VARSTA ADULTA

I. VARSTA ADULTA TANARA SI

VARSTA ADULTA "DE MIJLOC"

Ce inseamna a fi matur? In functie de diverse perioade, in cadrul diverselor culturi, putem vorbi de diferite standarde pentru maturitate: realizarea pacii sufletesti, cautarea cunoasterii, a individuatiei, a intelepciunii . psihologia dezvoltarii incearca sa trateze aceste incercari din perspectiva de ansamblu a ajustarii individului intr-un mod matur la cerintele vietii de adult.

Obiective operationale:

Dupa lectura acestui capitol, ar trebui sa fiti capabili sa:

Prezentati caracteristicile etapelor identificate in dezvoltarea adulta a individului

Expuneti asumptiile disfunctionale considerate de Gould a caracteriza respectivele etape

Identificati tipuri de relatii matrimoniale asa cum au fost descrise de Cuber&Harroff

Enumerati mecanisme de adaptare mai mult sau mai putin adaptative expuse de Vaillant

Explicati cateva din cauzele si sa oferiti posibile remedii la problema epuizarii prin munca (job burnout)

Identificati caracteristicile crizei varstei de mijloc si ce inteleg Farrell si Rosenberg prin individul "pseudo-dezvoltat"

Sub rezerva permanenta a specificitatii culturale, cercetarile au evidentiat existenta a trei etape generale in dezvoltarea adulta: varsta adulta tanara, varsta adulta "de mijloc" si varsta adulta tarzie sau varsta a treia. Primele doua etape vor fi abordate in capitolul de fata. Aceste etape, desi atunci cand sunt particularizate la nivelul individului capata note specifice, au totusi un grad de universalitate in ceea ce priveste asumptiile fundamentale ce caracterizeaza respectiva perioada si problemele tipice cu care se confrunta persoanele adulte.

1. Adultul tanar - 20-40 ani

Aceasta perioada se subimparte la randul sau in mai multe etape.

1.A. Tranzitia de la adolescenta la varsta adulta 20-22 ani

Situatii solicitante : 1. Separarea de parinti si dobandirea independentei financiare si psihologice

-18 % raman in proximitatea fizica a parintilor si pastreaza relatii apropiate cu acestia

-20 % intra in conflicte serioase cu parintii, care au ca rezultat separarea

-62 % trec printr-o separare "geografica" si psihologica , fara a simti existenta conflictului.

2. Renuntarea la multe persoane semnificative (grupul de prieteni, profesorii, alte persoane de referinta)

3.Schimbari in viata sociala (facultate, armata, intemeierea propriei familii) si in perceptia propriei persoane

Toate aceste solicitari pot duce la instalarea unor sentimente de pierdere, de frica, de insecuritate.

Levinson (1978) considera ca in aceasta faza de "adult novice"(cum o numeste el), la barbati incepe sa ia nastere un "vis personal", despre modul in care va arata viata lor in termeni de cariera. La femei acest vis, spune Levinson, este absent, ele fiind focalizate pe viata de familie si existenta in comunitate.

?! Considerati ca e nevoie de adaptarea viziunii anilor 1970-1980 la realitatea de azi ?

Gould 1978) afirma ca exista cateva asumptii fundamentale ale acestei varste care trebuie depasite pentru a putea trece la fazele urmatoare ale vietii. Ele sunt ramasite ale unor credinte din copilarie, care, desi obiectiv privite sunt evident false, afecteaza individul intr-un mod subtil .

a) " Totdeauna voi apartine parintilor mei si voi crede in lumea lor"

b) " Pot vedea lumea doar prin ochii parintilor mei "

c) " Dupa ce voi deveni independent va fi un dezastru"

d) " Nu detin proprietatea asupra propriului meu corp"

e) " Parintii sunt singura mea familie"

Aceste asumptii nu sunt explicite si nu trebuie sa apara la toti indivizi; pentru o confruntare activa cu ele in orice moment al vietii de adult, Gould sugereaza sapte pasi a ceea ce ar constitui un "dialog intern" cu acesti "demoni" ramasi din perioada copilariei:

recunoasterea starii de tensiune si confuzie pe care o traieste individul

acceptarea faptului ca oamenii nu au incotro si trebuie sa se confrunte cu o realitate contradictorie

acceptarea impactului pe care asumptiile de mai sus il au asupra comportamentului propriu si asupra starii interne

sesizarea contradictiei dintre aceste asumptii si un mod cu adevarat adult de a privi realitatea

