinerilor asupra riscurilor.

In acest scop la inceputul fiecarui an scolar se vor organiza cursuri destinate profesorilor pentru a-i pregatii sa lupte,in mediul scolar ,impotriva traficului si folosirii ilicite de droguri.

Pe parcursul anului scolar,profesorii vor organiza conferinte obligatorii pentru elevi si facultative pentru parinti.Pentru a avea efect,masurile de prevenire trebuie sa fie axate pe grupa de varsta cea mai expusa.Unul din modurile de determinare a varstei vulnerabile consta in a se raporta la statisticile asupra varstei primei doze.Cum aceste statistici variaza foarte mult in functie de tara,regiune si drog,fiecare tara/regiune trebuie sa determine care este varsta primei prize in populatia respective si stabilirea modului de informare a tinerilor.

Studierea contitiilor psiho-sociale care duce la o instabilitate,o inadaptare cu o conduita asociala si antisociala precum si elaborarea de programe pentru rezolvarea acestor probleme.

NAE VIOLETA

GRUPA 12

Capitoul VII : AGRESIVITATEA

Agresivitatea sau comportamentul agresiv poate fi definit ca acea forma de comportament orientate in sens distructiv,in vederea producerii unor daune,care pot fi materiale,psihologice,morale sau mixte.

Actul agresivitatii poate fi indreptat catre obiecte,catre finite umane sau ambele.

Formele cele mai frecvente si mai cunoscute ale comportamentului agresiv sunt delincventa si infractionalitatea.

Agresivitatea nu inseamna violenta,de exmplu otravirea unei personae,este intr-adevar un act agresiv,dar nu implica violenta .

Agresivitatea nu este nici comportament antisocial,si nu trebuie confundata sau identificata cu delincventa sau cu infractionalitatea.

Agresivitatea nu este intotdeauna indreptata in afara subiectului.Exista situatii cand comportamentul agresiv se indreapta asupra subiectului insusi,in acest caz vorbind de comportamentul auto agresiv . Dar si aici se face distinctia intre actele auto agresive grave precum sinuciderea,auto mutilarea si a comportamentelor auto agresive usoare,care pot periclita sanatatea,insa nu intr-o maniera asa evidenta. In acest ultim caz putem vorbi de fumat,alcool,droguri etc.

Dat fiind faptul ca agresivitatea,respective comportamentul agresiv este un fenomen foarte complex,o incercare de tipologizare este foarte dificila.

Criteriile cele mai frecvente dupa care se poate clasifica agresivitatea,sunt:

In functie de agresor sau de persoana care adopta comportament agresiv,agresivitatea poate fi clasificata in:

agresivitatea tanarului si a adultului

agresivitatea masculina si cea feminina

agresivitatea individuala si cea colectiva

agresivitatea spontana si cea premeditate

In functie de mijloacele utilizate in vederea finalizarii intentiilor agresive:

agresivitatea fizica si cea verbala

agresivitatea directa,care are efecte directe asupra persoanei agresate sic ea indirecta,in cazurile in care pot aparea intermediari intre agresor si persoana agresata,victima a comportamentului agresiv.

In functie de obiectivele urmarite :

agresivitatea care are ca scop implicit sau explicit obtinerea unor beneficii,a unui   

castig material .

agresivitatea ce are ca principal scop ranirea si uneori chiar si distrugerea victimei.

In functie de forma de manifestare a agresivitatii acestea pot fi:

violenta si non violenta

latenta si manifesta

Sursele agresivitatii pot fi grupate pe 3 categorii:

1. Sursele ce tin de individ,de conduita[90] si comportamentul acestuia:

frustrarea este unul din cel mai des intalniti factori declansatori ai agresivitatii.

atacul sau provocarea directa,de cele mai multe ori verbala,dar si fizica.

durerea,in formele ei fizica si morala,poate duce la cresterea agresivitatii.

caldura este si ea un factor declansator al agresivitatii,fapt demonstrat de numeroase studii.

aglomeratia[91] este de asemenea un factor declansator al comportamentelor agresive,fiind un agent stresor pentru unii oameni.

accesul la materiale pentru adulti poate constituii un factor care duce la intensificarea/declansarea comportamentelor agresive. Desi acest lucru a fost confirmat de unele cercetari[92] experimentale,alti factori infirma acest lucru.

