Partea aplicativa - corectarea tulburarilor de limbaj la prescolar

Partea aplicativa - corectarea tulburarilor de limbaj la prescolar

1 Obiectivele cercetarii

Demersul de cercetare are caracter explorativ si isi propune o analiza cantitativa a atitudinii fata colaborarea celor doua instante educative fundamentale in formarea copilului prescolar si anume eductoarele si parintii, in functie de factori precum tipul instantei educative (parinti sau educatoare) si mediul de provenienta(rural sau urban).

Obiectivele studiului au fost acelea de:

○ a afla care este atitudinea educatorilor si parintilor fata de relatia colaborarea educatori - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj,

○ a analiza modul in care mediul de provenienta influenteaza atitudinea parintilor sau a educatorilor fata de relatia de colaborare a familiei cu educatorul,

a utiliza datele obtinute in urma cercetarii pentru conturarea unei imagini de ansamblu asupra atitudinii parintilor si educatorilor, fata de relatia de colaborare dintre acestia in sprijinul copilului prescolar

2 Ipotezele cercetarii

Ipoteza de cercetare 1

Exista un efect al variabilei tipul de instanta educativa asupra atitudinii educatoarelor si parintilor fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj, in sensul ca educatoarele vor avea o atitudine mai deschisa spre colaborarea cu familia prescolarului in comparatie cu parintii.

Ipoteza de cercetare 2

Exista un efect al variabilei mediul de provenienta a subiectilor asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj, in sensul ca educatoarele si parintii din mediul urban vor avea o atitudine mai deschisa spre colaborarea cu familia prescolarului in comparatie cu educatoarele si parintii din mediul rural.

Ipoteza de cercetare 3

Exista un efect de interactiune al variabilelor tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

3 Masurarea

3.1 Variabilele cercetarii

In cadrul studiului de fata am avut in calcul urmatoarele variabile:

Variabila dependenta(VD):

Atitudinea fata de colaborarea dintre parinti si educatori in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

Variabilele independente:

Variabila independenta 1 (Vi 1): - Tipul instantei educative: 1 - parinti

2 - educatoare

Variabila independenta 2 (Vi 2): - Mediul de provenienta: 1 - rural

2 - urban

3.2 Designul cercetarii

In cadrul studiului de fata avem un plan de cercetare 2x2.

Tabelul 1. Reprezentarea designu-lui cercetarii

Grupul 1: Este format din parinti din mediul rural.

Grupul 2: Este format din educatoare din mediul rural.

Grupul 3: este format din parinti din mediul urban.

Grupul 4: este format din educatoare din mediul urban.

4 Instrumente folosite in cadrul cercetarii

Pentru a masura atitudinea parintilor si educatoarelor fata de colaborarea gradinita - familie in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj in mod special, am aplicat un instrument de constructie proprie. Punctul de pornire spre constructia chestionarului folosit ca instrument de masura in studiul actual a fost analiza mai multor chestionare aplicate parintilor si educatoarelor privind relatia de colaborare gradinita - familie in sprijinul prescolarilor. S-au luat in calcul spre analiza chestionarele: Chestionar pentru parinti (2008) propus de educatoarea Gorgos Elenea de la Gradinita Farcaseni judetul Iasi, Chestionar pentru parinti - privind relatiile gradinita - famile (2009), propus de inst. Risnoveanu Nicoleta si inst. Lica Sabinica Gradinita "Ciupercuta" Buzau, Pentru o gradinita mai buna (2006), chestionar aplicat educatoarelor, propus de instit. Bate Gabriela Gradinita cu program prelungit nr. 10 Brasov si Chestionar pentru parinti (2009), propus de educatoarele Maria Dan si Elena Frangulea de la Gradinita cu program prelungit Slobozia. Chestionarele avute ca model au fost aplicate de catre educatoare in cadrul a diferite proiecte de parteneriat familie - gradinita.

In prima faza de constructie a chestionarului am efectuat o pretestare pe 40 de subiecti si anume 27 de parinti si 13 educatoare. In urma acestei pretestari am decis sa elimin unul dintre itemi si sa-i pastram pe cei 12 itemi care erau cei mai semnificativi. In urma analizei in SPSS am obtinut un coeficient Alpha Cronbach de 0,678, ceea ce semnifica o buna omogenitate a itemilor. Dupa eliminarea itemului 9 am obtinut un coeficient de consistenta interna Alpha Cronbach de 0,863 . Astfel in final au ramas cei 12 itemi la care coeficientul de consistenta interna Alpha Cronbach a fost de 0,863. Astfel a rezultat chestionarul pe baza caruia s-a desfașurat studiul actual .

5 Lotul experimental

Lotul pe care s-a desfasurat cercetarea contine 124 de subiecti din care 63 de parinti si 61 de educatoare. Diferentiat dupa variabila tipul de instanta educativa esantionul cuprinde 63 de parinti (32 parinti din mediul urban si respectiv 31 din mediul rural) si 61 de educatoare(31 educatoare din mediul urban si 30 de educatoare din mediul rural). Diferentiat dupa variabila mediul de provenienta esantionul cuprinde 61 de subiecti din mediul rural(31 parinti si 30 educatoare) si 63 de subiecti din mediul urban(32 parinti si 31 educatoare).

Prezentam in continuare ilustrarea grafica a esantionului in functie de variabila tipul instantei educative si anume parinti si educatoare :

Graficul nr.1. Reprezentarea grafica a esantionului de parinti in functie de variabila tipul instantei educative

Reprezentarea grafica a esantionului in functie de variabila mediul de provenienta si anume pari urban si rural :

Graficul nr.2 Reprezentarea grafica a esantionului de educatoare in functie de variabila mediul de provenienta

6 Procedura

Instrumentul rezultat, a fost aplicat lotului de subiecti, parinti si educatoare dupa cum urmeaza: lotul de 31 de subiecti educatoare si 32 de subiecti parinti din mediul urban, au fost din orasul Saveni, judetul Botosani (Gradinita nr. 1, Gradinita nr2, Gradinita cu program prelungit Saveni) si Gradinita cu program normal nr. 13 Iasi, iar pentru lotul de 30 subiecti, educatoare si 31 subiecti parinti din mediul rural am aplicat chestionarele in sate atat din judetul Iasi cat si in judetul Botosani (Gradinita Erbiceni jud. Iasi, Gradinita Viisoara jud. Botosani, Gradinita Podriga jud. Botosani, Gradinita Draguseni jud. Botosani, Gradinita Harmaneasa jud. Iasi, Gradinita Cotusca jud. Botosani, Gradinita Carlig jud. Iasi, Gradinita Mileanca jud. Botosani). Aplicarea s-a realizat in timpul unor sedinte cu parintii (pentru parinti), iar aplicarea chestionarelor pentru educatoare s-a realizat in cadrul unui cerc pedagogic la care au participat, in perioada aprilie - mai 2010. Pentru a nu crea un disconfort legat de confidentialitate atat parintilor cat si educatoarelor, nu li s-a cerut sa completeze in chestionar date personale.

