Raportul pedagogiei cu alte stiinte

Raportul pedagogiei cu alte stiinte

Caracterul interdisciplinar si pluridisciplinar al pedagogiei evidentiaza conexiunea acestei stiinte cu alte domenii ale vietii sociale si stiinte ale acesteia. In acest context pedagogia abordeaza fenomenul educational din mai multe perspective, educatia fiind influentata in structura si formele sale de manifestare de mai multi factori obiectivi si subiectivi, generali si particulari, ceea ce evidentiaza cu atat mai mult caracterul sistemic al stiintelor educationale. Relatiile pedagogiei cu alte stiinte au determinat aparitia unor noi discipline stiintifice ca rezultat al influentelor reciproce, al stiintelor si disciplinelor de baza, in acest mod fiind posibila aparitia ramurilor sau disciplinelor de granita cum mai sunt denumite. Vom evidentia in continuare conexiunile existente intre pedagogie cu alte discipline stiintifice, printre acestea mai relevante ar fi. filosofia, psihologia, sociologia, logica, statistica matematica, cibernetica, biologia, antropologia, grafologia, disciplinele umaniste - etice, tehnologia, irenologia, deontologia etc. Nu vom intreprinde o analiza de profunzime a acestor raporturi ci vom desprinde cateva esente si particularitati.

a)   din relatiile pedagogiei cu filosofia s-a dezvoltat "filosofia educatiei" sau pedagogia filosofica avand desigur un caracter mai abstract si cu o nota de generalitate, specifica acestei discipline de granita fiindu-i legile, principiile si alte aspecte de ordin general, chiar conceptia asupra educatiei si invatamantului comportand anumite nuante filosofice, deci de ordin general.

b)  relatia pedagogie-psihologie este foarte profunda, din aceasta conexiune desprinzandu-se psihologia pedagogica sau pedagogia psihologica, evidentiindu-se faptul ca procesele psihice, constiinta si personalitatea individuala se dezvolta si se manifesta exclusiv in procesul educational. La randul sau si educatia se diferentiaza in functie de procesele psihice de la nivelul individului si/sau colectivului, un rol deosebit revenind psihosociologiei. Asupra acestui raport vom reveni in partea a doua a cursului, cand vom trata problematica psihologiei scolare.

c)   relatia pedagogie - sociologie este evidentiata prin faptul ca, asa cum arata Durkheim, educatia este un fenomen social surprinzand printre altele relatiile interpersonale si anumite institutii - structuri prin intermediul carora se realizeaza educatia ca fenomen si practica sociala. Din acest raport s-a desprins sociologia pedagogica (sociologia educatiei) sau pedagogia sociologica.

d)  raportul pedagogie - logica este exprimat prin faptul ca legile gandirii umane si ale gandirii stiintifice, precum si operatiile logice se dezvolta  in contextul unei educatii prin intermediul predarii si invatarii, logica contribuind totodata la rationalizarea fenomenului educational. Se desprinde in acest sens o stiinta de interferenta, logica educatiei.

e)   raportul pedagogie - ergonomie este derivat din etimologia grecescului "ergon" care inseamna munca, la fel ca si orice alta activitate si pedagogia fiind in ultima instanta o activitate - stiinta care studiaza legile si conditiile unei munci educationale eficiente, invatatura fiind un proces de munca. Din relatiile acestor doua discipline a aparut ergonomia invatamantului in stransa legatura cu pedagogia muncii.

f)   raportul pedagogie - matematica se desprinde prin surprinderea cantitativa a fenomenului educational, pedagogia pornind de la datele statisticii matematice devenind stiinta doar prin intermediul acestei discipline. Prin ea este posibila desprinderea unor legitati, fenomenul educational devenind un fenomen probabilistic predictibil si prognozabil.

g)  raportul pedagogie - cibernetica este conex raportului anterior evidentiind sub raport matematic legaturile, comenzile si controlul in cadrul diverselor sisteme prin intermediul principiului conexiunii inverse. Procesul de invatamant poate si trebuie abordat din punct de vedere cibernetic si, la randul sau, pedagogia capata tot mai mult un caracter cibernetic, din relatiile acestor discipline aparand pedagogia cibernetica sau cibernetica pedagogica, astazi tot mai mult instruirea fiind realizata pe calculator, fiind binecunoscut in acest sens invatamantul asistat de calculator sau instruirea programata pe calculator.