2. Surse din cadrul familiei:

In aceasta categorie cele mai grave forme ale agresivitatii sunt bataia si incestul avand consecinte extrem de nefavorabile.

3. Surse ale agresivitatii ce tin de mijloacele de comunicare[93] in masa:

Aici putem include in special violenta expusa prin intermediul presei si altor  

mijloace de comunicare in masa.

Capitolul VIII : RAPORTUL DINTRE CRIMINALITATE SI SOCIETATE

" Incidenta la nivelul global a societatii asupra criminalitatii,ca si asupra politicii penale" - Denis Szabo

Termenul pe care se manifesta criminalitatea este delimitat in primul rand, de tipul sub forma de societate. Cu alte cuvinte,societatea,din perspective macro-sociologica,reprezinta atat cadrul general de manifestare a unei multitudini de fenomene si de raporturi sociale,economice,juridice[94],politice,culturale etc cat si sursa primara a unor fenomene sociale sau modelatoare a fenomenelor,in diversele lor forme de manifestare,inclusive criminale .

Raportul dintre societatile industrializate in curs de dezvoltare si criminalitate:

Societatile industrializate pot avea regimuri de tip democratic sau liberal si regimuri de tip socialist sau totalitar.

In prima varianta,respectiv a societatilor democratice[96] industrializate,se considera ca acestor societati le sunt specifice infractiunile savarsite cu violenta impotriva persoanei si a proprietatii,cea privata fiind afectata in mod deosebit.

Spre deosebire de prima varianta,in societatile industrializate de tip totalitar,criminalitatea vizeaza cu precaderea proprietatea colectiva. La aceasta de adauga diverse infractiuni[97] impotriva administratiei si desigur delicate politice incadrate in alte forme de criminalitate.

In societatile industrializate de tip liberal o situatie aparte o constituie marile aglomerari urbane cu precadere cele nord americane,unde violenta este endemica[98],apropriindu-se si marile orase vest europene si uriasele aglomerari asiatice.

Raportul dintre societatile integrate sau neintegrate si criminalitate:

Integrarea[99] reprezinta adeziunea grupurilor sociale la anumite valori.

In societatile integrate,criminalitatea este ferm controlata si prin aceasta relative redusa.

In configuratia raportului criminalitate societate este necesar sa fie observate si nuantele specifice zonei social geografice culturale in care se afla ele.

In societatile partial integrate diversitatea moravurilor este mai bine conturata si in consecinta,convergenta spre valorile morale nu mai are un punct comun.

STRUCTURA SI DINAMICA GENERALA A CRIMINALITATII

Prezentarea principalilor factori implicate in fenomenul criminalitatii necesita si o succinta trecere in revista a unor elemente definitorii ale structurii si dinamicii[100] generale a delincventei.

Continutul fenomenului infractional,structura sa este configurata cu precadere de tipul de crime comise intr-un interval de timp dat sip e un anumit teritoriu.

Dintre principalele forme de criminalitate luate in calcul frecvent de catre criminologi,insitutii specializate sau interesate in studiul prevenirea si combaterea fenomenului criminalitatii pe baza unor criterii,pot fi mentionate urmatoarele:

infractiuni clasificate in functie de norma[101] sau valoarea sociala afectata. Din aceasta operspectiva intalnim forme de criminalitate indreptate impotriva persoanei fizice,in primul rand a patrimoniului,a sigurantei statului,a infaptuirii justitiei,a ordinei publice,a desfasurarii unor raporturi normale sociale,economice,comerciale etc.

infractiuni clasificate in functie de mobilul faptei.

Infractiuni sau forme de criminalitate raportate la modul de operare.Acest domeniu are o importanta atat pentru studiul criminalitatii cat si pentru orientarea politicii penale sau organizarea luptei impotriva criminalitatii.

FACTORI INDIVIDUALI GENERATORI DE CRIMINALITATE

1. FACTORI DE NATURA BIOLOGICA SAU EREDITARA[102]

Dintre factorii socotiti individual pe primul loc se situeaza cei de natura biologica,ei fiind primii luati in considerare la inceputurile investigatiei stiintifice criminologice[103].

2. FACTORI  DE NATURA PSIHOLOGICA SI PSIHIATRICA

Raportat la diversele variante de psihologie criminala,prin care s-a incercat si se incearca conturarea unei personalitati criminale.

