QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente pedagogie

Predarea handbalului in scoala - cercetare



Predarea handbalului in scoala - cercetare

METODOLOGIA CERCETARII


SCOPUL LUCRARII




Incepand cu anul scolar 1999-2000 s-a introdus "Sistemul National Scolar de Evaluare la Educatie Fizica si Sport" in invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional. Evaluarea este inteleasa ca o componenta stabila a procesului de invatamant, avand un rol reglator atat pentru activitatea de instruire a elevilor cat si pentru imbunatatirea strategiilor didactice.

Din aceste considerente prezenta lucrare are ca obiectiv propunerea de noi strategii didactice, in care mijloacele specifice jocului de handbal sa fie prezente. Evaluarea eficientei acestor strategii se va face in functie de standardele finale de performanta ale ciclului primar, dar si de obiectivele de referinta stabilite pentru fiecare clasa in domeniul dezvoltarii capacitatii motrice generale si specifice practicarii ramurilor de sport prevazute in programa scolara.

De retinut ca o data cu aplicarea noului sistem de evaluare se abroga Sistemul Unitar de Verificare si Apreciere (SUVA - 1986), precum si criteriile de notare prevazute in programele scolare anterioare.

Interesul constant, manifestat de factorii de decizie, pe de o parte, cat si de catre elevi, pe de alta parte, cerintele obiective de promovare si perfectionare a acestei activitati in randul elevilor, ca mijloc accesibil si eficient in activitatea de instruire, au fost argumente ce ne-au indemnat la elaborarea acestei lucrari.

Educatia fizica este prevazuta in toate planurile de invatamant, pentru toate clasele, la toate ciclurile de instruire.

Ea este singura activitate prevazuta in planul de invatamant ce contribuie la:

- cresterea corecta si armonioasa a organismului;

- pregatirea fizica multilaterala;

- formarea capacitatii de munca a organismului;

- realizarea unui echilibru intre solicitarile fizice si cele intelectuale.

Pe langa acestea, educatia fizica are aplicabilitate in activitatile extrascolare: drumetii, plimbari, concursuri, serbari, demonstratii, etc.

Jocurile sportive contribuie la dezvoltarea deprinderilor motrice de baza ale copiilor, oferind conditii prielnice pentru aplicarea acestor deprinderi in imprejurari variate. Totodata ele ajuta la formarea unor calitati ca: viteza, rezistenta, indemanarea, precizia miscarilor, prezenta de spirit, orientarea rapida si sigura, atentia, spiritul activ de colectiv, deprinderea de a respecta regulile, cinstea si corectitudinea, etc.

Jocurile sportive sunt exercitii fizice complexe. Nota lor definitorie este intrecerea, care provoaca o gama intinsa de trairi afective stenice, cauza pentru care copiii participa la ele cu mult interes.

Scopul prezentei lucrari este de a face un studiu privind activitatea de educatie fizica si sport la elevii din ciclul priimar, care in timpul orelor cuprinse in aria curriculara practica jocul de handbal, sau elemente specifice acestuia. In acest sens, incercam sa aducem in atentia celor interesati o serie de mijloace specifice jocului de handbal adaptate particularitatilor de varsta si pregatire ale elevilor din ciclul primar, si care pot fi folosite in cadrul lectiilor, sau pentru initierea in tainele acestui indragit sport.



GRADUL DE ACTUALITATE AL LUCRARII


Realitate incontestabila in viata scolii, activitatea de educatie fizica si sport cuprinde o multitudine de forme de manifestare, de la orele prevazute prin planurile de invatamant, la pregatirea echipelor reprezentative pentru competitiile sportive scolare, cat si practicarea independenta a exercitiilor fizice si sporturilor preferate - toate acestea fiind un mijloc de tonificare si deconectare.

Preocuparile pentru dezvoltarea normala a corpului omenesc a aparut din cele mai vechi timpuri. In timp ce spartanii erau nevoiti sa dea educatiei fiilor lor un continut aproape exclusiv bazat pe exercitii militare si pe viata aspra din taberele militare pentru a putea tine in frau marea masa a sclavilor, atenienii o faceau dintr-o conceptie avansata pentru vremea aceea, de a forma un om "bun si frumos", intelegand prin aceasta bunatatea morala si dezvoltarea armonioasa a organismului.

Aristotel acorda o importanta deosebita gimnasticii pe care o considera "arta antrenamentului fizic", sesizand si contributia ei la dezvoltarea "sensibilitatii si ratiunii".

Atentia de care s-a bucurat "educatia corporala" in antichitate a sporit in epoca Renasterii, care punea in centrul preocuparilor omul cu ceea ce are mai uman in el.

Toti marii ganditori si pedagogi din secolele ce au urmat Renasterii, in sistemele educative concepute de ei, au asezat educatia fizica la locul ce i se cuvenea.

Conceptul de educatie fizica este organic legat de cel de sport sau educatie sportiva, care reprezinta un ansamblu de exercitii fizice si jocuri practicate metodic, ce se desfasoara ca activitate organizata din punct de vedere biologic, tehnic si psihologic, avand la baza competitia si urmarind obtinerea de performante. Cu cat metodele folosite in vederea realizarii sarcinilor instructiv-educative sunt mai diversificate, cu atat obiectivele propuse se realizeaza mai usor.

O atentie deosebita se acorda folosirii pe scara larga in lectii a jocurilor dinamice si pregatitoare pentru practicarea diferitelor jocuri sportive. Ele au un rol important in realizarea sarcinilor educatiei fizice. Orice joc de miscare, pentru a constitui un mijloc educativ eficient, trebuie sa fie ales in raport cu specificul varstei si sa cuprinda una sau mai multe miscari de baza.

Jocurile prilejuiesc copiilor multe emotii, bucurii, satisfactii, antrenandu-i in mare masura si in mod placut atat la executarea miscarilor in comun, cat si la respectarea corecta a regulilor.

Consideram de reala actualitate tema prezentei cercetari deoarece isi propune sa studieze metodele si orientarile metodice moderne care sporesc cresterea eficientei educatiei fizice la nivelul ciclului primar, inca insuficient tratata in literatura de specialitate, venind in sprijinul celor interesati cu o serie de mijloace specifice jocului de handbal selectionate si dozate corespunzator particularitatilor de varsta si pregatire ale acestora.

