Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
ROLUL DIRIGINTELUI IN ACTIVITATEA EDUCATIVǍ
Practica educativǎ indelungatǎ a demonstrat necesitatea de a incredinta unui diriginte o intreagǎ activitate de coordonare a tuturor influentelor educative ce se exercitǎ asupra unei clase. Dirigintele este un nembru al colectivului pedagogic, desemnat in aceasta functie dupǎ anumite criterii: o vasta experientǎ educativǎ, o evidenta autoritate moralǎ si profesionalǎ, activitate de predare la clasa respectiva, etc. El este numit de cǎtre director si rǎspunde in faǎa conducerii de intreaga activitate educativǎ a clasei ce i s-a incredintat.
Functia de diriginte a devenit necesarǎ,
incepand cu clasa a v - a, datoritǎ faptului cǎ:
- de la aceastǎ clasǎ inceteazǎ activitatea
invǎtǎtorului, ca singurul conducator al vietii clasei, iar
munca educativǎ este luatǎ de profesori.
- planul de invataǎtǎmant nu contine activiti sau
obiecte de invǎtǎmant care sǎ permitǎ elevilor sǎ
punǎ si sǎ-si rezolve si anumite probleme educative
(sau de alt gen) personale.
- varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative
pretind un coordonator si indrumator, un specialist care sǎ
imbrǎtiseze si sǎ conducǎ intreaga operǎ de
formare a personalitatii elevilor.
- se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sǎ ducǎ, in decursul scolaritǎtii la atingerea obiectivelor urmǎrite.
Dirigintele
reprezintǎ un model de conduitǎ pentru elevi, demn de a fi urmat in
activitatea si viata lor ulterioarǎ. Fǎrǎ a prelua sau
a se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are
totusi functii specifice si complementare fatǎ de
toti ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru
scoala: organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitǎti
instructiv - educative si a vietii colectivului de care rǎspunde.
Rǎspunderile sale fiind atat de mari
el trebuie sǎ aibǎ un profil moral deosebit si sǎ
dispunǎ de alese calitǎti psihice si pedagogice. Ca
principal educator al clasei el orienteazǎ intreaga activitate a acesteia
in asa fel, incat sarcinile scolii sǎ fie realizate cu succes.
In calitatea pe care o are el trebuie sa fie permanent preocupat de
sistematizarea adancirea si sporirea eficientei influentelor
exercitate de toti factorii educativi (profesori, familie, mass -; media )
asupra elevilor.
Obiectivele muncii dirigintelui
a) educarea elevilor, ca problemǎ centralǎ a activitǎtii sale. Organizarea si indrumarea vietii colectivului reprezintǎ nu numai o sarcinǎ, ci si o conditie esentiala a succesului muncii educative. De felul in care dirigintele stie sǎ sudeze colectivul, sǎ-l antreneze in realizarea unor perspective atragatoare, sǎ stabileasca relatii de apropiere si de sprijin reciproc intre el si clasǎ, sǎ-l integreze in colectivul scolar, sǎ-l mobilizeze si sǎ-i insufle entuziasmul unei munci creatoare depinde reusita sa.
Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai cunoasterea temeinicǎ a particularitǎtilor de viatǎ ale acestuia, a legilor psihologiei de grup, ci si a modului in care se constituie si functioneazamicro grupele, a influientei lor asupra grupului, a legilor dupǎ care liderii sunt alesi si urmati, etc. Cunoasterea microstructurii grupurilor, pǎtrunderea in intimitatea relatiilor existente intre membrii ei, dialogul permanent cu clasa sunt conditii ale succesului in activitatea cu toate categoriile de elevi.