DELIMITAREA CAUZATA DUPA SEX/VARSTA/RASA

Raportandu-se la varsta infractionala este evident ca delincventa juvenila[104] ocupa un loc special in cadrul sensului legii,ca si de tineri dupa diverse criterii varsta acestora putand ajunge la 25 de ani sau chiar 35,respectiv aceea a adultilor tineri.

Este interesant sa amintim ca in tara noastra,incepand cu anul 1991,unul din 10 infractori este minor,cresterea delincventei lor reprezentand circa 98% in cazul talhariilor si furturilor ,si peste 50% in cazul inselaciunilor.

O prima explicatie si poate cea mai convingatoare este aceea dedusa din interpretarea datelor statistice judiciare potrivit carora femeile reprezinta mai putin de 10% din totalitatea infractorilor descoperiti di condamnati. De exemplu,in tara noastra,in primul trimestru al anului 1994 au fost identificati circa 28.500 de autori de fapte penale dintre care peste 25.000 sunt barbati si numai 2.500 femei.

Conform datelor statistice[105],acest raport mai mic de 1 la 10 este present in intreaga lume civilizata,uneori chiar mai mic,de pilda in Franta femeile condamnate reprezentau numai 3% din numarul total al detinutilor .

"Femeia fiind mai putin criminala decat barbatul " Jean Larguier.

Capitolul lX Marturii

Marturia unui toxicoman[107] :

Nu mai stau sa-ti spun alte vorbe pompoase, il las pe el sa vorbeasca. Tu poate-ti faci timp sa citesti. Poate chiar intelegi ceva. Nu te grabi sa-l condamni, in primul rand intelege-l . ATENTIE, MATERIALUL ESTE DUR!

19 ani, V.B., Student:

Simteam ca ma strange o gheara invizibila de gat.

Nu mi mai suportam familia, mama, fratele. Furasem totul din casa, sa vand, sa-mi procur doza.

Acum nu mai am bani . Nu stiu cum, fur, fac ceva, omor, si tot fac rost.

Simti ca durerea oaselor te ameteste crunt, ca innebunetsi la propriu, iti dau lacrimile si te gandesti ca venele astea pline de intepaturi sunt atat de goale . si cu fiecare clipa care trece, nu ai cu ce sa le umpli si sa-ti domolesti durerea asta fizica!

Traiesc cu spaima ca maine voi fi mort daca nu mai iau! Nu pot scapa, am fost la dezintoxicare dar nu mai pot. Am vointa anihilata, nici macar dragostea fata de cei dragi nu a invins in cazul meu. Durerile astea fizice, crunte, faptul ca nu poti respira si starea de sevraj te omoara la propriu.

Sunt sclav si orice as face, nu mai pot scapa. Tremur uite, si acum, vezi? (arata mainile care strang crunt o sticla de apa minerala, tremurand haotic).

Am 19 ani , stii? Daca te uiti la mine, imi dai cu cel putin 10 ani mai mult. Mi-am furat singur tineretea si sigur mor. Ai mei sunt disperati, mama e in depresie de un an. Au incercat tot, si politie, si tot.

Mai, cand nu iti iei doza (si acum sunt de cativa ani pe heroina) simti ca efectiv te spargi in mii de farame si pierzi contactul, simti ca nu mai ai puncte de reper si ti-e atat de erau . .

Trebuie sa iau doza, sa-mi revin kiar si pt cateva minute de falsa rezistenta . deja nu mai e placere, e sclavie . altfel te omori luandu-ti gatul.

La inceput luam lsd sau iarba . acum heroina[108] . inainte le combinam . Cand imi iau doza, simt o indiferenta si o detasare . nu iti mai pasa de nimic, esti linistit. Cand iti revii dupa ce trece efectul, doresti linistea aceea inapoi. Nu vrei sa ti mai tiuie urechile. Nu vrei sa mai vezi pisici pe pereti, fiare in minte scormonind in creierul deja gol.

Culmea e ca, in momentul efectului, ti se acutizeaza simturile. Te simti cel mai cel. Apoi, trece efectul si nu mai simti nimic, dar NIMIC pt nimeni, nici macar pt tine.