In acelasi timp, prin concluziile desprinse din studierea literaturii de specialitate, cele desprinse din partea experimentala a cercetarii si recomandarile practico-metodice, lucrarea aduce o serie de noutati privind modalitatile de crestere a eficientei lectiei de educatie fizica la nivelul ciclului primar.



METODELE DE CERCETARE

1. Metoda studiului bibliografic

Studiul bibliografic, este metoda indispensabila de cercetare, mai ales acum cand explozia informationala se manifesta pregnant, fapt ce determina perisabilitatea informatiilor in toate domeniile de activitate.

Inainte de a incepe propriu-zis cercetarea a trebuit sa ma documentez cu informatii asupra temei pe care o abordez.

Aceasta, a presupus cautarea surselor bibliografice, consultarea lor, selectionarea, prelucrarea si interpretarea informatiilor.

Studiul documentelor scolare (planurile de invatamant, programele scolare, etc.), mi-au facilitat cunoasterea continutului invatamantului, rolul si locul pedagogului in scoala, natura metodelor de instructie si educatie, posibilitatile de integrare si de legare a scolii de viata.

Metoda experimentului

"Metoda experimentala este un sistem complex de cunoastere a realitatii, caracterizat prin utilizarea rationamentului experimental, care prelucreaza atat fapte provenite din observatii, cat si din experiment"

Metoda de experiment este o metoda integrala folosita si in stiintele de observatie si cele experimentale.

Metoda experimentarii sau experimentul, consta in efectuarea de experimente pentru a controla sau a verifica valoarea unei idei experimentale.

Claude Bernard, (citat de Epuran, M., 2005), defineste experimentul drept o observatie provocata in scopul efectuarii unui control.

Experimentul presupune o stare activa a subiectului, care implica o activitate metodica, orientata spre scopul precis de verificare a unei ipoteze, dar si o activitate intelectuala complexa si diversificata a oamenilor de stiinta care provoaca, organizeaza, interpreteaza si inteleg un fenomen.

Tipologia experimentelor este diferita si ele depind de scopul, conditiile materiale, elaborarea ipotezelor si previziunilor, care stau la baza acestora.

Astazi se poate lucra in diferite experimente, cu o singura grupa, diferentele dintre testarile initiale si cele finale, se interpreteaza considerandu-se ca avem tot doua grupe corelate.

3. Metoda observatiei

Scopul si sarcinile observatiei este de a recolta data concrete care printr-o analiza stiintifica sa nu permita generalizarea acestora. Prin acestea, observatia nu trebuie inteleasa ca o vizionare pasiva a realitatii, ci ca un proces intelectual activ, in care cercetatorul trebuie sa dovedeasca obiectivitate si precizie in fenomenul observat, chiar daca anumite evenimente sau fenomene supuse observatiei sunt fapte sociale sau conduite umane preponderent subiective.

Din punct de vedere definitoriu "observatia este o contemplare intentionata si metodica a unui obiect, fenomen sau eveniment conditionata de prelucrarea prin ratiune a datelor obtinute".

Observatia este un proces activ, sustinut de o anumita intentie care presupune un anumit interes, chiar daca la baza ei nu exista o ipoteza clar formulata. In timpul formularii observatiei, se inregistreaza impresiile generale percepute cu diferite organe de simt si sub ce forma cantitativa sau calitativa, s-au prezentat aspectele observate.

Astazi, observatia este considerata ca o etapa a cercetarii stiintifice, care trebuie sa se sprijine in mod nemijlocit pe experiment.

Practic, observatia se aplica acelor date, fenomene sau fapte ce se doresc a fi cunoscute, descrise, ordonate, clasificate si sistematizate, calificate si cantificate, in vederea stabilirii aspectelor esentiale, relatiilor dintre ele, precum si efectele ce pot avea unele asupra altora. Din acest complex observational, apar si se nasc intelesuri, explicatii noi, se verifica anumite ipoteze noi care urmeaza a fi verificate si prin alte metode de investigatie si se organizeaza activitatea viitoare.

4. Metoda matematica

Metoda matematica asigura teoriilor stiintifice o serie de avantaje logice si metodologice, cum sunt organizarea deductiva, riguroasa, precizarea semnificatiilor, posibilitatea formalizarii posibilitatii testarii, posibilitatea formularii logico - matematice a ideiilor, toate acestea contribuind la un alt grad de explicitare si generalizare.

Utilizarea metodei matematice, in cercetarea stiintifica din diferite stiinte particulare, incepe de la aspectul ilustrativ de prezentari a diferitelor formule matematice, a graficelor, continuata apoi prin tehnici matematice de cercetare, alcatuite dinainte ca de exemplu prelucrarea statistica, constructia metodelor, utilizarea tehnicii de calcul etc.

5. Metoda statistica

Aceasta metoda este o ramura a matematicii devenita ea insasi stiinta, care s-a dezvoltat in special datorita cerintelor studierii necesitatilor stiintelor sociale, de a explica natura determinismului probabilist.

Statistica, este o metoda de prelucrare si interpretare a datelor si rezultatelor recoltate pe parcursul cercetarii. Ea s-a dezvoltat si s-a impus in ultimul timp datorita necesitatii cunoasterii modalitatilor de efectuare a calculului statistic.

In cadrul lucrarii de fata am folosit urmatorii indicatori statistico - matematici:

Media aritmetica

,,Media este un indicator care caracterizeaza o colectivitate din punctul de vedere al unei caracteristici cu niveluri individuale diferite. Ea sintetizeaza intr-o singura expresie cantitativa toate nivelurile individuale concrete ale caracteristicii si exprima ceea ce este esential si tipic in dezvoltarea caracteristicii pentru o anumita colectivitate"

Media aritmetica este indicatorul statistic cel mai des utilizat in interpretarea datelor si care se ia in considerare in toate calculele ulterioare, si se calculeaza cu formula:

=

in care: = media aritmetica

= suma

Xi = valorile individuale

n = numarul de subiecti

Abaterea standard

Abaterea standard este indicatorul dispersiei care se foloseste cel mai des in practica cercetarii stiintifice. Se calculeaza dupa formula:

S =

Abaterea standard are intotdeauna inainte semnul . Ea reprezinta standardul cu care se poate abate de la media aritmetica fiecare din valorile individuale.