h)  raportul cu biologia, anatomia si fiziologia evidentiaza faptul ca orice copil se dezvolta mai intai din punct de vedere fizic si biologic dar si prin intermediul activitatii educationale. Aceste stiinte ofera date in legatura cu obiectul educational - elevul cu referinta la aspectul fizic exterior, structura morfologica si fiziologia diverselor organe cu ajutorul carora pot fi explicate o serie intreaga de aspecte legate de cauza unor insuccese scolare pe fondul solicitarilor si influentelor exercitate asupra invatarii din partea acestor dimensiuni biologice. Dintre acestea un loc important il ocupa fenomenele legate de maturizarea sistemului nervos si a celui endocrin care se constituie in factori esentiali ai dezvoltarii psihice. In relatiile pedagogiei cu stiintele naturii in generale au aparut unele discipline de granita cum ar fi pedagogia biologica si igiena scolara.

i)    raportul pedagogie - antropologie surprinde conexiunea dintre evolutia si variabilitatea biologica a omului in corelatie cu influenta unor factori socio - culturali, in speta cu educatia si socializarea. Din relatiile acestor discipline a aparut pedagogia antropologica.

j)    raportul dintre pedagogie - grafologie surprinde caracteristicile si particularitatile individuale ale personalitatii prin intermediul scrisului si, ca urmare a nivelului  educational in coroborare cu anumite particularitati de ordin psihologic. Din relatia acestor discipline se desprinde o stiinta de interferenta mai putin cunoscuta grafopsihopedagogia.

k)  raportul dintre pedagogie si disciplinele socio - umane (dreptul, arta - literatura, teatrul, cinematograful, dansul, muzica etc.) se evidentiaza prin influenta conditiilor istorico - sociale in care se desfasoara educatia, deci prin rolul factorilor sociali si psihosociali care intervin in orice fenomen si activitate educationala, atat societatea ca intreg cat si anumite sfere si domenii de preocupari din cadrul acesteia. In acelasi timp prin intermediul acestui raport sunt evidentiate influentele educatiei in raport cu structurile si substructurile sociale, educatia sensibilizand fiinta umana in plan emotional, moral, juridic, estetic, avand un rol modelator in formarea personalitatii umane.

l)    raportul pedagogie - politologie se evidentiaza prin evolutia obiectului pedagogiei, adica a educatiei in raport cu sistemul politic existent in societate si idealul educational al acesteia in functie de strategiile puterii politice;

m) raportul pedagogie - tehnologie este relevat prin aportul adus de unele tehnici didactice moderne cum sunt simulatoarele didactice, mijloacele didactice autovizuale, calculatorul in procesul de invatamant contribuind astfel la cresterea calitatii si eficientei educatiei si invatamantului;

n)  raportul pedagogie - irenologie este evidentiat mai ales intre pedagogia militara si stiinta pacii care este irenologia. Din interferenta acestor discipline a aparut pedagogia pacii in opozitie desigur cu polemologia - stiinta razboiului sau pedagogia razboiului (educatia in spirit razboinic).

o)  raportul pedagogie - deontologie se desprinde prin caracterul moral si stiintific al pedagogiei, aceasta disciplina implicand o serie de obligatii si indatoriri de ordin moral, precum si directiile si finalitatile educationale intr-un anumit domeniu de activitate al vietii sociale. Spiritul deontologic trebuie sa caracterizeze atat educatia cat si viitoarea profesie realizata prin intermediul instruirii si educatiei. Din relatia pedagogiei cu deontologia se desprinde deontologia pedagogica sau deontologia didactica.

Din sumara prezentare facuta se desprinde caracterul interdisciplinar si sistemic al pedagogie si realitatii pedagogice, aspecte pe care le prezentam in schema de mai jos.

Vointa de desavarsire

Din schema prezentata, influentata de modalitatea de reprezentare a societatii de catre D. Gusti, rezulta caracterul complex al educatiei si al stiintei care se ocupa cu acest fenomen - pedagogia - atat din perspectiva structurala cat si functionala. Din celelalte cursuri se va desprinde complexitatea si caracterul dinamic al pedagogiei, insusi obiectul ei fiind in continua schimbare si transformare.