"testarea realitatii" pentru a constientiza care sunt de fapt expectantele pe care le persoana le are de la orice eveniment

lupta cu tendinta puternica de respingere a oricaror dovezi care ar putea infirma respectivele asumptii

atingerea unei viziuni integrative a realitatii, cu contradictiile ei inevitabile

Directii de dezvoltare - ideale - (identificate de White,1975)

a) Stabilizarea identitatii eu-lui: sentimentele unui individ despre propria persoana sunt mai ferme decat in orice perioada anterioara de dezvoltare, Eu-l nu poate fi serios afectat, cum era in timpul copilariei sau adolescentei.

b) Independenta relatiilor personale: Sunt mai sensibili la nevoile celorlalti (depasirea egocentrismului din perioada adolescentei), isi stabilesc prieteniile si relatiile sociale dupa criterii proprii, manifestand selectivitate.

c) Manifestarea activa a intereselor: pe masura ce acestea se cristalizeaza, vor determina tot mai multe din optiunile tinerilor.

d) Umanizarea valorilor: tinerii sunt mai constienti de aspectele umane ale valorilor, care sunt importante mai putin la nivel teoretic cum se intampla anterior si mai mult ca efecte si actiuni reale.

e) Extinderea ocrotirii: interesul pentru bunastarea generala a celorlalti, pentru asumarea de roluri active in scopul asigurarii acesteia.

1.B.Adultul tanar propriu-zis - 22-28 ani

Ce se intampla la nivel fizic?

Inaltimea maxima a fost deja atinsa de femei cam la 18 ani, de barbati la 20; apar modificari nesemnificative in acest compartiment; dupa 26 de ani, discurile vertebrale incep sa se apropie, cauzand treptat scadere in inaltime.

Greutatea creste corespunzator cu scaderea ratei metabolismului bazal, adica a cantitatii minime de energie de care are nevoie un individ intr-o stare de relaxare.

Personalitatea si dezvoltarea sociala

Persoana este confruntata acum cu doua impulsuri distincte:

-datoria si dorinta de a explora cat mai multe aspecte ale mediului atat de diversificat.

-impulsul launtric si datoria de a se dedica familiei si/sau profesiei.

In aceasta perioada, atat in cazul barbatilor cat si in cel al femeilor, se dezvolta relatii foarte speciale (Levinson, 1978):

La barbati: - relatia cu un mentor: acesta il ajuta in realizarea visului personal, il sustine, il ghideaza. Relatia poate sa sufere o ruptura in momentul in care "ucenicul" ajunge la acelasi nivel sau chiar isi depaseste mentorul.

- relatia cu femeia speciala: aceasta il sprijina in realizarea visului personal si care ii ofera o relatie "totala"

La femei: - preocupare pentru gasirea barbatului special.

?! Cat de valide sunt aceste tipologii in momentul de fata?

Sociologii John F.Cuber si Peggy B. Harroff au studiat diverse aspecte din cadrul casatoriilor a 211 persoane, toate provenind din patura medie sau superioara a societatii, casatoriti de cel putin zece ani si fara nici o intentie de a divorta. Pe baza numeroaselor interviuri si chestionare completate, s-a ajuns la alcatuirea unei tipologii care ar reflecta tipuri diverse de interactiune din cadrul casatoriei:

Obisnuit-conflictuala

Conflictul si tensiunea continua ar caracteriza acest tip de casatorie, desi cuplurile incearca de obicei sa ascunda intensitatea divergentelor fata de copii, vecini sau rude. Incompatibilitatea e evidenta in acest tip de casatorii si conflictul este, macar ca potentialitate, mereu prezent.Cuber si Harroff speculeaza ca la un nivel mai profund, cuplurile au oarecum nevoie de aceasta tensiune, conflictul fiind un mod de coeziune. Una dintre femeile incadrate in acest tip de relatie, intrebata de ce nu se gandeste la divort, exclama: "La divort ? Niciodata ! La crima ? In fiecare zi !"

Lipsita de viata

In acest tip de casatorie, cuplurile descriu ca au fost odinioara "extraordinar de indragostiti" si foarte apropiati in primii ani ai relatiei. Cu trecerea timpului insa, si-au pierdut pasiunea de odinioara, relatia a devenit apatica si lipsita de viata. In ciuda faptului ca locuiesc inca impreuna, intr-o stare de amutire suspendata intre doua vorbe, continuitatea relatiei e asigurata de confortul si siguranta dobandite: ceea ce sociologii denumesc : "colivia obisnuintei".

Pasivitate mutuala

Aceste casatorii se aseamana foarte mult cu cele lipsite de viata, deosebit fiind faptul ca ele au fost lipsite de pasiune inca de la inceput; unele cupluri vad in asta o chestiune de convenienta, un aranjament ce se conformeaza expectantelor sociale si le asigura confortul dorit fara a crea noi probleme.

Vitala

In casatoria de acest tip, cuplul este unit in principalele activitati ale vietii, psihologic si afectiv vorbind; legatura maritala este de fapt esenta acesteia pentru ambii parteneri. Un sot observa: "Lucrurile pe care le facem impreuna nu sunt placute in sine, bucuria vine din faptul ca le traim impreuna. Daca nu ar fi ea, nu m-ar interesa de barca, de lac sau de orice distractie s-ar intampla acolo."

Fiecare dintre parteneri gaseste ca orice activitate e banala si neinteresanta daca celalalt nu este prezent, relatia le domina gandurile si actiunile.

Totala

Casatoria totala este la fel cu cea vitala, dar interconexiunile sunt mai numeroase, sotii incearca sa rezolve cel mai mic conflict, pentru ca nici o tensiune sa nu le afecteze relatia; deindividualizarea este evidenta, de fapt cei doi devin unul.

Aceste impartiri nu corespund unei gradatii a fericirii sau reusitei matrimoniale, reflecta doar diverse moduri de ajustare si diverse conceptii referitoare la casatorie.

?! Considerati ca aceste tipologii se regasesc intr-o forma "pura" in realitate?

Gould (1978) considera ca exista si la aceasta varsta cateva asumptii implicite care trebuie depasite:

" Daca fac ceea ce trebuie, rasplata va veni de la sine ."

" Ce nu pot face eu pentru mine, vor face cei dragi."

1.C. Tranzitia (criza) de la 30 ani - 28-30 ani

Aceasta etapa are mai multe caracteristici :

-Apare dorinta profunda de a-ti schimba viata, paternul de existenta.

-Criza poate incepe cu o depresie profunda, o realizare a tot ce nu ai facut si un regret apasator.

-Strategia de coping utilizata cu succes in aceasta perioada presupune o re-focalizare, fie dinspre cariera inspre familie, fie invers.

Din nou adultul trebuie sa depaseasca unele asumptii disfunctionale (Gould, 1978):

" Viata este simpla si controlabila."

" Nu sunt ca parintii mei. "

" Pot vedea si intelege clar ce se intampla celor apropiati mie ."

I.D. "Asezarea" - 30/33- 40 ani

- Aceasta este perioada unor alegeri majore in jurul carora se vor construi noile structuri ale vietii individului.

- Doar acum se considera ca persoana devine un adult veritabil.

Acum se manifesta seriozitate in luarea deciziilor.

- Datorita linistii interioare dobandite, performantele sunt net superioare.

Ierarhia mecanismelor de adaptare (Vaillant, 1980 )

2. Adultul mediu (varsta adulta de mijloc)- 40-60 ani

Ce se intampla la nivel fizic?

Particularitatile aceastei varste:

Tonusul muscular si flexibilitatea musculara scad

Adaptarea ochilor la lumina intensa e mai inceata, la fel scade capacitatea de focalizare pe obiecte foarte apropiate, persoanelor le e mai greu sa distinga intre tonuri de albastru si verde

Dupa varsta de 40 de ani scade capacitatea de a detecta unele sunete de frecvente mai inalte, la fel de a distinge intre unele consoane, in special f, g, s, t, z, s (Marshall,1981)

Totusi , la aceasta varsta, desi simturile nu sunt la fel de acute ca inainte, varietatea de stimulari posibile compenseaza relativul deficit.

2.A. Criza varstei de mijloc (40-45 ani)

Pana la varsta de 40 de ani, persoanele reusesc sa-si pastreze, fata de sine in primul rand, o imagine tanara (sau cel putin evenimentele care se succeda continuu nu le-au lasat timpul necesar meditatiei asupra trecerii si transformarilor inevitabile). Cam la aceasta varsta, individul e confruntat cu acumularea de dovezi privind declinul sau in ce priveste capacitatile fizice, mnezice sau entuziasmul implicarii intr-o sarcina. Levinson observa ca barbatii realizeaza puterea lor destructiva, considerandu-se    "continuatori ai povestii dezumanizarii omului fata de om": daca acest aspect e constientizat, poate fi convertit intr-o demersuri creative, care ar compensa implicatiile negative ale manifestarii puterii dobandite dupa o anumita varsta.

Alte aspecte tipice ale acestui interval :

- Apare constientizarea mortii

- Incep sa dispara multi dintre oamenii importanti din viata adultului.

- Are loc o reevaluare a propriei vieti si o constientizare mai ales a ceea ce persoana nu a realizat.

- Copiii sai devin adolescenti, ceea ce duce adesea la conflicte intre generatii (adultii au fost numiti in aceasta faza "generatia sandwich", prinsi pe de o parte intre parintii lor din ce in ce mai slabi si neputinciosi si pe de alta parte intre copiii ce au nevoie de tot sprijinul si grija lor) .

- Incep sa fie constienti de sexualitatea in curs de maturizare a copiilor lor in paralel cu semnele "stingerii" propriei vieti reproductive.

- Apar modificari de ordin fizic: la aceasta varsta incepe declinul senzorial si motor. De exemplu la ambele sexe se constata o scadere a acuitatii vizuale, alterarea sensibilitatii gustative. De asemenea, sunt din ce in ce mai prezente minusuri in forta musculara sau in coordonarea motorie. Timpul de reactie scade per ansamblu cu 20%. Aceste deficite fizice pot fi compensate prin baza de cunostinte de care dispune individul si prin modalitati de stimulare largita.

Din punct de vedere sexual, se inregistreaza modificari ale capacitatii reproductive. La femei menopauza are ca si consecinta aparitia osteoporozei si cresterea riscului de boli cardiovasculare, datorita nivelului redus de estrogeni. Menopauza are insa si un impact psihologic masiv, care poate sa duca la depresie; dar ca si in cazul adolescentilor, nu este vorba neaparat de modificari anatomice, cat de atitudinea fata de schimbarile corporale - atat cea a propriei persoane, cat si a celor din jur. La barbati apar de asemenea modificari hormonale, fluctuatii ciclice care determina o alterare a fertilitatii.

Se vorbeste in general despre un dublu standard al varstei de mijloc, deoarece semnele imbatranirii sunt valorizate diferit la cele doua sexe. De exemplu, parul care incepe sa incarunteasca face ca barbatii sa fie cotati drept si mai atractivi, in vreme ce la femei este semn ca "au trecut pragul" varstei a treia. Acest dublu standard afecteaza relatiile de cuplu.

- Maximum-ul de expectante realizabile referitoare la cariera se definitiveaza; de asemenea, e tot mai greu sa se pastreze "la zi" cu ritmul schimbarilor din propria profesie

Interesanta e pozitia relativ diferita a unor cercetatori cum ar fi Farell & Rosenberg (1981), care contesta existenta unei crize a varstei de mijloc per se, considerand in schimb ca individul, confruntat cu stresori inevitabili oricarei perioade de dezvoltare, poate dezvolta un mod specific de a le face fata, ce determina o asa-numita "auto-izolare", careia ii corespunde o negare a sentimentelor de slabiciune ce se ascunde sub diverse masti. Totusi, nu poate fi ignorata si categoria de persoane care, printr-o confruntare activa cu stresul, il depasesc si se simt in deplin control asupra propriei vieti. O tipologie posibila a raspunsurilor la stresul varstei de mijloc e prezentata in tabelul de mai jos ( dupa Farrell & Rosenberg, 1981):

2.B. Reorientare (iesirea din criza) - (45-60 ani)

Acesta este un interval fructuos al maturitatii depline, in care individul poate ajunge la apogeul in cariera, in succesul financiar, in pozitia sociala.

- femeile devin mai masculine, se concentreaza mai mult asupra vietii lor profesionale, se implica mai mult in viata sociala (organizatii, partide), devin asertive, impunatoare

- barbatii incep sa fie mult mai orientati spre viata de familie, devin mai calzi, tandri

- si adultii de 45-60 de ani pot sa-si insuseasca noi abilitati.

Din punctul de vedere al rezolvarii problemelor practice, persoanele de aceasta varsta au performante mult superioare celor tinere.

Sumar

Pe parcursul acestui capitol v-ati familiarizat cu diverse aspecte ale dezvoltarii adulte, prezentate intr-o ordine ce ar corespunde succesiunii unor etape generale de transformare, fiecare infatisata cu solicitarile, achizitiile si modalitatile de coping specifice la nivel biologic, cognitiv si interpersonal.

Cuvinte-cheie: tranzitie, asumptii disfunctionale, tipuri de relatii matrimoniale, criza, job burnout, mecanisme de adaptare, raspuns la stres, asezare, reorientare

In loc de concluzie . .

Sarcini de dezvoltare ale adultilor (dupa Chickering & Havighurst):

Exercitii

A)Cum stati cu "indicele de individuatie"?

Majoritatea teoriilor sunt de acord ca un indice clar al maturitatii este dat de definirea tot mai precisa a individului ca o entitate distincta, ceea ce ar putea fi evaluat prin "indicele de individuatie" propus de Dacey & Travers.Incercati sa va auto-evaluati aceasta dimensiune raspunzand (daca exista un raspuns) la urmatoarele intrebari, care nu vor oferi o masura a gradului de maturitate, ci poate doar o constientizare a modului de a va impune individualitatea:

2)Puteti sa enumerati trei decizii importante pe care le-ati luat in ultimul an si in care parintii nu au avut nici o influenta?

3)Puteti sa numiti doua lucruri despre care aveati o parere groaznica si care acum nu mai par atat de detestabile?

4)Puteti sa va ganditi la doua persoane care va influentau decisiv odinioara si ale caror pareri nu mai au acelasi impact acum?

8) Numiti cinci aspecte in care credeti ca sunteti diferit de cei din jur:

B)Exercitii de auto-evaluare a cunostintelor acumulate :

)Printre mijloacele de adaptare "mature" identificate de Vaillant, putem enumera:

a) Sublimarea

b) Distorsiunea

c) Intelectualizarea

d) Umorul

e) Altruismul

2)Persoanele cele mai susceptibile sa experentieze un "job burnout" sunt :

a) cele dezamagite inca de la inceput de cariera aleasa

b) cele competente, energice

c) persoanele idealiste

d) persoanele cu o autoritate si putere deosebite

e) persoanele ale caror ambitii de tinerete au esuat

3) Printre posibilii factori de stres ai varstei de mijloc putem identifica

a) conflictul intre dorinta de a explora cat mai multe aspecte ale mediului si datoria de a se dedica familiei sau profesiei

b) faptul ca se persoanele simt ca fac parte din "generatia sandwich "

c) dificultatea de a se adapta schimbarilor continuue de la locul de munca

d) constientizarea mortii

e) separarea "geografica" si psihologica de parinti

4) Asumptiile disfunctionale ce ar caracteriza tranzitia de la adolescenta sunt, in viziunea lui Gould:

a) "pot vedea lumea doar prin ochii parintilor mei"

b) "nu detin proprietatea asupra propriului meu corp"

c) "ce nu pot face eu pentru mine, vor face cei dragi"

d) "pot vedea si intelege clar ce se intampla celor apropiati mie"

e) "viata este simpla si controlabila"

5)Caracteristic tipului "anti-erou" prezentate de Farell si Rosenberg este:

a) confruntarea activa cu stresul

b) cresterea autoritarismului

c) negarea sentimentelor

d) controlul asupra destinului propriu

e) lupta pentru definirea identitatii de sine si interiorizarea

6)Casatoria "vitala" prezentata de Cuber & Harroffar ar putea fi caracterizata de :

a) conflict si tensiune continuua

b) deindividualizare

c) placerea in indeplinirea activitatilor curente conditionata de prezenta celuilalt

d) relatia domina luarea deciziilor, gandirea si actiunile intreprinse

e) "colivia obisnuintei"

7)Reorientarea, iesirea din criza varstei mijlocii, are ca si consecinte:

a) la barbati :tandrete sporita, intoarcerea inspre viata de familie

b) la femei : devin mai interiorizate, meditatie asupra celor realizate pana acum in viata

c) performante superioare in confruntarea cu probleme practice

d) o dorinta profunda de a-si schimba viata, patern-ul de existenta

e) transformarea relatiei maritale in una de tip "lipsita de viata"

8)"Criza" de la varsta de 28-30 ani se poate caracteriza prin:

a) re-focalizare fie dinspre cariera inspre familie, fie invers

b) job burnout

c) constientizare mai ales a ceea ce individul nu a realizat

d) rata crescuta a divorturilor

e) femeile devin mai masculine, asertive, impunatoare

C)Teme pentru dezbatere:

1)Sunteti de acord ca , inevitabil, toti indivizii trec printr-o criza a varstei de mijloc, doar ca unii neaga acest fenomen ?

2)Cum credeti ca ati putea diferentia obiectiv intre individul pseudo-dezvoltat si cel transcendent-germinativ ( dupa tipologia propusa de Farell si Rosenberg )?

3)Faceti o paralela intre directiile ideale de dezvoltare a identitatii proprii propuse de White si confruntarea cu factorii stresori din cadrul crizei varstei de mijloc: credeti ca acestea raman niste coordonate utopice sau este posibila realizarea lor pe parcursul vietii individului?

Raspunsuri la exercitiile de auto-evaluare:

1: a,d,e ; 2: b,c,e ; 3: b,c,d ; 4: a,b ; 5: a,e ; 6: c,d ; 7: a,c ; 8: a,b,c