Ce simti, e fizic . durerea crunta, furia ca nu ai doza, indiferenta . incepi sa te tai pe brate cu un cutit, ca sa maschezi durerea sevrajului cu alta durere, dar nu scapi. Poate scapa cei cu adevarat puternici. E marea mea dragoste, sunt cu totul al drogului. Nu-mi mai apartin mie insumi.

Ma uit la voi, astia din jur si de pe strada. Dragoste? Neah. Viata frumoasa? Ce e aia?

Ma intrebi de ce am inceput sa iau? Nu am sa-ti spun ca am inceput pentru ca tata o batea pe mama, sau pentru ca frate meu e bolnav psihic, sau pentru ca nu aveam bani de una si alta, nu! Nici macar pt ca aveam anturaj care se ocupa cu asa ceva.

Nu, a fost alegerea mea si numai a mea. Am ales un drum de pe care nu vreau sa ma intorc, nici macar cu riscul mortii. O idée as vrea, dar durerea este mai puternica decat mine. Nevoia[109], simtul!

Ma uit la mama si nu simt decat mila. Fata de ea, de mine, de toti cei din jur, caci le-am furat si lor vietile. Si cu toate astea, abia astept urmatoarea doza. Nu imi doresc deloc sa ma trezesc dimineata si sa nu am doza . e atat de parsiv drogul!

Spovedania[110] unui toxicoman

As putea sa spun ca l-am intalnit intam intrebat:

- Pot sa va ajut cu ceva?
- Nu. Dupa un moment de tacere, a spus: Ba da. Ma puteti ajuta. Daca nu va grabiti, v-as ruga sa ma ascultati!

Parea un barbat stilat. Era imbracat decent si la prima vedere ti-ai fi dat seama ca face parte din lumea buna.

M-am asezat langa el si i-am spus:

- Hai sa vorbim ca intre prieteni. Sa sti ca prietenii imi spun Mihaela.
- Eu sunt Paul si sunt economist.

Acestia au fost primii pasi catre o discutie ce parea interminabila. Cea mai importanta parte o voi reda in continuare:

- Paul, nu ma grabesc. Pot sa te ascult.
- Povestea mea e lunga
- Nu conteaza. Sufletul unui om e mai important decat timpul si spatiul
- Mihaela, ma vei judeca?
- Nu, Paul, indiferent de ce imi vei spune
- Bineee! Atunci afla ca sunt toxicoman.

Am simtit o strafulgerare din crestetul capului pana in varful picioarelor, dar n-am tresarit. M-a privit scurt si a continuat:

Ma droghez de 11 ani. In ultimul timp nu mai am chef de nimic. As renunta si la serviciu, dar nu mai am bani pentru procurarea drogurilor. Mihaela, eu pentru asta traiesc, intelegi? Si stiu ca ma voi distruge.

- Paul, nu mai vorbi asa. Exista un Dumnezeu care, daca tu vrei, te va salva.
- Crezi tu asta?
- Nu cred, sunt convinsa!
- Da. Se poate. Dar tu sti ca in toti acesti ani, nu m-a interesat subiectul acesta? Mama, saraca, a umblat pe la toate bisericile, iar eu o batjocoream ca-si pierde vremea aiurea.
- Nu conteaza. Niciodata nu e prea tarziuAtentie parinti:
Numai rugaciunea[111] va poate salva copilul

Pentru orice parinte vestea ca al lor copil se drogheaza este o tragedie. Unii reactioneaza violent, isi bat copiii si sunt in stare sa ii incuie in casa. Altii ii ameninta: 'de la mine nu mai vezi nici un ban. Te-am crescut degeaba. Du-te si stai cu drogatii tai!' Foarte putini sunt insa aceia care, cu rabdare si dragoste, incearca sa se apropie de copil si sa il convinga de faptul ca ceea ce face este o nebunie ce duce spre autodistrugere. Metodele de violenta si de abandonare din partea parintilor, nu fac altceva decat sa agraveze situatia. Dragostea si rabdarea sunt cele care inving.

Chiar daca la inceput, copilul se dovedeste a fi surd la toate incercarile, parintii trebuie sa lupte. Sa se roage cu credinta Puterilor ceresti, iar acestea vor raspunde cu siguranta. Ca o marturie vie a celor mai sus mentionate, avem exemplul mamei lui Paul, care s-a rugat timp de 11 ani. Cand a vazut ca fiul ei s-a indreptat, n-a stiut sa spuna altceva decat atat: 'Slava lui Dumnezeu, Maicii Domnului si Puterilor ceresti ca mi-am salvat copilul!' Nu s-a plans, nu a regretat, nu si-a pus intrebari: 'De ce 11 ani? De ce copilul meu?' A postit, s-a rugat cu rabdare si dragoste si nu si-a pierdut nadejdea. Tot ea spunea: 'Dumnezeu mi-a raspuns destul de repede. 11 ani noua ni se par mult, dar la Dumnezeu e foarte putin' Luati exemplul acestei mame si vorba Sfantului Siluan Athonitul: 'Tine mintea ta in iad si nu deznadajdui!'

STUDIU DE CAZ

Drama lui Alexandru

Intr-un cartier din plin centrul Bucurestiului traieste Alexandru, un baiat de 24 de ani, licentiat in drept si dependent de heroina. L-am intalnit la Spitalul de Urgenta Floreasca - Sectia Toxicologie. In anul II de facultate a inceput calvarul. Alexandru povesteste:

'Sunt foarte timid. Poate si acesta a fost motivul pentru care am cazut in aceasta cursa' Isi frange mainile tremurande si cu ochii plini de lacrimi continua: 'Sunt singur la parinti. Ai mei mi-au oferit totul. La varsta de 19 ani mi-au cumparat masina Pe ei i-am cunoscut in discoteca. Mi-au propus sa ii insotesc sa-si procure drogurile. Am acceptat' Mainile ii tremurau din ce in ce mai rau. Vocea la fel. In privire avea un fel de teama si parca nu reuseste sa-si adune frazele. 'M-am apropiat de unul dintre ei. Lucra la circ. De multe ori isi pregateau drogurile la mine in masina Viata mea se impartea in doua. Aveam doua cercuri de prieteni[112]. Dimineata mergeam la facultate, dupa amiaza ma intalneam cu ei' Tace. Se concentreaza. Negasind cuvintele potrivite se ajuta de gesturi: 'Ma iertati. E a treia zi in care nu ma droghez si sunt cam agitat 5-6 luni i-am insotit sa-si procure drogurile. Ii vedeam cum se injecteaza, vedeam efectele drogurilor in toate fazele. M-au indemnat de multe ori sa ma droghez, dar nu am acceptat' Tace. Parca ar vrea sa se ascunda de el. Sa fuga de trecutul care il apasa: 'Mi-am pierdut serviciul. Mi-am nenorocit parintii Am cheltuit o multime de bani. Sunt un om distrus Nu mai am pe nimeni' Isi ascunde fata in palme si plange in hohote. Drama lui Alexandru m-a cutremurat pana in cele mai adanci cotloane ale sufletului. La un moment dat se linisteste oarecum. Continua: 'Anul trecut Craciunul l-am petrecut in spital Nu mai eu stiu cum Dupa aceea am luat-o de la capat Unul dintre ei avea apartament Acolo ne intalneam toti Nu vreau sa dau vina pe nimeni. Nu m-a luat nimeni cu forta. Ei mi-au propus, iar eu intrun final am acceptat. Mi-am zis ca va fi prima si ultima data. Nu am simtit mare lucru Simteam psihic o anumita stare Dupa 3-4 ore mi s-a facut rau. Aveam greturi, varsaturi, stare de somnolenta Era totusi un rau diferit pe care nu-l pot descrie Vorbeste rar rupand propozitiile intre ele. Cu greu isi ordoneaza ca timp <<evenimentele>>. Dupa prima doza am incercat sa ma indepartez cat de cat de ei. Dar asta nu a durat mult. Pentru asa-zisul prieten de care ma apropiasem am intrat din nou in mijlocul lor. Si de-aici a inceput tragedia Acum cand va povestesc ma simt mai bine' Efectul discutiei cu tenta de spovedanie incepe sa apara. Alexandru vorbeste din ce in ce mai cursiv: 'Dependenta psihica s-a instalat destul de repede. Ma drogam pentru ca imi placea starea. Imi facusem si o asa-zisa prietena care se droga si ea bineinteles. Ma drogam si simteam ca sunt mai puternic. Citeam cursurile pana noaptea tarziu. Aveam vointa sa invat, dar nu retineam mai nimic.' Teama din privire ii dispare. In locul ei apare un semn de intrebare. Un fel de: 'Vreti sa ma ajutati? Am nevoie de prieteni adevarati! Mama si matusa sunt cadre medicale. Si-au dat seama ca ma droghez. M-au intrebat, iar eu am recunoscut. Din disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult. Am simtit din partea lor un fel de repulsie. M-au facut sa ma simt strain. Daca m-ar fi inteles si i-ar fi simtit aproape, cred ca as fi renuntat la heroina. Dar ei au apelat la mijloace extreme. Mi-au facut o cura de dezintoxicare acasa. Mi-au angajat bodiguard pe care il plateau cu ora. Mi-au adus psihologi Toate eforturile lor au fost insa in zadar In anul III de facultate le spuneam ca daca nu-mi dau bani pentru heroina, nu ma pot duce la examene. Am ajuns pana acolo unde am obligat-o pe mama sa-mi cumpere doza. Inainte de examene ma injectam. Nu mai avea ce sa-mi faca. Numai matusa mea, saraca, se ruga pentru mine si o indemna pe mama sa mearga la biserica.' Si pentru ca am ajuns la subiectul biserica, il intreb: 'Daca ti-as propune sa mergi sa te spovedesti, ai accepta?' Imi raspunde, fara ezitare: 'Da. Este singura metoda care ma poate salva. Le-am incercat pe toate: dezintoxicare, psiho-terapie, am fost in libertate, dar am avut si paza. Toate acestea s-au dovedit a fi doar esecuri. Daca ma insotiti, eu merg si astazi sa ma spovedesc Eu zic ca nu mai simt nevoia sa ma droghez, dar ceva din interior ma macina. Acest ceva, in libertate, cred ca m-ar duce la consumul de heroina. Vreau sa scap de nelinistea asta care ma duce pe un drum gresit Vedeti dvs., m-ati ascultat. Astazi, sigur ma voi simti mai bine. Dar plecati, si eu raman cu suferinta' Spune cu sfasietoare umbra de regret. Priveste pamantul. Clipeste des, semn ca ochii ii sunt plini de lacrimi, ii promit ca maine voi veni sa il iau la biserica sa se spovedeasca. Ma priveste mirat si neincrezator: 'Veniti? Pe la ce ora?'

Ziua de 28 noiembrie 2002, a fost una speciala pentru Alexandru si mama lui, care l-a insotit. Cand a iesit din biserica, m-a imbratisat si mi-a spus: 'Va multumesc din suflet. Stiti cum ma simt? - parca plutesc. Nu-mi vine sa cred Nu am cuvinte. Nu stiu ce sa spun, decat ca va multumesc. Ce preot, Doamne, ce preot! <<Sa-I multumesc lui Dumnezeu. Voi veni mai des la biserica', i-am spus. Alexandru a plecat din biserica[114] plin de speranta si cu doua carti religioase pe care le-a pus in buzunarul de la piept. 'Sa-ti ajute Dumnezeu, Alexandru!'

Nu exista bucurie mai mare decat aceea de a salva un suflet din ghearele diavolului. Ispitele sunt mari, incercarile grele, dar nu mai conteaza. Atunci cand il ai pe Dumnezeu - ai totul!

CONCLUZIE

Am ales acest subiect pentru prezentarea proectului de cercetare,deoarece am prieteni care au fost dependenti de droguri si am vazut prin ce au trecut si la ce ajunsesera sa faca.M-am gandit ca acest subiect ar fi ata interesant cat si demn de luat in considerare.

PLANUL :

AGRESIVITATEA CAUZATA DE CONSUMUL DE DROGURI

Capitolul l   Istoricul drogurilor

Sectiunea 1. De fapt ,ce sunt drogurile?

Sectiunea 2. Cum identificam un consumator

Capitolul ll Consideratii teoretice privind toxicomania,drogurile si clasificarea lor