b) cunoasterea psihologiei clasei, a particularitǎtior de varstǎ ale elevilor, studierea profilului spiritual al fiecǎrui elev in parte, a aptitudinilor si trǎsǎturilor sale morale etc. constituie o sarcinǎ si o conditie, in acelasi timp, a organizǎrii rationale a intregii activitǎti instructiv - edu cative a clasei. Dirigintele este veriga intermediarǎ intre elev si profesori, pe de o parte, intre acesta si familie, pe de altǎ parte. El este cel care concentrand si sistematizand datele despre fiecare elev le ofera celor interesati, utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentǎrii poziti ve a dezvoltǎrii fiecarui elev. Fǎrǎ a se transforma in biograful elevilor el se ingrijeste ca treptat imaginea despre fiecare elev, despre perspectivele sale de dezvoltare, despre tinuta sa morala sǎ devinǎ cat mai completǎ si mai realǎ;
c) asigurarea succesului la invǎtǎtura al tuturor elevilor, mobilizarea lor pentru ridicarea continuǎ a performantelor, urmǎrirea progresului pe care il face fiecare elev si sprijinirea reusitei sale, la toate obiectele si activitǎtile. In conditiile in care lupta impotriva abandonului scolar are un caracter social si national, la toate nivelele invǎtǎmatului, dirigintele trebuie sǎ contribuie la prevenirea unor asfel de situatii;
d) organizarea si sprijinirea activitǎtii extrascolare si a timpului liber al elevilor, trebuie sa-l preocupe pe diriginte deoarece aceste activitati vin sǎ completeze si sǎ consolideze pregǎtirea primitǎ in scoala. Cat priveste organizarea timpului liber, dirigintele va urmari nu numai initierea elevilor in folosirea rationalǎ a acestuia pentru invǎtǎturǎ ci si organizarea unor activitǎti (excursii, tabere etc.) dorite de elevi care au rol de refacere, dar si de stabilire a unei relatii de apropiere intre el si clasǎ;
e) coordonarea si indrumarea muncii tuturor factorilor care actioneazǎ asupra clasei sale (profesori, familie etc.) este o alta obligatie a dirigintelui. Orientand ansamblul influentelor exercitate asupra clasei spre realizarea acelorasi obiective, dandu-le o directie unica si asigu randu-le un caracter unitar, convergent si activ, dirigintele este factorul polarizator al acestora. Cunoscand specificul activitǎtii fiecarui factor, avand imaginea clara a ceea ce trebuie sa se realizeze, si dispunand de experienta necesarǎ pentru a-i mobiliza intr-o actiune eficientǎ el va spori sansele de succes ale activitǎtii didactico - educative;
f) impreunǎ cu ceilalti profesori ai clasei sale el organizeazǎ si indrumǎ actiunea de orientare scolarǎ si profesionalǎ a elevilor. Pregǎtirea elevilor pentru a-si putea alege in mod constient si independent tipul de studii sau profesiunea viitoare reprezintǎ o actiune complexǎ si de lungǎ duratǎ, la realizarea cǎreia se cer antrenati mai multi factori. Actiunea de orientare scolarǎ si profesionalǎ reprezintǎ un indiciu al trǎiniciei sistemului de invǎtǎmant si o forma de finalizare a pregǎtirii tineretului pentru viatǎ.
Metodica activitǎtii dirigintelui
Activitatea dirigintelui este foarte complexǎ si de mare responsabilitate, pretinzand un inalt grad de organizare si planificare, el trebuind sǎ cuprindǎ in raza sa de actiune toate laturile dezvoltǎrii personalitǎtii elevilor ( fizica, intelectuala, morala etc.). El trebuie sǎ utilizeze un ansamblu de metode si procedee didactico - educative , generale si speciale, prin care sǎ le formeze elevilor priceperi si deprinderi de muncǎ independentǎ, dandu-le incredere in fortele proprii, ajutandu-i in toate problemele pe care le au.
Aceste lucruri se pot realiza prin: convorbirile cu elevii si cu profesorii care predau la clasa respectivǎ, analiza rezultatelor la invǎtǎtura si a celor din activitǎtiile extrascolare, chestionare, asistentele la lectii, contactul permanent cu familiile elevilor, excursii si vizite, organizarea unor intalniri cu reprezentanti ai diferitelor profesiuni, organizarea unor schimburi de experientǎ intre elevii clasei pe diferite teme (studiul individual, folosirea timpului liber etc.), organizarea unor dezbateri, concursuri etc.
Din toate posibilitǎtile
dirigintele trebuie sǎ aleagǎ pe acelea care corespund mai bine
obiectivelor urmǎrite, particularitǎtilor de viatǎ ale
clasei, natura activitǎtii desfǎsurate etc., in asa
fel incat ele sǎ dea muncii sale o notǎ activǎ si
creatoare. De asemenea, el va tine seama si de faptul ca actiuni
asemanǎtoare cu clasa pot organiza si alti profesori de specialitate
si de aceea va urmǎri sǎ evite paralelismul, supraincarcarea
si sǎ dea o nota de varietate actiunilor respective.
Un rol deosebit in ansamblul
activitǎtii dirigintelui il ocupa ora de dirigintie, care prin
functiile si caracterul ei organizat si sistematic, ii permite
dirigintelui un contact mai consistent si o urmǎrire
periodicǎ a progreselor obtinute de colectivul clasei. Prin
continutul orelor de dirigintie, prin metodica acestora si prin
legǎtura lor cu restul activitǎti lor desfǎsurate de
diriginte, acesta poate tine un permanent contact cu clasa.
Ora de dirigintie poate avea
un continut variat, care sǎ acopere in linii generale aproape toate
sarcinile educatiei (morale, intelectuale, estetice, orientare
profesionala etc.).Temele adecvate nivelului de dezvoltare al elevilor si
particularitǎtile de viatǎ ale clasei, stabilite uneori cu
consultarea clasei, pot prilejui dezbaterea unor teme fundamentale ale
societǎtii.
Metodica desfasurǎrii
acestor ore poate fi de asemenea foarte variatǎ, incepand cu expuneri
si explicatii stiintifice si sfarsind cu
demonstratii practice sau cu utilizarea unor mijloace audio-vizuale
moderne. Metodele didactice, in special cele ale educatiei morale (convorbirea
etica, exemplificarea) sunt folosite deopotriva. Caracterul activ al acestor
ore este obtinut prin utilizarea dialogului, al dezbaterilor, al intalnirilor,
referatelor, al analizelor de cazuri, al analizei muncii etc., care dau orelor
de dirigintie o nota antrenanta, diferita de cea a lectiilor obisnuite.
Fǎrǎ a avea o structura
rigidǎ ora de dirigintie se desfǎsoarǎ in linii
generale dupa urmǎtorul plan: pregǎtirea psihologica a clasei si
anuntarea subiectului orei, analiza cu ajutorul elevilor a exemplelor, a
materialului faptic, a situatiei concrete etc.,generalizarea, raportarea si
aplicarea concluziilor la situatia clasei sau a elevilor si recomandari
sfaturi, sugestii pentru traducerea in practica a invatamintelor extrase. Ora
de dirigentie este un punct de convergenta a intregii acti vitati comune a
dirigintelui cu clasa si ea poate fi continuata, largita si consolidata prin
activitatile din afara clasei, organizate si conduse de diriginte sau de catre
un alt factor educativ.
In cazul convorbirilor cu clasa folosind
informatiile cu pricepere si dand acestora un caracter sistematic, de apropiere
si incredere reciproca, dirigintele poate exercita prin intermediul lor o
influenta pozitiva, continua asupra activitatii clasei. El poate cunoaste
opinia clasei, o poate influenta, poate solicita ajutorul clasei, sugestii,
initiati ve etc., poate mobiliza colectivul si poate crea o atmosfera de lucru
si entuziasm, de calm si optimism, un climat propice formarii trasaturilor morale
ale fiecarui elev. Un dialog permanent cu clasa reprezinta un puternic instrument
formativ, daca dirigintele stie sa sa-i exploateze toate resursele de care
dispune aceasta metoda.In calitate de prieten si indrumator al elevilor,
dirigintele devine un modelator perseverent si priceput al personalitatii
fiecarui elev numai daca stie sa dea fiecarei actiuni si fiecarei metode nota
sa specifica, personala si creatoare, sporind in felul acesta succesele si
bucuriile elevilor sai.
O atentie speciala trebuie sǎ acorde dirigintele calitatii actiunilor pe care le intreprinde, pregatirii si evaluarii acestora. Combaterea formalismului, a rigiditatii, a sablonului si a rutinei sunt cerinte esentiale si permanente ale activitatii dirigintelui.Factorului afectiv i se va rezerva un loc deosebit in cadrul relatiilor profesor - elev, deoarece adeseori acesta e cel care conditioneaza succesul actiunilor intreprinse cu clasa.
Eficienta muncii dirigintelui depinde intre altele si de respectarea unor cerinte pedagogice generale cum sunt: a) alegerea, pregatirea si organizarea unor actiuni variate si interesante la nivelul clasei respective; b) stabilirea unor obiective clare,cuprinzatoare si realizabile,precum si adecvarea actiunilor intreprinse in mod planificat; c) imbinarea actiunilor colective cu cele individuale si folosirea unor metode si procedee variate, active si eficiente; d) mobilizarea tuturor factorilor educativi care lucreaza cu clasa si asigurarea unei conlucrari sistematice si rodnice a acestora pe tot parcursul anilor, realizandu-se o actiune unitara si coordonata; e) evaluarea sistematica a rezultatelor obtinute si transformarea acestora in puncte de sprijin ale actiunilor viitoare; f) asigurarea unui dialog permanent cu clasa si crearea unui climat favorabil oricarei actiuni educative;
Sistemul muncii dirigintelui
cuprinde principalele coordonate ale activitatii instructiv - educative
utilizabile la clasa respectiva. El face parte din sistemul actiunilor
educative intreprinse in scoala in vederea pregatirii tinerei generatii pentru
munca si o viata activa, adaptand si concretizand obiectivele generale la
nivelul si particulari tatile fiecarei clase de care raspunde dirigintele.