O distributie se numeste normala daca intr-o abatere standard la stanga si una la dreapta sunt cuprinse peste 68% din cazuri (Dragnea A., Masurarea si evaluarea in Educatie Fizica si Sport).

Coeficientul de variabilitate

Un indicator deosebit de pretios este coeficientul de variabilitate (CV), care reprezinta exprimarea in procente a catului dintre abaterea standard si media aritmetica.

Acest indicator ofera o masura a gradului de omogenitate. Principala calitate a coeficientului de variabilitate consta in aceea ca face posibila compararea colectivelor masurate cu unitati de masura diferite, prin exprimarea valorilor in procente.

,,Formula dupa care se calculeaza coeficientul de variabilitate este urmatoarea:

Statistica recomanda pentru interpretare urmatoarele trepte de apreciere:

- 0 - 10% omogenitate mare;

- 10 - 20 % omogenitate medie;

- peste 20% lipsa de omogenitate

,,Testul ,,t » dependent prin care o grupa de subiecti este testata de doua ori asupra aceleiasi variabile si experimentatorul este interesat de modificarile aparute intre cele doua testari, subiectii fiind aceiasi, testati de doua ori, inainte si dupa perioada de repetitii si calculat dupa formula




Unde: D = diferenta rezultatelor inainte si dupa repetitii pentru fiecare subiect

N = numarul de perechi de date

Valoarea astfel calculata se compara cu cea a lui "t" din tabla lui Fischer, corespunzator numarului de cazuri. Numarul de grade de libertate pentru testul dependent este: df = N - 1

unde: N = numarul de perechi de date"

6. Metoda grafica

Presupune un sistem de reguli ce trebuiesc respectate pentru a vizualiza si prezenta mai sugestiv cifre date sau indicatorii calculati. In acest fel, datele recoltate pot oferi sugesti de interpretare, mai ales in ceea ce priveste comparatiile, desfasurarea fenomenelor in timp, analize procentuale etc.



OBIECTIVELE CERCETARII


In vederea realizarii scopului propus in cercetare noastra am avut in vedere realizarea urmatoarelor obiective:

studierea ariei curriculare pentru disciplina educatie fizica si sport, a obiectivelor cadru si obiectivelor de referinta prevazute in cadrul ciclului primar;

studierea literaturii stiintifico-metodice de specialitate privind particularitatile activitatii de educatie fizica in general si a handbalului in special, precum si cele ale subiectilor supusi cercetarii;

argumentarea folosirii in invatarea jocului de handbal a jocurilor de miscare si pregatitoare in faza de initiere in jocul de handbal pentru facilitarea procesului de predare - invatare si punerea in evidenta a efectelor acestora in consolidarea deprinderilor motrice si cresterea indicilor somatici si motrici.

Desprinderea concluziilor cu caracter teoretic si experimental, precum si a recomandarilor practico-metodice in urma desfasurarii cercetarii propuse.



5. IPOTEZA LUCRARII

,,Este bine cunoscut faptul ca, orice teorie a inceput prin a fi initial formulata o ipoteza, experimentele si observatiile stiintifice urmarind in principal sa verifice justetea ipotezelor formulate de cercetator"

In lucrarea noastra am pornit de la ipoteza potrivit careia ,,prin practicarea in cadrul lectiilor de educatie fizica si sport la elevii din ciclul gimnazial a unor mijloace cu elemente specifice jocului de handbal vom actiona pozitiv asupra dezvoltarii capacitatii somatice si motrice a elevilor supusi experimentului.




6. ORGANIZAREA CERCETARII


,,De regula, experimentarea se face utilizand doua grupuri: unul numit experimental, iar celalalt numit de control asupra caruia nu actioneaza nici o variabila, cu alte cuvinte valoarea alternativei independente este zero.

Aceste grupuri de esantioane, fac parte din selectia subiectilor dintr-o populatie, pe care cercetatorul, nu o poate studia in totalitatea ei. Este foarte important ca esantionul sa fie reprezentativ, sa nu difere in ceea ce priveste caracteristica, esentiala de populatia din care au fost selectate grupurile"

In vederea elaborarii lucrarii de disertatie incepand studierea literaturii de specialitate cu referire la tema supusa cercetarii, a inceput din momentul alegerii titlului pentru lucrarea de licenta, respectiv septembrie 2007. aceasta tema am incercat sa o aprofundez pe timpul studiilor masterale, cautand in permanenta lucruri noi, care sa vina in sprijinul activitatii pe care o desfasor cu elevii ciclului primar. In acest sens au fost consultate o serie de carti publicate de catre profesorii din cadrul Facultatii de Educatie Fizica si Sport din Pitesti, dar si ale altor autori recunoscuti ai domeniului, precum si materiale existente pe internet.

Am elaborat impreuna cu indrumatorul lucrarii o serie de probe de control si masuratori pe care le-am efectuat la Scoala cu clasele I-IV din localitatea Iazu Cojasca, judetul Dambovita, acolo unde functionez ca profesor (subiectii grupei de control) si la Grupul Scolar Udrea Baleanu din localitatea Baleni, judetul Dambovita (grupa experimentala).

De asemenea, am elaborat o serie de mijloace simple si accesibile pentru copii din ciclul primar, pe care le-am aplicat pe parcursul anului scolar 2009/2010 asupra componentilor grupei experimentale, mijloace selectionate si dozate de noi in deplina concordanta cu particularitatile de varsta si pregatire ale elevilor din ciclul primar.

La inceputul experimentului, si finalul acestuia, componentii celor doua grupe au trecut o serie de probe de control descrise la capitolul 3, rezultatele fiind interpretate din punct de vedere statistic si reprezentate grafic pentru o mai buna vizualizare. Antre cele doua testari, componentii grupei experimentale au lucrat dupa programul propus de noi, in timp ce componentii grupei martor si-au desfasurat programul conform planificarii intocmite la inceputul anului scolar.



7. SUBIECTII CERCETARII


,,Selectionarea subiectilor si alcatuirea grupurilor, experimentale sunt operatii de mare insemnatate, carora trebuie sa li se acorde o mare importanta si atentie, ca si formularii ipotezelor scopului, obiectivelor si sarcinilor cercetarii."

In temeiul acestor argumente, subiectii cercetarii au fost elevii clasei a V-a de la Grupul Scolar Udrea Baleanu din localitatea Baleni, judetul Dambovita.