Sectiunea 1. Scurte consideratii teoretice privind toxicomania

Sectiunea 2. Notiuni generale despre droguri si clasificarea lor

2.1 Drogurile in care traim

2.2 Evolutia drogului si a traficului illicit droguri

2.3 Principalele droguri intalnite

2.4 Analiza unor termini

2.5 subst. pe baza de opiu

2.6 ierburi botanice

2.7 medicamente,subst.tranchilizante,psihotrope

Capitolul lll Toxicomania- factor criminogen

Sectiunea 1.    Toxicomania si degradarea umana

Sectiunea 2. Toxicomania si criminalitatea

Sectiunea 3. Aspectele criminologice in ceea ce priveste consumul de droguri

Sectiunea 4. Aspecte commune ale infractiunilor privind constatarea traficului

Sectiunea 5. Substantele interzise din anexa

Sectiunea 6. Conditii preexistente

Sectiunea 7. Continut constitutive

Sectiunea 8. Tratamentul juridico-penal

Sectiunea 9. Sanctiuni

Capitolul lV   Cauzele consumului

Sectiunea 1. Consideratii generale

Sectiunea 2. Interne/externe

Sectiunea 3. Situatii favorabile

Sectiunea 4. Factorii stimulativi pentru 'prima data'

Sectiunea 5. Factorii stimulativi pentru 'ultima data'

Sectiunea 6. Curiozitate

Sectiunea 7. Tecihilism

Sectiunea 8. Presiunea de grup

Sectiunea 9. Izolarea

Capitolul V    Dependenta si problemele acesteia

Sectiunea 1. Dependenta fizica

Sectiunea 2. Dependenta psihica

Sectiunea 3. Imaginea de sine si trecerea la actiune

Sectiunea 4. Riscurile

Sectiunea 5. Accidente in stare de criza

Sectiunea 6. Overdose-coma

Sectiunea 7. supradoza

Sectiunea 8. De la starea limita la frustare

Capitolul Vl  Toleranta

Sectiunea 1. Reabilitatea-cea mai complexa etapa a tratamentului

Sectiunea 2. Masuri de prim ajutor

Sectiunea 3. Rolul specialistului

perceptia parintilor

perceptia profesorilor

Masuri de combatere

Capitolul Vll    Agresivitatea

Sectiunea 1. Motivele

Sectiunea 2. Felurile

Sectiunea 3. Caracteristicile

Sectiunea 4. Sursele

Capitolul Vlll Raportul dintre criminnalitate si societate

Sectiunea 1. Consideratii asupra raportului dintre tipul de societate si criminalitate

Sectiunea 2. Stuctura si dinamica generala a criminalitatii

Sectiunea 3. Principalele forme de criminalitateica

Sectiunea 4. Factorii individuali generatori de criminalitate

Factori de natura biologica

4.2. Factori de natura psihologica

4.3. Delimitare cauzata dupa rasa/sex/varsta

4.4. Natura criminala a toxicomaniilor

Capitolul lX Marturii

Sectiunea 1. Studiu de caz

Sectiunea 2. Dezbatere pro/contra

Capitolul X  Concluzii

Cuprins

Bibliografie :

<Adolescentii si toxicomania>-GILLES FERREOL,MARIE CHOQUET,SYLVIE LEDOUX   editura Polirom

<Bomba drogurilor>-STELIAN TURLEA    ,editura bucuresti 1991

<Stop drogurilor>-FLORIN SANDU   ,editura Sylvi 2002

<Despre droguri>-DR.Dimitri Aleksandrovici Avdcev

<Drogurile legale>-Mircea IOVU,editura Bucuresti 2003

<Codul Penal si 10 legi uzuale>-editura Hamangiu 2010

Ecaterina Orlova

Surse din cadrul familiei

www.stopdro.ro

www.agresivitatea cauzata de consumul de droguri.ro

<Introducere in criminologia generala>-prof. univ.dr.emilian Stancu editura Bucuresti 1996

<Criminalistica>-prof.univ.dr. Emilian Stancu-Stiinta investigarii infractiunilor vol ll, parte all si lll,editura Procardia Bucuresti 1993

<Introducere in criminologia aplicata>-Costica Voicu,Georgeta Ungureanu, editura Universul juridic 2004

<Copilul meu,drogurile si eu>-editura Ministerului de interne Buc.2002

<Aproape totul despre droguri>-Jenica Dragan,editura Militara Buc.1991

<Drogul si toxicomania>-conf.univ. OCTAVIAN POP

<Infractiuni prevazute de legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului illicit de droguri>-Alexandru Boroi,Neagu Norel,Valentin-Radu-Sultanescu ,editura Rosetii 2001 Bucuresti.

MIHAI ANDRADA BEATRICE

Universitatea Crestina Dimtrie Cantemir

Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative

Anul ll materie Criminologie