7 Analiza datelor

Prelucrarea datelor obtinute s-a realizat cu ajutorul programului SPSS 10 for windows. Operatiile statistice utilizate au fost:

● Analiza de frecventa Anova Univariat pentru a studia efectul variabilelor independente: tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra variabilei dependente: atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

● Testul t pentru esantioane independente folosit in scopul de a compara mediile obtinute la variabila dependenta: atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj, in functie de variabilele independente: tipul instantei educative si mediul de provenienta.

8 Interpretarea rezultatelor

8.1 Ipoteza de cercetare 1

Exista un efect al variabilei tipul de instanta educativa a prescolarului asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj, in sensul ca educatoarele vor avea o atitudine mai deschisa spre colaborarea cu familia prescolarului in comparatie cu parintii.

Interpretarea statistica:

Diferenta dintre medii in functie de tipul de instanta educativa a prescolarului se observa in tabelul si graficul de mai jos[3]:

Tabelul nr.2. Atitudinea fata de relatia de colaborare gradinita - familie in functie de tipul instantei educative

Reprezentarea grafica a diferentelor dintre mediile obtinute de catre educatoare si parinti:

Graficul nr.3. Reprezentarea grafica a mediilor obtinute de subiecti in functie de variabila independenta tipul instantei educative (parinti si educatoare) la variabila dependenta atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti.

In cazul lotului de 61 de subiecti educatoare, atitudinea fata de colaborarea cu parintii primeste in medie un scor de 50,20 iar in cazul lotului de 63 de subiecti parinti atitudinea fata de colaborarea cu educatoarea primeste in medie un scor de 46,35.

In urma aplicarii testului Anova Univariat, am obtinut rezultatele din tabelul de mai jos[4]:

Tabelul nr.3. Valorile pragului de semnificatie p si a gradelor de libertate df, in cazul celor doua grupe de subiecti pentru variabila "atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti", in functie de tipul instantei educative a prescolarului.

In urma aplicarii testului Anova Univariat s-a obtinut un F=24,59 si un prag de semnificatie p=0,000 de unde rezulta: Exista o diferenta semnificativa in ceea ce priveste atitudinea fata de relatia de colaborarea a educatoarelor cu parintii prescolarilor, in sensul ca media educatoarelor (M=50,20) este semnificativ mai mare comparativ cu media obtinuta de catre parinti (M=46,35),diferența dintre medii fiind de 3,8 (Mdif=3,8, p=0,000).

Interpretarea psihologica:

In urma analizei statistice am constatat ca exista o diferenta semnificativa (p<0,05) intre grupele de subiecti in ceea ce priveste atitudinea lor fata de colaborarea educatoarelor cu parintii in functie de tipul instantei educative. In acord cu rezultatele acceptam ipoteza de cercetare conform careia educatoarele vor avea o atitudine mai pozitiva fata de colaborarea cu parintii, comparativ cu atitudinea parintilor fata de colaborarea cu educatoarea.

Un prim argument in favoarea confirmarii ipotezei de cercetare il reprezinta cel legat de rolul institutiilor educationale si al celor prescolare care este in principal de a dezvolta, a forma limbajul, vorbirea si a-i pregati pe copii pentru activitatea social - comunicativa. Tot in atributiile educatoarei intra si discutiile cu parintii copiilor, de a stimula comunicarea permanenta cu acestia, de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice si motrice ale copiilor, de ai orienta catre cunoasterea activitatilor din gradinita. "Pentru reusita actului educational derulat la grupa, munca educatoarei trebuie continuata de familie"(educ. Eugenia Berariu, 2007). Educatoarea se foloseste de toate metodele posibile si disponibile pentru educatia si formarea copilului, insa "gradinita nu poate face minuni fara sprijinul familiei"(Locke John, 1971), o astfel de situatie reprezinta lipsa colaborarii dintre educatoare si parinti, sau si mai rau obiectivele si valorile parintilor fiind contrare celor din gradinita/scoala.

In unitatile unde nu exista logoped (este situatia gradinitelor din mediul rural din Romania) activitatea educatoarelor vizand corectarea tulburarilor de limbaj la copii este mai intensa, responsabilitatea ce le revine modifica cantitativ accentul importantei acestui demers al colaborarii. Integrarea copiilor cu tulburari de limbaj in programul gradinitei este facilitata de realizarea parteneriatului intre parinti si gradinita. Parintii fiind cei care detin cele mai multe informatii despre copil.

Rezultatele obtinute se mai pot justifica prin faptul ca educatoarele au o formare psiho-pedagogica avansata,iar practica si experienta le-au dovedit importanta colaborarii cu parintii in formarea si educarea prescolarilor, mai cu seama colaborarea cu parintii copiilor cu tulburari de limbaj. In mod special, relatia gradinitei cu parintii copiilor cu tulburari de vorbire este nu numai benefica, ci si necesara, ea furnizand informational specificul dizabilitatii copilului, precum si tot ceea ce pana in momentul includerii in invatamantul de masa a copilului a constituit contextul de dezvoltare a acestuia(incluzand necesitati de ordin fizic sau psihic si factori motivationali). De mare importanta sunt informatiile referitoare la factorii de influenta negativa care ar trebui sa fie evitati(fobii, neplaceri, stimuli negativi, atitudini care determina inhibarea sau izolarea).

Dupa 1989, statul roman nu si-a asumat nici un rol in pregatirea femeilor insarcinate sau a tinerilor parinti. Institutiile care si-au adus contributii in domeniul competentelor parentale au fost in special organizatiile neguvernamentale. In comunitatile urbane sarace si in comunitatile rurale un mare numar de parinti nu au cunostintele de baza si abilitatile adecvate pentru ingrijirea si dezvoltarea copilului in timpul copilariei mici. Valorile traditionale promovate de familii cer din partea copilului obedienta in fata membrilor adulti ai familiei. Fenomenul violentei domestice afecteaza si el dezvoltarea multor copii, pe langa lipsa de supraveghere sau practicile aproape inexistente de stimulare a copilului sau lipsa de informatii privind sanatatea si nutritia. Astfel parintii au nevoie de informare si formare privind educatia prescolarilor. De asemenea ei mai au nevoie de consiliere in cazul in care copilul intampina greutati in dezvoltare, adaptare, insusirea limbajului etc.

Referitor la relatia gradinita-familie, gradinitei ii revine rolul de coordonator in cadrul relatiei ei cu familia, acest rol deriva din faptul ca este prima institutie specializata, cu cadre didactice pregatite pentru realizarea sarcinilor educatiei prescolare. Educatoarea are rolul de a asigura transparenta necesara in cunoasterea de catre familie a nivelului de dezvoltare al copilului, dar si a cailor ce sunt de urmat, a prioritatilor educationale din familie.

8.2 Ipoteza de cercetare 2

Exista un efect al variabilei mediul de provenienta a subiectilor asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj, in sensul ca instantele educative (educatoarele si parintii) din mediul urban vor avea o atitudine mai deschisa spre colaborarea cu familia prescolarului in comparatie cu instantele educative (educatoarele si parintii) din mediul rural.

Interpretarea statistica:

Diferenta dintre medii in functie de mediul de provenienta al subiectilor, se observa in tabelul si graficul de mai jos[6]:

Tabelul nr. Atitudinea fata de relatia de colaborare gradinita - familie in functie de mediul de provenienta

Reprezentarea grafica a mediilor obținute de catre parinți și educatoare in funcție de mediul de proveniența:

Graficul nr. Reprezentarea grafica a mediilor obtinute de subiecti in functie de variabila independenta mediul de provenienta (rural sau urban) la variabila dependenta atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti

In cazul lotului de 63 de subiecti din mediul urban, atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti primeste in medie un scor de 48,83 iar in cazul lotului de 61 de subiecti din mediul rural atitudinea fata de colaborarea educatoarea - parinti primeste in medie un scor de 47,6

In urma aplicarii testului Anova Univariat, am obtinut rezultatele din tabelul de mai jos[7]:

Tabelul nr.5. Valorile mediilor, pragului de semnificatie p , valoarea lui F si a gradelor de libertate df, in cazul celor doua grupe de subiecti pentru variabila "atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti", in functie de mediul de provenienta.

In urma aplicarii testului Anova Univariat s-a obtinut un F=2,31 si un prag de semnificatie p=0,131 de unde rezulta ca: Nu exista o diferenta semnificativa a instantei educative in ceea ce priveste atitudinea fata de relatia de colaborarea educatoarelor cu parintii prescolarilor, in sensul ca media subiectilor din mediul urban(M=48,83) nu difera semnificativ fata de media subiectilor din mediul rural(M=47,64), diferența este de 1,183 insa nu este semnificativa (Mdif=1,183, p=0,131).

Interpretarea psihologica:

In urma analizei statistice concluzionam ca nu exista o diferenta semnificativa (p>0,05) intre grupele de subiecti in ceea ce priveste atitudinea lor fata de colaborarea educatoarelor cu parintii in functie de mediul de provenienta. In concluzie vom respinge ipoteza de cercetare

conform careia subiectii din mediul urban (educatoarele si parintii) vor avea o atitudine mai pozitiva fata de colaborarea parinti - educatoare in comparatie cu subiectii din mediul rural.

Schimbari ale potentialului educativ al familiei si al educatorilor s-au produs continuu, in functie de schimbarile economice, culturale, politice si sociale. Datorita acestor avansari din toate domeniile si cerintelor educatorilor sunt tot mai mari si in conformitate cu noile tendinte din invatamant, educatorii trebuie sa faca dovada studiilor si actualizarii metodelor de predare folosite, tehnici mereu imbunatatite. In Romania mai ales dupa 1989, cand tara a schimbat regimul politic s-a schimbat si practica invatamantului, acesta fiind mai putin rigid si adaptat dupa democratie. Acest model al invatamantului de tip incluziv a fost adoptat cu succes atat de mediul urban cat si de cel rural. Astfel educatoarele din mediul urban cat si cele din mediul rural au adoptat noile metode de educare si formare a prescolarilor, de asemenea practicarea colaborarii cu parintii copiilor. Diferenta intre gradinitele din mediul rural si cele din mediul urban reducandu-se de cele mai multe ori la resurse, in sensul ca in gradinitele din mediul rural al Romaniei nu exista un logoped, copii nu au posibilitatea de a invata o limba straina din gradinita, in unele localitati mai sarace se inregistreaza si lipsuri legate de materiale educative, suport etc.

O alta cauza care dovedeste rezultatele studiului actual este explozia internetului si mass - media, astfel se diminueaza "granita" intre urban si rural, datorita usurintei de accesare a

mijloacelor de informare.

Nu am gasit studii comparative pe populatia din Romania intre educatoare si parinti ai prescolarilor din mediul urban si cel rural. Studiile de specialitate din literatura romaneasca trateaza in mod special comparatia din punct de vedere social (medii defavorizate, medii si favorizate) evaluarea relatiei invatator - parinte si cea a relatiei dintre educatoare - parinti si comunitate in sprijinul prescolarului. Intr-un studiu realizat de Elena Ceausu, Elena Poama si Ana Popa in scopul evaluarii si demonstrarii importantei familiei in educatia prescolarului, ipoteza de la care s-a pornit a fost aceea ca "exista un raport strans intre capacitatea de adaptare a prescolarului si educatia primita in familie". Iata concluziile la care s-a ajuns: timpul necesar asimilarii statutului de prescolar s-a dovedit a fi proportional cu calitatea si setul de comportamente dobandite de copil in etapa premergatoare prescolaritatii(comportamente senzorio - motorii, mentale/intelectuale, sociale). Exista un contrast mare intre conduitele copiilor proveniti din familii organizate si cei proveniti din familii dezorganizate. Sunt diferente apreciabile de conduite adaptative intre copii proveniti din familii normale si cei crescuti in crese/camine sau adoptati de parinti nelegitimi. Se remarca diferente de ritm si potential adaptativ intre sexe, la fete evidentiindu-se o mai mare mobilitate psihocomportamentala, iar in domeniul afectiv - baietii de 6 - 7 ani dovedind instabilitate emotionala mai mare decat fetele (Elena Ceausu, Ana Popa, Elena Poama, 2005) .

8.3. Ipoteza de cercetare 3

Exista un efect de interactiune al variabilelor tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

Aceasta ipoteza sustine ca interactiunea variabilelor independente tipul instantei educative si mediul de provenienta influenteaza intr-o maniera semnificativa atitudinea subiectilor fata de colaborarea educatoare - parinti.

Pentru a studia efectul combinat sau de interactiune al variabilelor independente tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra variabilei dependente atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti am folosit testul Anova Univariat.

Interpretarea statistica:

Rezultatele obtinute din efectul interactiunii celor doua variabile independente(tipul instantei educative si mediul de provenienta) asupra variabilei dependente (atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti) se observa in tabelul si graficul de mai jos[8]:

Tabelul nr. 6. Valorile pragului de semnificatie p si a gradelor de libertate df, in functie de efectul de interactiune a variabilelor independente(tipul instantei educative si mediul de provenienta) asupra variabilei dependente(atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti).

Conform rezultatelor obtinute, F(1,123)=1,28, p=0,258>0,05. Respingem ipoteza de cercetare, conform careia: Exista un efect de interactiune al variabilelor tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

Astfel aceasta ipoteza este infirmata, deci: Nu exista un efect de interactiune al variabilelor tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

Reprezentarea grafica a rezultatelor este urmatoarea:

Graficul numarul 5. Reprezentarea grafica a efectului de interactiune a variabilelor independente(tipul instantei educative si mediul de provenienta) asupra variabilei dependente(atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti).

Realizand comparatiile mediilor obtinute de fiecare subgrup obtinem urmatoarele rezultate[9]:

Tabelul nr. 7. Mediile obtinute la variabila dependenta: atitudinea fata de colaborarea educatori - parinti in sprijinul copiilor prescolari cu tulburari de limbaj, ale fiecare grup in functie de nivelul sau.

Media grupului 1, format din grupul subiectilor parinti din mediul rural este 45,30

Media grupului 2, format din grupul subiectilor educatoare din mediul rural este 50,05

Media grupului 3, format din grupul subiectilor parinti din mediul urban este 47,37

Media grupului 4, format din grupul subiectilor educatoare din mediul urban este 50,34

Interpretarea psihologica:

Ipoteza de cercetare este infirmata, rezultand astfel ca Nu exista un efect de interactiune al variabilelor tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti. Acest lucru este clar ilustrat de reprezentarea grafica.

Nu am gasit cercetari similare in literatura de specialitate, la care sa ne raportam, iar din actualul studiu reiese ca cele doua variabile independente tipul instantei educative si mediul de provenienta nu se coreleaza, nu sunt compatibile si astfel interactiunea lor nu are nici un efect asupra variabilei dependente atitudinea fata de colaborarea educatoare - parinti a principalelor instante educative ale prescolarului. Astfel tipul instantei educative, fie ca este reprezentata de parinti sau educatoare si mediul de provenienta fie el rural sau urban nu reprezinta in interactiune vreun efect asupra variabilei dependente atitudinea fata de colaborarea parinti - educatoare in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

Dupa cum a fost demonstrat si in cazul ipotezei 2, mediul de provenienta nu influenteaza in vreun fel atitudinea parintilor sau a educatoarelor, intrucat nu exista nici o diferentiere in invatamantul prescolar sau scolar pe medii: rural si urban. Astfel atitudinea educatoarelor din mediul rural referitoare la colaborarea cu parintii copiilor prescolari este similara cu cea a educatoarelor din mediul urban, poate uneori chiar mai importanta, datorita faptului ca in majoritatea satelor din Romania si in proportie de 100% in gradinitele din mediul rural la care s-a desfasurat studiul actual, nu exista un logoped care sa se poata ocupa de prescolarii care prezinta tulburari de limbaj, aceasta responsabilitate fiind de cele mai multe ori pe umerii educatoarelor. In acest caz ele fiind nevoite sa colaboreze impreuna cu parintii copiilor cu tulburari de limbaj

in vederea corectarii si dezvoltarea corecta a limbajului atat sub aspectul reproducerii cat si al perceperii acestuia de catre copil. Este cazul tulburarilor usoare de limbaj, tulburari care daca sunt depistate si luate in considerare la o varsta cat mai frageda, cu multa rabdare, exercitiu si colaborare dintre parinti si educatori se pot corecta.

Un alt aspect care poate confirma lipsa interactiunii celor doua variabile independente (tipul instantei educative si mediul de provenienta) asupra variabilei dependente(atitudinea fata de colaborarea parinti - educatori in sprijinul copiilor cu tulburari de limbaj) este cel legat de competenta educatoarelor de a-i informa si convinge pe parinti de importanta colaborarii. Colaborare recomandata atat de gradinita cat si de scoala, dar mai cu seama in cazul in care copilul prezinta dificultati in adaptare, tulburari de comportament, fizice sau tulburari de limbaj. Sprijinul sau prin colaborarea institutiilor care il inconjoara, gradinita/scoala si familia este esential. Astfel prin informarea parintilor, desfasurarea diferitelor proiecte in gradinitele din mediul rural si urban care sa valorizeze relatia de colaborare a parintilor cu educatorii, care sa-i implice pe parinti in activitatile grupei de copii, educatoarele reusesc sa-i faca pe parinti sa inteleaga importanta si efectele colaborarii dintre ei. Proiectele care au ca scop principal valorizarea parteneriatului in scopul dezvoltarii copiilor sunt cu succes desfasurate atat in mediul

urban cat si in mediul rural. Exemple de astfel de proiecte desfasurate la nivel national au fost: "Educati asa!", desfasurat in 23 de judete, proiectul a abordat teme precum: "Acordarea atentiei","Aprecierea","Stabilirea limitelor","A spune NU si a interzice","Ignorarea","Izolarea" si "Pedepsirea". Rezultatele obtinute au fost peste masura asteptarilor, iar parintii sustin ca au avut ceva de invatat.(Proiect desfasurat in 2005 2006), un alt astfel de proiect "Cu parintii de partea mea nimic nu poate da gres"( septembrie 2005 - iunie 2006), "Ajuta-ma sa cresc mare si voinic"(2007 - 2008).

In concluzie atat parintii din mediul urban cat si cei din mediul rural, beneficiaza de suficiente informatii, cu privire la: Ce reprezinta parteneriatul gradinita - familie? si la importanta acestuia in dezvoltarea copilului. Astfel tipul instantei educative(parinti sau educatoare) si mediul de provenienta (rural sau urban)nu au un efect asupra atitudinii subiectilor fata de colaborarea parintilor cu educatorii in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

Pentru a face analiza fiecarui subgrup de subiecti si a vedea daca sunt diferente intre subgrupuri, vom face comparatii intre: grupul 1si grupul 2, grupul 3 si grupul Pentru a se compara aceste grupuri s-a folosit comanda split file, subiectii au fost impartiti in functie de variabila independenta tipul mediul de provenienta, iar apoi s-a aplicat testul t pentru esantioane independente.

Comparam grupul 1 grupul 2:

Pentru a compara aceste doua grupuri am selectat subiectii din mediul rural si am comparat rezultatele obtinute de parinti cu rezultatele obtinute de educatoare, folosind testul t pentru esantioane independente.

Interpretarea statistica:

In urma analizei SPSS s-au obtinut urmatoarele rezultate[10]:

Tabelul nr. 8. Valorile lui F, t, df si p a mediilor scorurilor acordate de subiectii din mediul rural in functie de instanta educativa

In conditia subiecti din mediul rural F (1,123)=87,79 p=0,000<0,05. Citim randul 2 si obtinem urmatoarele valori: t(59)=  3,49, p=0,001<0,05 . Astfel acceptam ipoteza de cercetare conform careia: Exista o diferenta semnificativa intre atitudinea fata de colaborarea parinti - educatoare, a subiectilor din grupurile 1 si 2, adica intre parinti si educatoare din mediul rural, in sensul ca media obtinuta de educatoare la atitudinea fata de relatia de colaborare parinti - educatori, este semnificativ mai mare(M=50,05)in comparatie cu media parintilor din mediul rural(M=45,30)

Interpretarea psihologica

In urma analizei statistice am constatat ca: Exista o diferenta semnificativa intre atitudinea fata de colaborarea parinti - educatoare, intre parinti si educatoare din mediul rural, in sensul ca educatoarele din mediul rural au obtinut o medie semnificativ mai mare comparativ(M=50,05) decat parintii din mediul rural(M=45,30). Cu alte cuvinte educatoarele din mediul rural au o atitudine mai deschisa spre colaborarea cu parintii prescolarilor, in comparatie cu parintii.

Explicatia pentru rezultatele obtinute in cazul educatoarelor si parintilor se poate referi la urmatorul aspect: in zonele rurale natura ocupatiilor, in special cele legate de agricultura, ofera, aparent, mai mult timp parintilor pentru supravegherea copilului in familie, insa tot in mediul rural din Romania nivelul educatiei este mai scazut in comparatie cu nivelul de studii din mediul urban(Vargau Raluca Brasov 2008).De asemenea vechile valori si traditii tot in mediul rural au fost cel mai bine conservate. Iar vechiul model se bazeaza pe rigiditate si obedienta din partea copilului fata de parinti. Un aspect foarte important al vietii actuale din Romania este cel legat de "copii singuri acasa", referindu-se la copii ai caror parinti sunt plecati in alte tari, iar rolul parintilor este ocupat de bunici, copiii fiind crescuti dupa regulile bunicilor sau la polul opus acestia pot fi alintati peste masura de bunici si de parinti, incercandu-se astfel sa se "cmpenseze" lipsa parintilor.

Educatoarele si in principal cele din mediul rural pun un mare accent pe informarea parintilor cu privire la relatia de parteneriat dintre gradinita - familie si metodele "moderne" de educatie si importanta lor. Modelul actual al educatiei are in centru copilul si nevoile sale, care reprezinta universal tuturor activitatilor din jurul copilului. Intra deci in atributiile educatoarei discutiile cu parintii copiilor, de a stimula comunicarea permanenta cu acestia, de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice si motrice ale copiilor, de ai orienta catre cunoasterea activitatilor din gradinita. Asadar cadrele didactice sunt cele specializate in educatia prescolara/scolara si au rolul de a asigura transparenta necesara in cunoasterea de catre familie a nivelului de dezvoltare al copilului, dar si a cailor ce sunt de urmat, a prioritatilor educationale din familie.

Comparam grupul 3  grupul 4:

Pentru a compara aceste doua grupuri am selectat subiectii din mediul urban si am comparat rezultatele obtinute de catre parinti si educatoare, folosind testul t pentru esantioane independente.

Interpretarea statistica:

In urma analizei In SPSS s-au obtinut urmatoarele rezultate[11]:

Tabelul nr. 9. Valorile lui F, t, df si p a mediilor scorurilor acordate de subiectii din mediul urban, in functie de tipul instantei educative

In conditia subiecti din mediul urban F(1,61)=5,23, p=0,026<0,05. Citim randul 2 si astfel obtinem urmatoarele rezultate: t(61)= 3,94, p=0,000<0,050. Acest fapt ca: Exista o diferenta semnificativa intre media parintilor si cea a educatoarelor din mediul urban, in sensul ca educatoarele din mediul urban au obtinut o medie semnificativ mai mare (M=50,34) comparativ cu media parintilor din mediul urban(M=47,37).

Interpretarea psihologica:

Din analiza statistica concluzionam ca exista o diferenta semnificativa intre media parintilor si cea a educatoarelor din mediul urban, in sensul ca educatoarele din mediul urban au obtinut o medie semnificativ mai mare (M=50,34) comparativ cu media parintilor din mediul urban(M=47,37).

Evolutia rapida a vietii sociale de astazi, modificarea statutului familiei, atributiile crescute ale femeii fac ca rolul gradinitei sa fie pregnant nu numai in ceea ce priveste educatia copiilor ci si a parintilor. Gradinita fiind puntea de legatura cu familia, are si menirea de a asigura parintilor asistenta de specialitate, informandu-i asupra etapelor de evolutie a copiilor si venind in sprijinul celor ce intampina dificultati in intelegerea rolului de parinte si in indeplinirea cu succes a educarii copiilor. Punem aceste rezultate pe seama nivelului accelerat de dezvoltare a industrializarii si preocuparea parintilor pentru cariera, petrecand din ce in ce mai putin timp cu copii lor.In zonele urbane nivelul de ocupare a populatiei a crescut, parintii nu au suficient timp sa-si supravegheze copilul in familie, astfel multe dintre responsabilitatile parintilor privind educarea si formarea sunt trensferate institutiilor educative precum gradinita si scoala. Astfel parintii "isi abandoneaza anumite responsabilitati",insa gradinita nu poate face minuni fara colaborarea cu familia copilului.

Vom realiza comparatii intre grupurile: grupul 1 grupul3 si grupul 2  grupul Pentru a compara aceste grupuri am folosit comanda split file, si am impartit subiectii in functie de variabila independenta tipul instantei educative si am aplicat testul t pentru esantioane independente.

Comparam grupul 1 grupul 3

Pentru a compara aceste doua grupuri am selectat subiectii in functie de tipul instantei educative si anume parintii apoi am comparat rezultatele obtinute de catre parintii din mediul rural cu rezultatele obtinute de catre parintii din mediul urban, folosind testul t pentru esantioane independente.

Interpretarea statistica:

In urma analizei in SPSS s-au obtinut urmatoarele rezultate[12]:

Tabelul nr.10. Valorile lui F, t, df si p a mediilor scorurilor acordate de parinti in functie de mediul de provenienta

In conditia parinti din mediul rural si urban F(1,59)=47,89, p=0,00<0,05. Citim randul 2 si obtinem urmatoarele rezultate: t(61)= 1,44, p=0,157>0,05. De unde rezulta ca: Nu exista o diferenta semnificativa intre atitudinea fata de relatia de colaborare parinti - educatori a parintilor din mediul rural comparativ cu atitudinea parintilor din mediul urban.

Interpretarea psihologica

Nu exista diferente semnificative cu privire la atitudinea fata de colaborare educatoare - parinti intre parintii din mediul rural si urban.Una dintre cauzele care ar putea explica aceasta lipsa a diferentei semnificative intre atitudinea vizavi de colaborarea gradinita - familie a parintilor din mediul rural si a parintilor din mediul urban ar putea fi reprezentata de munca depusa de educatoare din mediul rural și cel urban, de ai integra pe parinti in activitatile grupei de copii si a realiza proiecte pe diferite teme in sprijinul familiei si al "beneficiarului" direct prescolarul. Intrucat gradinita este prima institutie autorizata cu cadre didactice specializate in educarea si formarea copiilor, dar tot in atributiile educatoarelor se inscrie si discutiile cu parintii copiilor, de a stimula comunicarea permanenta cu acestia, de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice si motrice ale copiilor, de ai orienta catre cunoasterea activitatilor din gradinita, asadar indiferent de mediul de provenienta toti parintii sunt incurajati spre colaborarea cu educatorii, acest lucru fiind necesar, iar in unele situatii esential cum este cazul integrarii in gradinita a copiilor prescolari care prezinta tulburari de limbaj. Acest lucru este aproape imposibil fara colaborarea celor doua instante fundamentale ale educatiei copilului, parintii si educatoarea.

O alta explicatie este cea legata de dezvoltarea mijloacelor de informare, usor de accesat indiferent de mediu, in ziua de astazi populatia din mediul rural are in mare parte acces la multe

dintre mijloacele de informare, cum ar fi diferite programe TV, ziare, reviste, internet etc. ceea ce faciliteaza informarea parintilor cu privire la importanta colaborarii cu cadrele didactice in sprijinul copilului.

Comparam grupul 2  grupul 4

Pentru a compara aceste doua grupuri am selectat subiectii in functie de variabila independenta tipul instantei educative si anume instanta educativa reprezentata de educatoarele din mediul rural si cele din mediul urban, apoi s-a facut comparatia intre rezultatele obtinute de catre acest grup de subiecti folosind testul t pentru esantioane independente.

Interpretarea statistica:

In urma analizei in SPSS s-au obtinut urmatoarele rezultate[13]:

Tabelul nr.11. Valorile lui F, t, df si p a mediilor scorurilor acordate de educatoare in functie de mediul de provenienta

S-a obtinut astfel un F(1,59)=0,74, p=0,391>0,05. Citim randul 2 si obtinem urmatoarele rezultate: t(59)= 0,507 p=0,614>0,05. Rezulta ca: Nu exista o diferenta semnificativa intre mediile obtinute de educatoarele din mediul rural comparativ cu mediile educatoarelor din mediul urban.

Interpretarea psihologica:

In urma analizei statistice constatam ca nu exista o diferenta semnificativa intre atitudinea fata de colaborarea parinti - educatori a educatoarelor din mediul rural si a educatoarelor din mediul urban.

Studiile de specialitate confirma faptul ca la ora actuala cadrele didactice sunt formate "pentru o educatie incluziva" si o scolarizare adaptata particularitatilor individuale, caracteristice fiecarui copil(Lega UNESCO, 1995). Invatamantul de masa trebuie sa asigure fiecarui copil, indiferent de problemele sale, conditii instructiv-educative de valorificare a personalitatii sale, a resurselor latente, in raport cu posibilitatile de care dispune, sanse egale de educare(John C. Friel, Linda Friel, 2008), marea majoritate a copii pot si trebuie sa fie recuperati inca din cadrul gradinitei, dar procesul trebuie continuat cu rabdare in primele clase ale ciclului primar.

O data cu schimbarea regimului comunist, dupa 1989 in Romania s-a renuntat totodata si la rigiditatea din invatamant, educatorul nu mai este vazut ca "principala" instanta educativa a prescolarului, ci numeroasele studii si practica au dovedit importanta educatiei data de cele doua instante educative fundamentale din viata copilului prescolar "educatoarea si familia" in colaborare. Cercetarile din lumea intreaga au aratat ca rezultatele obtinute de copii in scoala se coreleaza cu cantitatea si calitatea educatiei de care au beneficiat in familie, dar si in institutiile de invatamant prescolar (Robinson & Jones Diaz 2006, Kagan & Britto 2005, Siraj - Blatchford si altii, 2003). Aceasta corelatie este in mod special semnificativa in combaterea excluziunii sociale si pentru a oferi copiilor un start bun pentru scoala.

Concluzii: Vom prezenta in continuare rezultatele cercetarii:

Exista o diferenta semnificativa in ceea ce priveste atitudinea fata de relatia de colaborarea a educatoarelor cu parintii prescolarilor, in sensul ca media educatoarelor (M=50,20) este semnificativ mai mare comparativ cu media obtinuta de catre parinti (M=46,35).

Nu exista o diferenta semnificativa a instantei educative in ceea ce priveste atitudinea fata de relatia de colaborarea educatoarelor cu parintii prescolarilor, in sensul ca media subiectilor din mediul urban(M=48,83) nu difera semnificativ fata de media subiectilor din mediul rural(M=47,64).

Nu exista un efect de interactiune al variabilelor tipul instantei educative si mediul de provenienta asupra atitudinii fata de colaborarea educatoare - parinti in sprijinul prescolarilor cu tulburari de limbaj.

Exista o diferenta semnificativa intre atitudinea fata de colaborarea parinti - educatoare, intre parinti si educatoare din mediul rural, in sensul ca educatoarele din mediul rural au obtinut o medie semnificativ mai mare comparativ(M=50,05) decat parintii din mediul rural(M=45,30).

Exista o diferenta semnificativa intre media parintilor si cea a educatoarelor din mediul urban, in sensul ca educatoarele din mediul urban au obținut o medie semnificativ mai mare (M=50,34) comparativ cu media parinților din mediul urban(M=47,37).

Nu exista o diferenta semnificativa intre atitudinea fata de relatia de colaborare parinti - educatori a parintilor din mediul rural comparativ cu atitudinea parintilor din mediul urban.

Nu exista o diferenta semnificativa intre mediile obtinute de educatoarele din mediul rural comparativ cu mediile educatoarelor din mediul urban.

CAPITOLUL V: Concluziile si implicatiile cercetarii

Obiectivul principal al studiului nostru a fost acela de a analiza masura in care tipul instantei educative, parintii si educatorii si mediul de provenienta, rural si urban, influenteaza atitudinea educatoarelor si a parintilor asupra relatiei de colaborare dintre parinti si educatori in sprijinul corectarii tulburarilor de limbaj la copii prescolari. Datele obtinute in urma analizei actualei cercetari sustin ca mediul de provenienta nu influenteaza atitudinea parintilor sau cea a educatoarelor fata de relatia de colaborare dintre educatori si parinti, insa tipul instantei educative influenteaza atitudinea vizavi de colaborarea parinti - educatori, in sensul ca educatoarele au o atitudine mai deschisa spre colaborarea cu parintii fata de acestia.

Literatura si studiile de specialitate recomanda cu incredere parteneriatul gradinita/scoala- familie, parteneriat nu doar necesar ci esential in desfasurarea cu succes a educarii copiilor prescolari si scolari (John C. Friel, Linda Friel, 2008). De altfel tendințele actuale practicate și in gradinițele din Rominia se bazeaza foarte mult pe idea de parteneriat dintre educatori și parinți dovada facind realizarea numeroaselor proiecte de colaborare a educatoarelor cu parinții(Nicoleta Savu 2007). Insa nu trebuie sa ne limitam doar la parteneriatul educatori - parinți, de o mare importanța este și parteneriatul familie - educatoare - comunitate, studiile de specialitate au aratat ca cei mai importanți factori in formarea copilului preșcolar sunt: parinții, educatorul și comunitatea. In mod deosebit in studiul actual care are in vedere preșcolarii cu tulburari de limbaj, ne putem referi la importanța relației parinți - educatori - logoped. Eforturile depuse de parinti, educatori si logoped trebuie sa se bazeze pe un schimb bogat de informatii, de experienta si pe colaborare in asigurarea celor mai bune conditii de crestere si dezvoltare a copiilor.

Pina in prezent sunt puține studii in literatura de specialitate din Romania, care sa trateze in mod direct problema lipsei colaborarii educatori - parinți in scopul corectarii de limbaj la copilului de virsta preșcolara, majoritatea studiilor axindu-se pe gradul de satisfacție a parinților referitor la actul educațional și la unitațile de invațamint, de asemenea multe dintre studii sunt facute in mediul urban, studii realizate in gradinițele din mediul rural fiind semnificativ mai puține. Observam așadar lipsa unor cercetari folositoare in prevenirea fenomenului de ignorare a relației parinți - educatori, esențiala mai ales in cazul copiilor cu tulburari de limbaj.

Evolutia rapida a vietii sociale de astazi, modificarea statutului familiei, atributiile crescute ale femeii fac ca rolul gradinitei sa fie pregnant nu numai in ceea ce priveste educatia copiilor ci si a parintilor. Intrind astfel in atribuțiile educatoarei asigurarea transparentei necesare in cunoasterea de catre familie a importanței parteneriatului, date privind nivelul de dezvoltarea al copilului, dar si a cailor ce sunt de urmat, a prioritatilor educationale din familie. Așadar educatoarea are rolul principal in coordonarea și informarea parinților cu privire la dezvoltarea copilului și la dificultațile pe care acest ale intimpina. Conform unei cercetari din 1992, realizata in Focșani cu privire la atitudinea parinților fața de tulburarile de limbaj ale copiilor lor, s-a constatat ca sunt parinți care considera aceste tulburari de limbaj ca fiind trecatoare sau mai mult decat atat, intretinandu-le spre propriul lor amuzament(Margareta Modrea 1992), si astfel se amana interventia logopedului pentru a corecta tulburarea de limbaj respectiva, asemenea atitudini au ca efect stabilizarea defectelor, transformarea lor in deprinderi gresite de pronuntie ce pot persista pe tot parcursul vietii. Lipsa competenței și a informației parinților poate duce la formarea și educarea grașita a copiilor lor, intr-un astfel de caz se deduce rolul deosebit de important al educatorului in tragerea semnalului de alarma» pentru parinți sau tutorele copilului.

Consideram ca se acorda o atenție insuficienta informarii tinerilor parinți, dupa 1989, statul roman nu si-a asumat nici un rol in pregatirea femeilor insarcinate sau a tinerilor parinti. Institutiile care si-au adus contributii in domeniul competentelor parentale au fost in special organizatiile neguvernamentale. In comunitatile urbane sarace si in comunitatile rurale un mare numar de parinti nu au cunostintele de baza si abilitatile adecvate pentru ingrijirea si dezvoltarea copilului in timpul copilariei mici. Valorile traditionale promovate de familii cer din partea copilului obedienta in fata membrilor adulti ai familiei. Fenomenul violentei domestice afecteaza si el dezvoltarea multor copii, pe langa lipsa de supraveghere sau practicile aproape inexistente de stimulare a copilului sau lipsa de informatii privind sanatatea si nutritia. Astfel parintii au nevoie de informare si formare privind educatia prescolarilor. De asemenea ei mai au nevoie de consiliere in cazul in care copilul intampina greutati in dezvoltare, adaptare, insusirea limbajului.

Studiul reprezinta un semnal de alarma asupra faptului ca parinții, in special cei din mediul rural, din Botoșani și Iași nu conștientizeaza sau nu au suficiente informații cu privire la importanța și necesitatea colaborarii educatori - parinți, mai cu seama in cazul copiilor preșcolari care au tulburari de limbaj. Cu atat mai mult in astfel de situații colaborarea parinți - educatoare este mai importanta intruca in satele in care s-a desfașurat studiul de fața nu exista un logoped in gradinița, iar cel mai apropiat logoped fiind la distanțe de cateva zeci de kilometri.

Tocmai pentru a ilustra mai concret acest lucru vom prezenta in continuare marturia unei educatoare aflata intr-o astfel de situație: "In gradinita noastra, sunt aproximativ 5 prescolari (din numarul de 28 de preșcolari inscriși in grupa mare) care prezinta tulburari de limbaj, dintre care un copil cu una dintre formele mutismului. Parintii acestui copil sunt nevoiti sa mearga o data pe saptamana la Botosani, acolo un logoped a luat in evidenta copilul, urmand terapie logopedica (la o distanta de aproximativ 70 Km, avand in vedere ca cel mai apropiat oras unde exista un logoped este la 50 Km distanta). Ceilalti 4 copii au tulburari mai usoare(dislalie, o usoara forma de balbaiala), in cazul acestora, lucram impreuna cu parintii carora le-am recomandat diferite carti si exercitii logopedice, pe care copii le fac acasa si la gradinita. In multe dintre cazuri copii reusesc sa se corecteze insa aceasta depinde de tipul tulburarii de limbaj, varsta la care copilul este adus la gradinita, iar foarte importanta este colaborarea cu parintii, atitudinea lor și a intregii familii fața de tulburarea de limbaj a copilului.(educ. Tarasciuc Liliana, gradinita Viisoara, jud. Botosani)

Rezultatele acestei cercetari surprind impactul mediul de proveniența și tipul instanței educative asupra atitudinii educatoarelor și parinților fața de relația de colaborare dintre ei, relație care are ca scop principal educatea și formarea copilului. Insa nu doar acești factori pot influența atitudinea fața de colaborarea parinți - educatori, existand o varietate de factori care contribuie la influențarea/formarea acestei atitudinii, referindu/ne la spațiul romanesc o influența poat avea factori precum: monoparentalitatea, familiile disfuncționale, "copii singuri acasa sunt copii crescuți de bunici sau de alte rude, parinții fiind plecați la munca in alte țari), nivelul de educației al parinților, starea economica a familiei(de obicei familiile defavorizate prezinta un interes mai mic pentru educația copilului) etc.

Ca dezvoltari ulterioare ale acestui studiu propunem o serie de idei de cercetare. De exemplu, consideram necesara realizarea unei investigatii pentru a ilustra avantajele colaborarii dintre cele doua instanțe educative, parinții și educatorii. De asemenea, s-ar putea intreprinde o serie de studii longitudinale care sa identifice nevoile copiilor care sunt crescuți de bunici, intrucat parinții lor sunt plecați din țara.

Factorii care influențeaza atitudinea fața de colaborarea parinți - educatoare in randul parinților și al educatoarelor trebuie studiați cu mare atenție, cunoștințele suplimentare fiind folositoare pentru dezvoltarea unor programe, sau proiecte care sa vina in intampinarea dificultaților așteptate.

In concluzie putem spune ca este necesara o mai buna conștientizare a importanței colaborarii educatorilor și parinților mai cu seama in cazul in care copilul are o tulburare de limbaj sau intampina dificultați in integrarea in gradinița sau școala.

BIBLIOGRAFIE

1. Barsanu Tamara, Reabilitarea si dezvoltarea copilului deficient, Cartea Universitara,

Bucuresti 2005.

2. Balbaie Veronica, Dezvoltarea psihica a copilului - normal si patologic - , Pim, Iasi,  

2006.

3. Bekker Ina, Hans Janssen, Educati asa!, Bucuresti, 2001

Burlea Georgeta, Veronica Balbaie, Normal si patologic in evolutia limbajului , Editura Spiru Haret, Iasi 2001.

5. Bunescu Gh., Democratizarea educatiei si educatia parintilor, www.leducat.ro.

6. Cical Adina, Integrarea in comunitate a copiilor cu CES, Axa, Botosani 2001.

7. Freud Anna, trad. Claudia Alecu, Catalin Popescu, Normal si patologic la copil, Editura Fundatiei Generatia, Bucuresti, 2002.

8. Friel J. C., Friel Linda D., Cele 7 greseli pe care le fac parintii, Editura Amaltea, 

Bucuresti 2008, trad. Anne Marie Neumann.

9. Hayes N, Orrell S., Introducere in psihologie, All, Bucuresti, 1997

10. Johnson D. W. Johnson R., Cooperation and Colaboration, M.N. Interaction Book

Company 1998.

11. Kurtis S. Meredith, Steele L. Jeannie, Temple Charles, Scool team innovator, Londra

1999.

12. Lepadat Elena Doina, Valusescu Nicoleta, Scoala si parintii, Caransebes 2009.

13. Locke John, Cateva cugetari asupra educatiei, Editura Didactica Si Pedagogica,

Bucuresti 1971.

1 Modrea Margareta, Defectele de vorbire la copii si tineri - in Revista Psihologia, an 2,

nr. 3, pg. 12-14, 1992.

15. Moldovan I., Corectarea tulburarilor limbajului oral, Editura Presa Universitara

Clujeana 2006.

16. Muntean Ana, Rolul limbajului in structurarea orientarii temporo - spatiale (normal/patologic) , Editura Mirton, Timisoara, 2001.

17. Nicolae V., Teza de doctorat, Iasi 199

18. Paunescu C., Limbaj si intelect, Editura Stiintifica, Bucuresti 1973.

19. Pedagogie prescolara, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti 1971.

20. Popescu Cristina, Bucinschi Mihaela, Sa construim impreuna cei 7 ani . de-acasa, 15. Reforma educatiei timpurii, Bucuresti 2008.

21. Popescu I., Compediu de pedagogie, Tipografia S. Filtsch(W. Krafft), Sibiu 1876.

22. Popescu I., Compediu de pedagogie, Tipografia Archidiecesana, Sibiu 1868.

23. Pufan C., Corectarea tulburarilor de vorbire la prescolari, Suplimentul pentru

invatamantul prescolar editat de Revista de Pedagogie.

2 Revista Invatamantul Prescolar nr. 3-4/2005.

25. Revista Invatamantul Prescolar nr. 3/2007.

26. Revista Invatamantul Prescolar nr. 4/2007.

27. Revista Invatamantul Prescolar nr. 1-2/2009.

28. Rusu M., Protectia juridica a minorului, Editura Rosetti 2005.

29. Schulman Kolumbus E. , Didactica prescolara, V&I Integral, Bucuresti, 2000

30. Stern H.H., Educatia parintilor in lume, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1972.

31. Strachina Anisoara, Familia si scoala - factori determinanti ai integrarii sociale a

scolarului mic, Editura Pim, Iasi 2008.

32. Susa Georgeta, Carmen Florica Nica, Cucu Senta Doina, Impreuna vom reusi! -   

pentru parinti si cadre didactice, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea 2008

33. Tihan Silvica, Integrarea copiilor cu CES in invatamantul de masa, Editura Didactic

Pres, Slatina 2008

3 Tomsa Gh., Grigore Gh., Parlea C., Doina Serban, Dictionar de dreptul familiei 198

35. Verza E., Psihologie speciala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1997.

36. Vrasmas Ecaterina Adina, Consilierea si educarea parintilor, Editura Aramis,

Bucuresti 2002.

37. Vrasmas Ecaterina, Sa invatam cu placere, Supliment al revistei Invatamantul

prescolar.

38. Zidaru Camelia, Metode si procedee utilizate in depistarea si corectarea defectelor de

vorbire, Editura IRCO Script, 2008