Numarul componentilor unei grupe a fost de 22 de subiecti.


ETAPELE CERCETARII PREALABILE - lucrare licenta

Etapele cercetarii pentru elaborarea lucrarii de licenta sunt prezentate in urmatorul tabel:

Nr.

crt.

Luna/

Denumirea activitatii

Iun.


Iul. 2007

Aug.


Sept.


Oct.


Nov.


Dec. 2007

Ian. 2008

Febr. 2008

Mart.


Apr.


Mai


Iun.



Alegerea temei supuse cercetarii pentru realizarea lucrarii de licenta















Studierea bibliografiei de specialitate - cu referire la tema supusa cercetarii















Elaborarea probelor de control care urmeaza a fi experimentate in practica















Elaborarea mijloacelor tehnico-tactice specifice handbalului propuse spre a fi experimentate pentru lucrarea de disertatie















Elaborarea si redactarea  lucrarii de licenta















Prezentarea si sustinerea lucrarii la examenul de licenta














ETAPELE CERCETARII PROPRIU ZISE - lucrare disertatie

Nr.

crt.

Luna/

Denumirea activitatii

Iun.


Iul. 2009

Aug.


Sept.


Oct.


Nov.


Dec. 2009

Ian. 2010

Febr. 20

Mart.


Apr.


Mai


Iun.


Iul.



Alegerea temei, a locului de cercetare si subiectilor
















Studierea bibliografiei de specialitate - cu referire la tema supusa cercetarii
















Elaborarea probelor de control pentru testarea nivelului pregatirii fizice
















Trecerea probelor de control la testarea initiala
















Elaborarea mijloacelor tehnico-tactice propuse spre a fi aplicate in cercetare
















Aplicarea mijloacelor tehnico-tactice asupra componentilor cercetarii
















Trecerea probelor de control la testarea finala
















Elaborarea si redactarea  lucrarii de licenta in vederea sustinerii
















Prezentarea si sustinerea lucrarii in cadrul masterului

EFSC la FEFS PItesti
















CAPITOLUL 3

METODOLOGIA DE ACTIONARE


3.1. DESCRIEREA PROBELOR DE CONTROL

,,Esenta evaluarii este cunoasterea efectelor actiunii desfasurate, pentru ca pe baza informatiilor obtinute, aceasta activitate sa poata fi imbunatatita si perfectionata in timp.

A evalua rezultatele sportive inseamna a determina masura in care obiectivele programului de pregatire au fost atinse, precum si eficienta metodelor de dezvoltare a calitatilor motrice utilizate."[8].


Alergarea de viteza pe 30 metri.

Obiectiv: evaluarea vitezei de deplasare.

Instructiuni pentru executie : Se pleaca la semnal sonor dinapoia liniei de plecare, cu start din picioare. Se cronometreaza timpul in secunde si sutimi de secunda.

Alergarea de rezistenta pe 600 metri.

Obiectiv: evaluarea rezistentei generala, in regim aerob.

Instructiuni pentru executie : Se alearga pe un teren plat, contra cronometru, rezultatul se exprima in minute si secunde. Transformarea alergarii in mars se considera abandon.

Saritura in lungime dupa loc

Obiectiv: evaluarea fortei explozive a picioarelor( detenta).

Instructiuni pentru executie : din stand usor departat, inapoia unei linii trasate pe sol, subiectul executa dupa un prealabil elan (ridicare pe varfuri, concomitent cu ridicarea bratelor, flexia usoara a genunchilor urmata de coborarea bratelor prin inainte spre inapoi) o desprindere de pe ambele picioare intr- o saritura cat mai lunga.

Se permite o singura pendulare a bratelor pentru elan, se masoara distanta de la varfuri (pozitia de plecare) la calcaie (pozitia de aterizare).

Suprafata pe care se sare sa fie neteda si nealunecoasa. Rezultatele se inregistreaza in centimetri.

Aruncarea mingii de oina la distanta

Obiectiv: evaluarea fortei explozive a bratelor.

Instructiuni pentru executie : se executa fara elan, cu virful piciorului opus bratului de aruncare situat inapoia liniei de aruncare. Mingea trebuie sa plece din mana indemanatica pe deasupra capului, cu o miscare de azvirlire. Se acorda doua incercari si se inregistreaza cea mai buna. Rezultatele se exprima in metri si centrimetri.

Forta musculaturii abdominale

Obiectiv: evaluarea fortei in regim de viteza a musculaturii abdominale.

Instructiuni pentru executie : executantul se afla initial culcat pe spate, cu mainile la ceafa, coatele pe saltea, genunchii indoiti, talpile pe saltea, varfurile picioarelor fiind fixate (la scara fixa sau de un coleg). La semnal, isi va ridica trunchiul la verticala, in pozitie sezand, dupa care revine imediat in pozitia initiala, pentru a repeta executia timp de 30 de secunde. Se va inregistra numarul de executii corect efectuate pe 30 de secunde.

Naveta cu doua mingi

Obiectiv: Evaluarea vitezei de executie in regim de indemanare.

Instructiuni pentru executie : la semnal sonor, subiectul se va apleca sa ia mingea asezata pe sol, pe linia de plecare, ducand-o in viteza pana la punctul marcat pe sol la 5m distanta, se reintoarce dupa cea de-a doua minge pe care o va duce tot in viteza pana la cel de-al doilea punct marcat pe sol la 10m distanta, intorcandu-se in viteza de unde a plecat. Se cronometreaza timpul in secunde si sutimi de secunda.



REZULTATELE OBTINUTE DE GRUPA EXPERIMENTALA LA PROBELE DE CONTROL IN CADRUL TESTARII INITIALE




Nr. crt

PROBE DE CONTROL - grupa experimentala

Testare initiala

Alergare

30 m

Alergare

600 m

Saritura in lungime de pe loc

Aruncarea mingii de oina

Abdomen

Naveta cu doua mingi






























































































































































3.3. REZULTATELE OBTINUTE DE GRUPA MARTOR LA PROBELE DE CONTROL IN CADRUL TESTARII INITIALE


Nr. Crt.

PROBE DE CONTROL - grupa de control

Testare initiala

Alergare

30 m

Alergare

600 mp

Saritura in lungime de pe loc

Aruncarea mingii de oina

Abdomen

Naveta cu doua mingi



























































































































































3.4. MIJLOACE TEHNICO-TACTICE SPECIFICE JOCULUI DE HANDBAL EXPERIMENTATE IN PRACTICA


1. Jucatorii sunt plasati pe doua linii fata in fata, la o distanta de 6-8 m si cu un interval de 2-3 m intre ei. Fiecare pereche de jucatori are la dispozitie cate o minge. Jucatorii executa din aceasta formatie pasele indicate de profesor.

Indicatii metodice:

- in timpul executiei se vor face precizari cu privire la pozitia piciorului opus bratului de aruncare si a umarului care trebuie orientat pe directia aruncarii;

- daca profesorul nu are la dispozitie un numar mare de mingi, va trebui sa lucreze pe grupe mai mari de jucatori.






Dozare: 4x15 pase fiecare, pauza pasiva 30 secunde


Jucatorii, plasati in triunghi, executa pase azvarlite, lansate sau impinse. Dupa ce paseaza, fiecare se deplaseaza cu fata sau cu spatele la coada propriului sir.

Indicatii metodice:

- dupa prinderea mingii piciorul opus bratului de aruncare se va deplasa pe noua directie de pasare.

- in functie de distanta la care se transmite mingea, bratul care paseaza se intinde mai mult sau mai putin.







Dozare: 2x20 pase fiecare, pauza pasiva 30 secunde


3. Jucatorii sunt plasati in formatie de patrat. In fiecare colt al patratului vor fi dispusi in sir cate 3-5 jucatori, care executa pase la indicatia profesorului. Dupa ce paseaza fiecare jucator se va deplasa inapoia sirului propriu cu fata sau cu spatele.

Indicatii metodice:

- acest exercitiu se recomanda pentru invatarea si perfectionarea paselor la distanta;

- jucatorii specializati in linia de 9 m vor executa deplasarea obligatoriu cu spatele;

- dupa ce paseaza, fiecare jucator se poate deplasa la sirul la care a pasat, la sirul opus celui la care a pasat, sau pe diagonala;

- pot fi utilizate doua mingi care vor pleca din colturi opuse.






Dozare: 2x20 pase fiecare, pauza pasiva 30 secunde


4. Jucatorii sunt plasati in formatie de cerc, cu un jucator la centru. Se executa pase dupa cum urmeaza: 1-2, 2-3, 3-1 s.a.m.d.; se paseaza de pe loc, apoi se alearga spre locul jucatorului care a primit mingea.

Indicatii metodice: distanta dintre jucatorul din centru si cei de pe cerc va fi in functie de procedeul executat; se insista asupra alergarii dupa pasare si a intoarcerii rapide pentru primirea mingii;

Varianta: Din aceeasi formatie de cerc(fara jucator la centru) se pot executa pase din doi in doi cu una sau mai multe mingi.

In timpul prinderii mingii trunchiul se rasuceste, privirea indreptata in directia in care vine mingea, iar picioarele sunt fixate pe sol.




2


3


1


Dozare: 6x10 pase fiecare, pauza pasiva 30 secunde

5. Jucatorii sunt dispusi pe doua siruri fata in fata. In dreptul primului jucator sunt plasate 3-5 mingi. La semnal, acesta ridiva mingea si o transmite jucatorului 2 s.a.m.d. Dupa ce mingile au ajuns la ultimul jucator se executa pasele in sens invers. Dupa 1-2 ture se schimba locurile.

Indicatii metodice:

- pasele se executa de pe loc, cu sau fara joc de picioare, numai prin rasucirea trunchiului, picioarele fiind fixate pe sol;

- se va insista asupra corectitudinii prinderii si pasarii mingii;

- piciorul opus bratului de aruncare se va orienta in directia in care vine mingea apoi va fi dus rapid pe noua directie.

1 3 5 7 9




2 4 6 8 10

Dozare: 2x15 pase fiecare, pauza activa mers 60 secunde


6. Jucatorii sunt plasati in formatie de suveica simpla, la distanta de 4-5 m. In functie de numarul mingilor si al jucatorilor se pot organiza 2, 3, 4, grupe, astfel incat profesorul sa poata sa-i supravegheze si sa-i corecteze mai usor. Se executa pase, iar jucatorul dupa ce a pasat se va deplasa cu spatele sau cu fata inapoia sirului propriu.

Varianta:

Din aceiasi formatie, jucatorul dupa ce a pasat se va deplasa cu fata inapoia sirului la care a pasat.

Indicatii metodice:

- in functie de viteza de executie pe care dorim sa o realizam, vom fixa distanta dintre siruri;

- procedeul de pasare folosit va fi cel indicat de profesor.





Dozare: 4x15 pase fiecare, pauza activa mers 60 secunde


8. Jucatorii sunt plasati in formatie de suveica, cu delimitarea precisa a spatiului de pasare. Se executa pase de pe loc urmate de deplasare inapoia sirului opus; pase din deplasare cu alergare inapoia sirului opus.

Indicatii metodice:

De pe loc se executa prin procedeul azvarlit de deasupra umarului, iar din alergare se poate folosi si procedeul lansat cu o mana si pasarea oferita a mingii, executate numai din alergare, nu de pe loc.




Dozare: 2x20 pase fiecare, pauza activa mers 60 secunde



9. Elevii sunt dispusi in coloana, pe mai multe linii, asezati cu fata spre mijlocul terenului. La semnal elevii din prima linie sprinteaza pana la centru se opresc cu piciorul pe aceasta linie dupa care alearga cu spatele pana la linia de start, se opresc, alearga in viteza pana la semicercul opus, se opresc, alearga cu fata spre centru, se intorc si alearga cu spatele pana la linia de start, plecand in cursa jucatorii din linia urmatoare s.a.m.d.




Dozare: 4x, pauza activa mers 90 secunde


10. Elevii sunt asezati in linie la unul din semicercuri. La semnalul sonor al antrenorului toti vor sprinta in directia indicata, la urmatorul semnal se opresc si alearga in viteza in sens invers.





Dozare: 4 x, pauza activa mers 60 secunde


11. Elevii sunt dispusi pe extreme in doua colturi opuse ale terenului de joc. La semnal primul jucator din fiecare sir porneste in deplasare laterala spre dreapta pana la coltul terenului, sprint pana la linia de centru, deplasare cu pasi adaugati stanga-dreapta, deplasare cu spatele dinapoia sirului propriu.





Dozare: 2x, pauza activa mers 120 secunde


1 Elevii sunt asezati in sir cate unul la semicercul de la 6 metri. Pe mijlocul terenului se vor aseza mingi medicinale sau mingi de handbal la distanta de 2-3 m intre ele. Se executa deplasari laterale urmate de deplasari cu pasi adaugati inainte si inapoi si din nou in lateral s.a.m.d. (dus si intors).

Deplasarile se vor executa in pozitie fundamentala.






Dozare: 6 x, pauza activa mers 60 secunde



13. Elevii sunt dispusi la nivelul aparatorilor laterali. La semicercul de la 9 m, se vor plasa 3 mingi sau 3 jucatori cu mingea in mana. Se executa deplasari laterale urmate de atacarea jucatorului cu mingea si retragerea la semicercul de la 6 m. Se reia exercitiul in sens invers.





Dozare: 4x15 iesire-retragere fiecare, pauza activa mers 60 secunde


14. Dribling efectuat pe un traseu stabilit.   




Dozare: 4 x, pauza activa mers 40 m

Indicatie: Profesorul va indica bratul cu care se va dribla. Cu cat viteza de deplasare in dribling va fi mai mare cu atat unghiul de impingere a mingii in sol va fi mai mic.

15. Jucatorii sunt asezati pe posturile de inter dreapta si stanga, fiecare jucator avand o minge. Se va executa dribling spre poarta, incheiat cu aruncare la poarta din alergare.



P




Dozare: 4 x10 aruncari consecutive, pauza activa mers 60 secunde


16. Jucatorii sunt asezati pe postul de inter stanga iar in lateral un jucator distribuitor. Se va executa pasa la jucatorul din lateral, alergare, reprimire si aruncare la poarta din alergare.


P




Dozare: 4 x10 aruncari, pauza activa mers 60 secunde

Indicatie: Dupa un anumit numar de repetari, jucatorii vor arunca si de pe postul de inter dreapta.

17. Jucatorii sunt asezati pe mijlocul terenului in sir cate unul iar in apropierea centrului terenului, in lateral, se gaseste un alt jucator. Se va executa pasa spre jucatorul de la centru, alergare, reprimire, dribling si aruncare la poarta din alergare.




Dozare: 4 x10 aruncari, pauza activa mers 40 m


18. Jucatorii sunt asezati in sir pe mijlocul terenului iar in apropierea liniei de centru, de o parte si de alta a ei, sunt asezati doi jucatori distribuitori. Se vor executa pase la fiecare dintre cei doi distribuitori, reprimire, dribling si aruncare la poarta din alergare.





Dozare: 4 x10 aruncari, pauza activa mers 40 m


19. Elevii dispusi pe doua siruri la nivelul semicercului de 6 m. Pase in doi din alergare pe lungimea terenului de handbal, finalizate cu aruncare la poarta din alergare.





Dozare: 4 x10 aruncari, pauza activa mers 40 m

Indicatii metodice: mingea va fi pasata pe pozitie viitoare


20. Jucatorii sunt dispusi pe mijlocul terenului in sir cate unul, fiecare cu minge, iar in cealalta parte a terenului, la semicercul de 9m se va afla un jucator distribuitor. Se va executa dribling, pasa la jucatorul distribuitor, reprimire si aruncare la poarta din alergare. Dupa aruncare se va recupera mingea si se va trece la coada sirului.




Dozare: 4 x10 aruncari, pauza activa mers 40 m

REZULTATELE OBTINUTE DE GRUPA EXPERIMENTALA LA PROBELE DE CONTROL IN CADRUL TESTARII FINALE


Nr. Crt.

PROBE DE CONTROL - grupa experimentala

Testare finala

Alergare30 m

Alergare

600 m

Saritura in lungime de pe loc

Aruncarea mingii de oina

Abdomen

Naveta cu doua mingi






























































































































































3.6. REZULTATELE OBTINUTE DE GRUPA MARTOR LA PROBELE DE CONTROL IN CADRUL TESTARII FINALE

Nr. Crt.

PROBE DE CONTROL-grupa de control

Testare finala

Alergare

30 m

Alergare

600 mp

Saritura in lungime de pe loc

Aruncarea mingii de oina

Abdomen

Naveta cu doua mingi





























































































































































3.7. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR


Alergare de viteza 30 metri

Pe baza rezultatelor obtinute de subiectii grupei experimentale la aceasta proba si analizand datele din tabelul urmator putem face urmatoarele aprecieri:

diferenta intre media testarii initiale si finale de 0,12 secunde arata o usoara imbunatatire a vitezei de deplasare;

coeficientul de variabilitate obtinut, mai mic de 10% exprima omogenitatea buna a colectivului;

in ceea ce priveste testul ,,t", valoarea calculata exprima o diferenta semnificativa intre cele doua testari, cu o siguranta de 99% (p <0,01) putand afirma ca imbunatatirea nivelului vitezei de deplasare este rezultatul mijloacelor folosite.


Testarea

Grupa experimentala

Grupa de control

X

S

C.V.

t

X

S

C.V.

t

Testarea initiala









Testarea finala








In ceea ce priveste rezultatele grupei de control putem remarca urmatoarele:

omogenitatea colectivului de elevi buna

valoarea obtinuta a lui ,,t", nu ne permite sa o consideram semnificativa.

In graficul nr. 1 , se poate realiza o vizualizare mai buna a datelor.




Graficul nr.

Alergarea de rezistenta 600 m

Pe baza datelor selectate putem sa facem urmatoarele interpretari:

subiectii grupei experimentale realizeaza o diferenta a mediei intre cele doua testari de 6 secunde, ce arata o usoara imbunatatire a calitatii motrice rezistenta;

si la aceasta proba avem o omogenitate buna a colectivului de elevi;

valoarea lui ,,t" de 6,972 arata cresterea semnificativa a rezistentei.


Testarea

Grupa experimentala

Grupa de control

X

S

C.V.

t

X

S

C.V.

t

Testarea initiala









Testarea finala








Rezultatele obtinute de catre grupa de control ne permit urmatoarele afirmatii :

omogenitatea buna a colectivitatii;

valoarea obtinuta a lui ,,t" arata o diferenta semnificativa;

Comparand insa cei doi ,,t" remarcam nivelul crescut al ,,t"-ului la grupa experimentala. Graficul de mai jos ilustreaza semnificativ diferentele.


Graficul nr. 2


Saritura in lungime

Valorile indicatorilor statistici ne permite urmatoarea analiza:

diferenta de 5 centimetri intre media realizata de grupa experimentala la testarea finala si initiala arata o imbunatatire semnificativa a detentei elevilor reiesita si din calculul valorii lui ,,t" are sanse foarte mici ca fenomenul sa se produca din intamplare:

la aceasta proba remarcam o omogenitate moderata a colectivului.


Testarea

Grupa experimentala

Grupa de control

X

S

C.V.

t

X

S

C.V.

t

Testarea initiala









Testarea finala








La aceasta proba, ambele grupe obtin o valoare a lui ,,t" semnificativa. Nu putem sa nu apreciem insa aceeasi valoare dublata a lui ,,t" la grupa experimentala. Subliniem si mai facil acest rezultat si in graficul de mai jos.


Graficul nr. 3

Aruncarea mingii de oina

Comparand rezultatele obtinute la cele doua grupe la aceasta proba nu putem sa nu remarcam ca grupa experimentala, datorita mijloacelor folosite in lectie, a obtinut o diferenta de 1,27 m intre cele doua testari si un ,,t" de 8,300 care elimina sansa producerii acestei imbunatatiri din cauze intamplatoare.


Testarea

Grupa experimentala

Grupa de control

X

S

C.V.

t

X

S

C.V.

t

Testarea initiala









Testarea finala








Au insa un lucru in comun si anume eterogenitatea. Rezultatele devin mai evidente prin studierea graficului alaturat.



Graficul nr. 4

Forta musculaturii abdominale

Ca si la probele anterioare, grupa experimentala obtine aceleasi rezultate semnificative care demonstreaza faptul ca mijloacele atent selectionate, jocurile dinamice diverse, care au angrenat complex organismul in efort au fost eficiente, indeplinindu-si obiectivele stabilite.


Testarea

Grupa experimentala

Grupa de control

X

S

C.V.

t

X

S

C.V.

t

Testarea initiala









Testarea finala








Rezultatele obtinute de grupa de control sunt in afara pragului de semnificatie de 0,05, fapt care ne determina sa nu acceptam ipoteza specifica. In graficul nr. 5 devine si mai evidenta diferenta dintre cele doua grupe.



Graficul nr. 5


Naveta cu doua mingi

La proba de control ,,Naveta" rezultatele obtinute de elevii grupei experimentale se pot sintetiza astfel:

o diferenta semnificativa intre mediile celor doua testari care permit cu o probabilitate crescuta sa acceptam ipoteza specifica, cu un risc minim acceptat (p = 0.01);

la aceasta proba se remarca omogenitate crescuta a colectivului (CV<10%)

Testarea

Grupa experimentala

Grupa de control

X

S

C.V.

t

X

S

C.V.

t

Testarea initiala









Testarea finala








La aceasta proba, elevii grupei de control au obtinut o valoare a lui ,,t" de 0,197. nesemnificativa statistic. Remarcam totusi o omogenitate ridicata a colectivului. In graficul nr. 6 , diferentele dintre medii sunt negative in acest sens.

Graficul nr. 6

CAPITOLUL 4

CONCLUZII SI RECOMANDARI PRACTICO-METODICE


4.1. CONCLUZII CU CARACTER TEORETIC


1. Buna desfasurare a lectiei de educatie fizica si sport depinde de respectarea unor cerinte didactice generale sau fundamentale, care directioneaza si eficientizeaza procesul instructiv educativ.

Raportate la continutul programei, temele lectiilor de educatie fizica la nivelul ciclului primar vizeaza componentele instructiv-educative si reprezinta cunostinte, deprinderi, priceperi motrice (de baza, cu caracter utilitar-aplicative sau specifice unor ramuri de sport) si aptitudini psihomotrice.

3. In clasele ciclului primar se pune accentul pe marirea numarului de deprinderi motrice stapanite de elevi. Ei trebuie sa aiba capacitatea de a executa cat mai multe deprinderi de alergare, saritura, aruncare-prindere, echilibru, escaladare, tarare, catarare, ridicare si transportul de greutati, la indici superiori de corctitudine.

4. La elevii din ciclul primar, toate exercitiile de dezvoltare fizica generala, exercitiile pentru invatarea tehnicii si tacticii handbalului si insasi practicarea jocului in sine contribuie la dezvoltarea calitatilor motrice, cu conditia ca respectivele exercitii sa se repete de un numar suficient de ori, intr-un tempo adaptat particularitatilor de varsta si pregatire ale elevilor.

5. Promovarea metodelor active este binevenita pentru consolidarea capacitatii de utilizare a deprinderilor motrice in conditii variate.

6. Folosirea lucrului frontal, in torent, a jocurilor dinamice, stafetelor si parcursurilor aplicative sunt cai de crestere a densitatii lectiilor, de ridicare a curbei intensitatii si complexitatii efortului.



4. CONCLUZII DESPRINSE DIN PARTEA EXPERIMENTALA


1. Consider fundamentata ipoteza noastra de la care am plecat in momentul initierii acestui studiu, privind cresterea gradului de atractivitate si eficienta lectiei de educatie fizica prin folosirea mijloacelor specifice jocurilor sportive (handbalului in special), mijloace mult mai atragatoare si mai placute pentru elevi in timpul orelor de educatie fizica si sport.

Rezultatele obtinute de componentii celor doua grupe supuse experimentului pe parcursul anului scolar 2009-2010, denota superioritatea elevilor din grupa experimentala care in cadrul orelor de educatie fizica si sport au utilizat cu o pondere mai mare mijloacele specifice jocului de handbal, prin rezultatele superioare obtinute la probele de control.

3. La testarea initiala rezultatele obtinute de componentii celor doua grupe sunt relativ egale, lucru scos in evidenta de valorile apropiate ale mediei aritmetice, pentru ca la testarea finala performantele obtinute sa fie net superioare pentru elevii din grupa experimentala.

4. Rezultatele superioare obtinute de elevii din grupa experimentala in urma folosirii mijloacelor specifice jocului de handbal sunt evidentiate de valorile superioare ale mediei aritmetice, dar mai ales prin valorile superioare ale testului Student (,,t"), siguranta semnificatiei fiind de 99% (p<0,01), risc de a gresi 1%.

5. Valorile abaterii standard ne indica o distributie normala a rezultatelor in jurul mediei aritmetice in cadrul ambelor testari la toate probele de control (peste 68% din cazuri) pentru componentii ambelor grupe supuse cercetarii.

6. Valorile coeficientului de variabilitate ne indica pentru ambele grupe supuse experimentului un grad de omogenitate diferit in functie de proba de control, intalnim prag de omogenitate mare (0-10%), medie (10-20%), sau lipsa de omogenitate (peste 20%).

7. Mijloacele propuse pentru optimizarea calitatilor motrice de baza, adaptate la particularitatile elevilor si aplicate in procesul de instruire cu componentii grupei experimentale si-au dovedit eficienta prin performantele superioare obtinute de acestia la finalul experimentului.


BIBLIOGRAFIE


ARDELEAN T., Particularitatile dezvoltarii calitatilor motrice in atletism. - Editura Stadion Bucuresti, 198

ARDELEANU C., Pregatirea copiilor si a juniorilor in fotbal. - Editura Stadion, Bucuresti, 197

BAROGA L., Educarea calitatilor fizice combinate. - Editura Sport Turism, Bucuresti, 1984.

BADIU, T., IACOB, I., (1997), Exercitii, complexe de exercitii si jocuri pentru copii, Edit. Universitatii Al. Ioan Cuza, Iasi

BARCAN - TICALIUC, E., (1979) 1001 de jocuri pentru copii, Edit. Sport-Turism, Bucuresti.

CARSTEA, GH., (2000), Teoria si Metodica Educatiei Fizice si Sportului, Edit. AN-DA, Bucuresti

CEALICU, S., Jocuri de miscare, partea I, Grafica si design - Colegiul Pedagogic ,,Carol I", Campulung Muscel.

CERGHIT, I., (2006) Metode de invatamant, Edit. Polirom, Iasi

CHIRITA, G., (1983), Educatie prin jocuri de miscare, Edit. Sport-Turism, Bucuresti

COLIBABA-EVULET, D., BOTA, I., (1998), Jocuri sportive, teorie si metodica, Edit. Aldin, Bucuresti

CRETU, M., (2006), Gimnastica de baza; Edit. Universitatii din Pitesti

CSŰDÖR, G., (1986), Instruirea echipelor scolare, Edit. Sport-Turism, Bucuresti

DRAGNEA, A., (1984), Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Edit. Sport-Turism, Bucuresti

DRAGNEA, A., TEODORESCU, S., M., (2002), Teoria sportului, Edit. FEST, Bucuresti

DRAGOMIR, P., SCARLAT, E., (2004), Educatie fizica scolara, Edit. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti

EPURAN, M., (2005), Metodologia cercetarii activitatilor corporale, Edit. FEST, Bucuresti

GEORGESCU, L., (2002), Fiziologia educatiei fizice, Edit. Universitaria, Craiova

GEORGESCU, L., I., (2006), Prim ajutor si traumatologie sportiva aplicata, Edit. Universitaria, Craiova

HANTIU, I., (2002), Jocuri de miscare, Editura Universitatii Oradea.

IACOVLEV, I., (1981), Jocuri pentru copii, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

IFRIM, M., (1986), Antropologie motrica, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.

MIHAILA, I., PREDA, C., (2002), Handbal. Tehnica si metodica jocului, Edit. The Flower Power, Pitesti

MIHAILA, I., (2004), Handbal, curs teoretic, Edit. Universitatii din Pitesti

MIHAILESCU, L., (2004), Tendinte in evolutia potentialului biomotric, Edit. Universitatii din Pitesti

MIHAILESCU, L., (2006), Teoria Educatiei Fizice si Sportului, Edit. Universitatii din Pitesti

MIJICICOV, N., si colab. (1956), Jocuri pentru copii si tineret, Edit. Tineretului, Bucuresti

NICULESCU, I., I., (2003) Jocuri dinamice, Edit. Universitatii din Pitesti

NICULESCU, I., I., (2006) Evaluare motrica si somato-functionala, Edit. Universitaria Craiova

NICULESCU, M., (2001), Stiinta pregatirii musculare, Edit. Universitatii din Pitesti

SALAVASTRU, D., (2004), Psihologia educatiei, Edit. Polirom, Iasi

SAVESCU, I., si colab. (2003), ,,1001" exercitii pentru formarea deprinderilor motrice specifice ramurilor si probelor sportive in lectia de educatie fizica scolara, Edit. Policrom, Craiova

SCARLAT, B., SCARLAT, E., (2003), Educatie fizica si sport, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

SIMION, GH., SIMION, I., (2006), Arta pregatirii musculare, Edit. Universitatii din Pitesti

THOMAS, J., NELSON, J., (1996), Metodologia cercetarii in activitatea fizica, volumul I, MTS, CCPS, Bucuresti

SICLOVAN, I., (1979), Teoria educatiei fizice si sportului, Edit. Sport - Turism, Bucuresti

VERZA, E., VERZA, E., F., (2000), Psihologia varstelor, Edit. Pro Humanitate, Bucuresti

ZATIORSKI, V.M., Calitatile fizice ale sportivului. - Editura Cultura Fizica si Sport, Bucuresti, 1968.






EPURAN, M., (2005), Metodologia cercetarii activitatilor corporale, editia a 2-a, Editura FEST, Bucuresti, p. 75


SIMION, G., (1998), Metodologia cercetarii activitatii omului in miscare, Editura Universitatii din Pitesti, p. 129

DRAGNEA, A., (1984),Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Editura Sport turism, Bucuresti, p. 31


THOMAS, J., NELSON, J., (1996), Metodologia cercetarii in activitatea fizica, volumul I, MTS, CCPS, Bucuresti, p. 104.


SIMION, G., (1998), Metodologia cercetarii activitatii omului in miscare, Editura Universitatii din Pitesti, p. 36

SIMION, G., AMZAR, L., (2009), Stiinta cercetarii miscarii umane, Editura Universitatii din Pitesti, p. 186

SIMION, G., AMZAR, L., (2009), Stiinta cercetarii miscarii umane, Editura Universitatii din Pitesti, p. 186

NICULESCU, I., I., (2009), Evaluare in educatia motrica, Editura Universitaria, Craiova, p. 13

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }