Rolul atentiei in procesul cunoasterii si invatarii

Rolul atentiei in procesul cunoasterii si invatarii

Inainte de a evidentia rolul atentiei in activitatea de invatare o vom defini ca a fi orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen (termenul "obiect" fiind luat in sensul cel mai larg al cuvantului). Atentia, ca fenomen psihic, are influenta deosebita in activitatea de invatare si in procesul cunoasterii, in general, ea optimizandu-le si eficientizandu-le: selecteaza o anume portiune din campul perceptiv, inten­sifica impresia, asigurandu-i si mai multa claritate. Atentia concentrata implica si rapiditatea sesizarii unui eveniment asteptat: intr-o aglomeratie observ mult mai repede sosirea unui prieten daca urmaresc intentionat directia de unde ma astept sa survina.

Acest fenomen psihic este puternic influentat de motivatie, de starile afective, fiind insotit de caracteristici bine cunoscute ale posturii si mimicii (daca "privesc" inspre un eveniment indepartat, de exemplu, ridic capul, sprancenele, apar cute pe frunte, ochii sunt larg deschisi, iar cand caut in memorie o denumire se manifesta expresii contrarii).

Se pot descrie trei forme de atentie. Una involuntara, cand orientarea se face de la sine, fara un efort din partea noastra, o atentie voluntara, care presupune incordarea vointei si o alta postvoluntara, atunci cand o activitate care a necesitat efort devine placuta si ne atrage in mod spontan (copilul, obligat sa faca exercitii la un instrument muzical, are nevoie de vointa la inceput, dar, progresand, muzica il atrage si nu va mai cere efort voluntar).

Fenomenul atentiei se distinge prin anume insusiri, calitati ale atentiei care se manifesta in mod diferit de la o persoana la alta, importante pentru exercitarea anumitor profesiuni, putand fi considerate adevarate aptitudini.

a.  Capacitatea de concentrare, intensitatea atentiei. Se poate masura prin rezistenta la excitanti perturbatorii, in special la zgomot. Zgomotul din ambianta poate stanjeni foarte mult, atunci cand trebuie sa distingi un aspect mai putin evident. Totusi daca o activitate este monotona ori daca suntem obositi un zgomot slab sau o muzica discreta poate favoriza munca. In aceasta privinta un rol semnificativ il joaca si deprinderile.

b.  Stabilitatea atentiei, durata concentrarii depind de particularitatile persoanei si de natura obiectului sau a activitatii. Un obiect cu structura simpla si nemiscat ne retine foarte putin atentia. Pe cand un altul complex si in miscare poate fi observat multa vreme, fara intreruperi.

c.  Volumul atentiei este limitat. G. Miller a demonstrat ca numarul unitatilor ce poate fi sesizat dintr-o data este de 72. Dar "o unitate" poate fi formata din 3-4-5 litere sau cifre.

d.  Distributia este o proprietate mult discutata. Ea consta in capacitatea de a sesiza simultan intelesul mai multor surse de informatii. De fapt, e imposibil sa urmaresti in detaliu doua mesaje complicate, emise concomitent. De asemenea, nu putem supraveghea desfasurarea a doua actiuni complexe pe care le executam simultan. Si totusi, analizand numeroasele solicitari la care este supus un pilot de avion (urmareste linia orizontului, cadranele, asculta informatiile din casti, actioneaza mansa si palonierul) constatam ca distributia e posibila. in adevar, ea se poate realiza cand miscarile sunt puternic automatizate si informatiile foarte familiare.

Din punctul de vedere al organizarii si desfasurarii procesului didactic sunt importante conditiile care favorizeaza concentrarea involuntara a atentiei.

Mai intai exista conditii externe.

a.  Noutatea obiectelor, fenomenelor, situatiilor ne atrage cu usurinta atentia. De aceea nu are rost sa prezentam elevilor planse sau mulaje infatisand plante, animale sau obiecte bine cunoscute. Numai atunci cand avem certitudinea unui aspect important, dar de obicei nesesizat, are rost sa expunem ceva familiar copiilor.

b.  Intensitatea stimulilor, o lumina, un sunet puternic trezesc atentia; obiectele mari sunt observate mai repede decat cele mici, culorile vii - mai mult decat cele pale. Dar contrastul are un rol important (intr-o clasa in care e liniste deplina, bazaitul unei albine este auzit cu claritate). inseamna ca plansele trebuie sa fie mai viu colorate si in culori contrastante, iar animalele sau plantele mici trebuie prezentate marite mult. In acest din urma caz sa nu omitem a indica marimea reala pentru ca scolarii sa nu ramana cu o idee eronata asupra dimensiunii lor.

c.  Miscarea, schimbarea, variatia atrag cu usurinta atentia. De aceea filmul e mai util decat prezentarea unor planse sau fotografii.

d.  Pe langa factorii externi intervin si factorii interni contribuind la suscitarea atentiei, cel mai important fiind interesul. Ceea ce ne intereseaza, ne atrage cu usurinta atentia. Interesul este subordonat motivatiei, trebuintelor, sentimentelor noastre. Daca ne e foame, ne sar in ochi vitrinele tuturor cofetariilor. Cand dorim sa cumparam o carte nou aparuta, vedem de departe orice stand cu carti. Daca interesul se afla in concurenta cu unul din factorii obiectivi, el se dovedeste mai puternic. Un colectionar pasionat de timbre se va indrepta, intr-o expozitie, spre o vitrina cu noutati din acest domeniu, neglijand un imens televizor alaturat. Cultivarea intereselor elevilor este una din sarcinile principale ale scolii, ele influentand profund si multilateral viata psihica.

Conditiile atentiei, mentionate mai sus, duc la imperative elementare de ordin metodic, pe care orice cadru didactic trebuie sa le cunoasca si sa le "antreneze" in activitatea de predare, in coroborare nemijlocita cu interesul manifestat si receptat de catre elevi/studenti in promovarea si valorificarea lor in activitatea de invatare.