Dificultatea, dar si meritul dirigintelui consta in a sti sa organizeze
activitatea tuturor factorilor intr-o actiune convergenta si sistematica,
potrivit unui plan elaborat cu multa grija, pentru a realiza tot ceea ce si-a
propus.
Dand un sens creator
activitatii sale dirigintele se va folosi de orice prilej aparut in viata
scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele pozitive exercitate
asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie de instrumente
verificate si eficiente de natura sa sporeasca valoarea formativa a actiunilor
intreprinse: discutii,dezbate ri, chestionare, compuneri etc., si in special se
va folosi de unele documente de natura sa-i usureze si sistematizeze munca: caietul
dirigintelui, fise psiho - pedagogice de cunoastere si caracterizare a elevilor,
planificari ale actiunilor educative etc. Fara a face din acestea un scop in
sine el va avea grija ca ele sa-i ajute sa-si concre tizeze rezultatele
actiunilor si sa poata oferi colegilor, si in special profesorilor care predau
la clasa sa, un ajutor efectiv in perfectiona rea muncii educative cu elevii.
Rezulta asadar ca numai pe baza unui plan de perspectiva urmarit si realizat
metodic dirigintele va putea deveni principalul educator si modeltor al
personalitatii elevilor ce i-au fost incredintati.
CONSILIUL PROFESORILOR CLASEI
Acesta isi desfasoara activitatea la nivelul fiecarei clase, contribuind la orientarea si consilierea elevilor si parintilor, la elaborarea fiselor de observare a fiecarui elev. El se intruneste de cate ori dirigintele considera necesar, pentru armonizarea cerintelor educationale ale cadrelor didactice, evaluarea progresului scolar si al comportamentului fiecarui elev, analizeaza volumul temelor pentru acasa, pentru stabilirea de masuri educationale comune si propunerea de recompense sau sanctiuni.
Presedintele Consiliului profesorilor clasei este dirigintele.
Consiliul profesorilor clasei stabileste :
Notele la purtare pentru fiecare elev
Recompense pentru elevii cu rezultate deosebite
Sanctiuni prevazute prin regulamentul scolar
Masuri recuperatorii pentru elevii cu ritm mai lent de invatare precum si activitati
suplimentare pentru elevii cu rezultate deosebite
Colaboreaza cu Comitetul de parinti ai clasei.
COMITETELE DE PARINTI SI CONSILIUL REPREZENTATIV AL PARINTILOR
REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
Comitetele de parinti se aleg la nivelul fiecarei clase si au in componenta:
1 presedinte
1 casier
1 membru
Consiliul reprezentativ al parintilor se alege in Adunarea Generala a Comitetelor de parinti
de la nivelul claselor. Este format din:
1 presedinte
1 casier
3 membri
Comitetele de parinti si Consiliul reprezentativ al parintilor au urmatoarele atributii:
Incheie cu scoala un acord de parteneriat conform model anexat
Sprijina conducerea scolii in intretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale, atat
pentru activitati curriculare cat si extracurriculare
Sprijina profesorii diriginti in activitatea de cuprindere la cursuri a tuturor copiilor inscrisi si
de imbunatatire a frecventei
Sprijina conducerea scolii in activitatea de consiliere si orientare socio-profesionala sau de
integrare sociala a absolventilor
Sprijina dirigintii si conducerea scolii in organizarea consultatiilor si dezbaterilor pedagogice
Sprijina clasa in organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare
Au initiative si se implica in imbunatatirea conditiilor de studiu si viata din scoala
Atrage persoane fizice sau juridice care, prin contributii financiare sau materiale, sustin
programe de modernizare a instructiei, educatiei si bazei materiale din scoala.
Activitatea financiara a comitetelor de parinti va respecta Regulamentul de organizare si
functionare a unitatilor de invatamant din invatamantul preuniversitar.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |