Limba italiana - sugestii metodologice

LIMBA ITALIANA - SUGESTII METODOLOGICE

Procesul de formare / invatare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

proiectarea de la Curriculum-ul National - la planificarea anuala / semestriala si proiectarea unitatii de invatare (didactice);

transpunerea proiectului in activitati didactice concrete;

evaluarea procesului care se desfasoara in clasa in vederea reglarii lui prin analiza feed-back-ului produs.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICA - este un instrument de interpretare personala a programei, care asigura un demers didactic concordant cu situatia concreta din clasa.

Elaborarea planificarilor pentru clasele a X-a - a XII-a presupune urmatoarele etape:

Citirea atenta a programei si a manualului pentru care s-a optat.

Corelarea competentelor si continuturilor din programa cu unitatile din manual in care se regasesc.

In cazul in care manualul nu acopera in totalitate programa, cautarea altor resurse didactice.

Stabilirea succesiunii unitatilor de invatare (ora / ore de curs) si detalierea continuturilor tematice pentru fiecare unitate in raport cu acele competente specifice care le sunt asociate prin programa.

Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare, in concordanta cu competentele specifice vizate.

Varianta de planificare

II. PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE

Metodologia de proiectare a unei unitati de invatare consta intr-o succesiune de etape inlantuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, in vederea formarii competentelor specifice.

Etapele proiectarii sunt aceleasi oricare ar fi unitatea de invatare vizata.

III. TIPURI DE ACTIVITATI SI EXERCITII PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

RECEPTARE ORALA

EXERCITII IN TIMPUL ASCULTARII

exercitii de identificare

elemente lexicale, gramaticale

context - analiza situatiei de comunicare: cine, cand, unde, in ce scop

articulatori logici si argumente

exercitii de discriminare

exercitii de confirmarea intelegerii sensului global (alegere multipla, duala, raspuns la intrebari, completare de tabel, imagine, plan, grila, trasarea unui itinerar, formulare, organigrama, notite simple, text lacunar)

exercitii de asociere (raspuns-intrebare, imagine-text, simbol-text)

exercitii de selectare dintr-o lista

exercitii de ordonare

EXERCITII DUPA ASCULTARE

propunere de titlu

efectuare de ancheta

exprimarea punctului de vedere, a sentimentelor, a reactiilor

SUPORT PENTRU ACTIVITATI

caseta manualului, daca exista

inregistrari de la alte manuale sau radio-TV

cantece

Ponderea exercitiilor de receptare orala (in activitati) este de 20% din totalul activitatilor de invatare

RECEPTARE SCRISA

exercitii de identificare de elemente

lexicale (denotatie/conotatie)

gramaticale

structura textului

tipul de text

genul literar

situatia de comunicare (cine, unde, cand, cum, de ce .)

exercitii cu alegere multipla, alegere duala, intrebare/raspuns, asociere (cuvant/definitie, text/imagine, schema, titlu/text), ordonare logica/cronologica (fraze, paragrafe, indicatori cronologici, articulatori logici), grupari de elemente comune/diferite prin comparare de texte si raportare la diferite criterii, completare de tabele, formulare, organigrame, notite, text lacunar, exercitii necesitand folosirea dictionarului

exercitii de selectarea ideilor principale din fiecare paragraf si a paragrafului care rezuma esentialul

exercitii de citire expresiva individuala si pe roluri

Ponderea exercitiilor de receptare scrisa este de 20% din totalul activitatilor de invatare

PRODUCERE (EXPRIMARE) ORALA

exercitii de formulare de intrebari si raspunsuri

dialoguri in perechi, in grup

activitati de simulare (situatie de comunicare uzuala)

descriere (povestire cu suport verbal/vizual)

*expunere sub forma de monolog

joc de rol pe baza unor scenarii/text/imagine

interpretare de cantece

interviu

ancheta

proiect

*Expunerea

Structura expunerii este aceeasi ca la eseu (vezi Producere (Exprimare scrisa).

Prezentam cateva sugestii in legatura cu etapele de parcurs in pregatirea si sustinerea expunerii (monologului).

I. Pregatirea expunerii:

cautarea documentatiei;

alegerea documentelor ce pot fi utilizate si prezentate;

elaborarea planului expunerii care va fi distribuit publicului;

alegerea titlului expunerii si a fiecarei parti din plan;

impartirea expunerii intre membrii grupului (daca se realizeaza in grup);

stapanirea vocabularului utilizat si explicarea cuvintelor complicate;

organizarea unei repetitii.

II. Prezentarea expunerii

scrierea planului pe tabla;

prezentarea locutorului (cine este);

tinuta vis-a-vis de public (se adreseaza publicului privindu-l, multumindu-i, spunandu-i cateva cuvinte amabile);

enuntarea subiectului ce va fi expus;

prezentarea planului expunerii;

se vorbeste rar si suficient de tare;

respectarea timpului de expunere acordat;

folosirea unor termeni simpli;

alegerea celui mai bun mod de prezentare a documentelor;

stabilirea momentelor in care publicul va putea pune intrebari (de preferinta la sfarsitul fiecarei parti) si asigurarea ca publicul intelege.

Ponderea exercitiilor de exprimare orala si interactiune este de 30% din totalul activitatilor de invatare.

PRODUCERE (EXPRIMARE) SCRISA

exercitii de formulare de intrebari si raspunsuri

exercitii de completare de formulare, text lacunar

exercitii de imitare (pastisa a diferitelor tipuri de texte)

exercitii de construire a paragrafului, de folosire a indicatorilor cronologici si a articulatorilor logici

exercitii de redactare:

redactare simpla cu intrebari de sprijin si plan

carte postala, felicitare, diferite tipuri de scrisori

descriere, povestire, portret

*eseu structurat si liber

exercitii de expansiune si reducere progresiva a unei fraze

**exercitii de selectare a ideilor esentiale dintr-un text/exercitii de contragere a textului (rezumat)

*Eseul

Eseul este un text logic si sistematic, care prezinta desfasurat reflectia pe o tema data sau un subiect dat. De exemplu, se poate scrie un eseu despre 'Poluare' sau despre urmatorul subiect: 'Banda desenata, apartine literaturii?'.

Un eseu se constituie din mai multe paragrafe. In interiorul unui paragraf se regasesc fapte si opinii. Acestea sunt elementele de baza ale eseului.

Faptele sunt elemente reale indiscutabile care pot fi situate in spatiu si in timp.

Opiniile (parerile) sunt judecati despre ceva sau cineva. Opinia este discutabila, chiar daca autorul o crede exacta.

Faptele si opiniile se exprima in fraze clare si concise, adesea scurte, asamblate intr-un text care trateaza o tema data. Faptele si opiniile sunt in legatura unele cu altele. De obicei opinia decurge din fapte.

Paragraful care dezvolta o opinie enuntata:

a) prin exemple luate din realitate;

b) printr-un scenariu (povestire) imaginar(a);

c) printr-o argumentare.

a) Exemplele sunt fapte reale sau personaje notorii care ilustreaza, la momentul oportun, opinia emisa, dovedind justetea ei.

Exemple:

Solidaritatea umana exista inca. Inundatiile recente din Mozambic au mobilizat persoane particulare si organizatii neguvernamentale din lumea intreaga pentru a veni in sprijinul populatiei sinistrate.

Acum doi ani, un tanar fara brate care se afla pe malul Siretului a zarit un copil de 8 ani care se zbatea in apa involburata. Fara sa ezite, el a sarit in apa si prinzand cu gura hainele copilului, a reusit sa-l salveze.

Alte exemple demonstreaza solidaritatea umana (se mai prezinta 1-2 exemple in 5-10 randuri).

Da, solidaritatea intre oameni exista inca. Trebuie sa credem in ea si sa o incurajam neincetat.

b) Scenariul este o scurta povestire cu personaje fictive a carui scop este sa ilustreze opinia emisa. Aceasta ilustrare trebuie sa fie convingatoare pentru a dovedi justetea opiniei exprimate.

Exemplu:

Fabula este un scenariu care ilustreaza o opinie (idee).

c) Argumentarea este o inlantuire logica de idei care demonstreaza justetea opiniei emise. Argumentele utilizate trebuie sa fie solide si cu legatura intre ele, incat sa formeze un ansamblu convingator. Argumentarea poate fi deductiva (argumentele decurg unele din altele) sau cumulativa (argumentele se alatura unele altora).

Exemplu:

Fabula este un scenariu care ilustreaza o opinie (idee).

Eseul cartesian sau dialectic este constituit dintr-o introducere, paragrafe care dezvolta diferitele opinii emise asupra subiectului (temei) si o concluzie.

I. Introducerea are 3 functii:

a.   sa atraga atentia cititorului;

b.   sa formuleze tema;

c.   sa anunte planul.

a.  Procedee utilizate pentru atragerea atentiei cititorului ar putea fi:

implicarea cititorului:

- de exemplu: 'Cum reactionati cand adeptul unei secte este insultat pe nedrept in fata dumneavoastra?'

2. surprinderea (surpriza) cititorului:

- de exemplu: 'Pentru dumneavoastra toleranta rimeaza mai degraba cu indiferenta, nu-i asa?'

3. sublinierea importantei temei:

- de exemplu: 'Dupa un sondaj recent, toleranta este valoarea morala care conteaza cel mai mult pentru tineri'.

4. un citat:

- de exemplu: 'A-l respecta pe celalalt, a-i admite opiniile, a-i asculta parerile diferite, iata o valoare moderna, in acord cu epoca noastra', spunea sociologul François de Singly.

5. o intrebare retorica:

- de exemplu: 'Toleranta este o valoare morala ce trebuie aparata astazi?'

6. prezentarea unui fapt divers (a unei anecdote):

- de exemplu: 'Ieri eram intr-o cafenea cand '

II. Dezvoltarea temei (subiectului)

A. Cautarea ideilor

1. Care sunt aceste idei? (definirea si descrierea lor)

2. Care este originea lor? (cauza)

3. Cine sustine aceste idei? (marturii, dovezi)

4. Care sunt sau ar fi consecintele acestor idei? (consecinte)

5. Cu ce pot fi asociate aceste idei? (asocieri, comparatii, diferentieri)

6. Ce argumente pro sau contra se pot gasi? (argumentarea)

B. Organizarea planului (clasarea ideilor)

1. Dezvoltarea carteziana a subiectului:

a. teza (reprezinta punctul de vedere personal, ceea ce doreste sa demonstreze)

b. antiteza (contestarea argumentelor din teza, prezentarea argumentelor defavorabile, a elementelor ce se opun punctului de vedere personal exprimat anterior).

c. sinteza (realizeaza un compromis intre elementele prezentate in teza si antiteza sau respinge elementele dezvoltate in antiteza).

2. Organizarea tematica a subiectului

3. Organizarea cronologica a temei: de la trecut la prezent

4. Organizarea planului in raport de importanta elementelor: de la mai putin important la cel mai important

5. Organizarea argumentelor: pentru-contra, generale-personale

6. Gruparea ideilor: avantaje-dezavantaje (incoveniente)

7. Organizarea planului: cauze - consecinte - solutii

C. Gasirea exemplelor pentru a ilustra ideile dezvoltate

D. Redactarea textului pe paragrafe

Atentie la articulatorii logici: prima, è possibile, e, dopo, poi, in più, d'altra parte, ma, similmente, perché, infatti, poiché, perché, come, grazie a, a causa di, dunque, anche, in conseguenza, tuttavia, al contrario, per esempio, finalmente, insomma, mentre).

E. Concluzia

1.Rezuma punctele esentiale ale eseului (textului redactat) si reia ideea principala;

2.Reafirma punctul de vedere personal;

3.Prezinta un citat;

4. Propune o concluzie, masuri ce ar trebui luate;

5. Pune o intrebare

Exemplu de eseu : «La grande città: incubo o paradiso» scriveva di recente un sociologo.

Condividete la sua opinione?

I.Introduzione

Introdurre l'argomento:

New York, Tokyo, Amsterdam, Marseille . ai quattro angoli del mondo le metropoli giganti esistono e continuano ad estendersi. Alla fine dell`Ottocento, Verhaeren parlava già di città tentacolari. Da allora il Novecento ha continuato ad urbanizzare lo spazio. Le grandi città sono così numerose.

Impostare l'argomento

Malgrado ciò la vita vi è più piacevole? Possiamo chiederci perchè un sociologo contemporaneo non vi si pronuncia e formula al contrario un interrogazione: «La grande città: incubo o paradiso».

Anunciare il piano di lavoro

Per chiarire I'argomento esamineremo successivamente gli aspetti favorevoli della grande città poi, i suoi aspetti sfavorevoli.

II.Svolgimento del soggetto:

Ricerca e classifica delle idee:

Tesi

La grande città  sviluppa la vita culturale:

ha dei musei, dei teatri e tantissimi cinema

organizza conferenze e concerti

La grande città offre diversi passatempi.

-dallo sport allo spettacolo essa può proporre ai suoi abitanti una grande diversità di passatempi

La grande città favoreggia la vita dei cittadini:

-per gli eventi della vita sociale facilita l` ottenimento dei documenti e dei dossier, la città risparmia ai suoi abitanti degli edifici extra-muros, perché essa raggruppa tutte le istituzioni amministrative: prefettura, sicurezza sociale.

Incatenamento possibile

La grande città offre dunque dei vantaggi. Tuttavia essa presenta anche degli svantaggi.

Antitesi

La grande città provoca la solitudine:

i grandi edifici e la folla sulle strade contribuiscono  al suo anonimato.

La grande città è pericolosa:

con la sua gramdezza e la sua densità di popolazione crea l`insicurezza.

La grande città è inquinante:

l`intenso traffico, le industrie situate in città o alla periferia, i rifiuti contribuiscono all'inquinamento.

III. Conclusione

ripasso

Come si nota, le grandi città hanno degli aspetti positivi ma anche negativi, vale a dire una certa nocività.

Prendere posizione

L'opinone del sociologo è dunque fondata.

Apertura

Infatti il problema delle grandi città ha delle implicazioni più vaste. L`individuo, deve tentare a ridurre il coefficiente negativo di quello che crea e il problema che si mette in discussione è il seguente: si possono diminuire i loro aspetti spiacevoli? Materialmente la soluzione sarebbe la riflessione e il lavoro intelligene degli architetti impiegandoci mezzi e tempo.

Allo stesso tempo il problema delle grandi città non si riduce all`urbanizzazione. Così lo spopolamento della campagna e la disoccupazione spiegano la densità della popolazione nelle città e la costituzione di «bidonvilles». Per questo, la salute della città appare ben legata a quella della società.La salute della prima è tributaria alla rigenerazione dell`altra. La città sarà sempre lo specchio della popolazione , riflettendone la miseria e la bellezza.

Concluzia

1. rezuma punctele esentiale ale eseului (textului redactat) si reia ideea principala;

2. reafirma punctul de vedere personal;

3. prezinta un citat;

4. propune o concluzie, masuri ce ar trebui luate;

5. pune o intrebare.

(Adaptare in limba italiana dupa Gilberte Niquet, Du paragraphe à l'essai, Hatier, 1995)

**Rezumatul

A. Rezumatul de text este o proba curenta la examene (bacalaureat, concursuri de admitere la facultate).

Pentru a rezuma un text se poate utiliza urmatorul demers:

1. Identificati paragrafele din text care sunt marcate printr-un alineat. Adesea exista o corespondenta intre rationamentul autorului si diferitele paragrafe.

2. Reperati:

articulatorii logici din text (infatti, e per questo, dunque, ma etc.) care marcheaza inlantuirea ideilor, argumentelor si contraargumentelor;

indicatorii cronologici (ieri, oggi, domani, un'altra volta etc). Ei joaca de asemenea un rol de articulatori.

3. Delimitati:

ideile principale (in care autorul ia pozitie, emite un punct de vedere);

si ideile secundare (in care autorul exemplifica punctul sau de vedere, reformuleaza un argument intr-un alt mod).

4. Faceti o schema a textului pentru a pune in relief articulatorii logici si importanta relativa a ideilor.

5. Reformulati textul cu propriile cuvinte si fraze. Nu introduceti fragmente din text.

6. Tineti cont de numarul de cuvinte cerut (se cere in general rezumarea textului intr-un sfert din cuvintele pe care le contine.

B. In cadrul bacalaureatului romanesc (proba orala) rezumatul se limiteaza la identificarea (degajarea) ideii/ideilor esentiale ale textului si rezumarea (prezentarea) lor in 2-3 fraze.

In vederea antrenarii elevilor pentru rezolvarea acestei sarcini de lucru propunem urmatorul demers:

1. Cititi textul in intregime si cautati tema/subiectul lui, notandu-l printr-un cuvant sau   printr-un grup de cuvinte (de exemplu: toleranta, clonarea, accidentele de circulatie).

2. Cititi textul paragraf cu paragraf notand ideile ca la punctul 1.

3. Regrupati toate ideile continute de text intr-o singura idee de ansamblu.

4. Prezentati-o in 2-3 fraze clare si complete.

Ponderea exercitiilor de producere scrisa si interactiune scrisa este de 25% din totalul activitatilor de invatare

INTERACTIUNE

Interactiunea se realizeaza prin activitati de grup/pereche, joc, dezbatere, joc de rol, interviu, sondaj, investigatie, brain-storming, negociere, *proiect, spectacol, teatru, schimburi scolare

*Proiectul

Proiectul este o activitate individuala si/sau in grup care ii solicita pe elevi:

sa faca o cercetare (investigatie);

sa realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs prezentabil: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afis publicitar, carte, film, expozitie, corespondenta, spectacol/serbare etc.);

sa elaboreze raportul final.

Etapele realizarii unui proiect sunt:

Alegerea temei;

Planificarea activitatii:

Stabilirea obiectivelor proiectului;

Alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de catre fiecare elev/grup;

Distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului;

Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, carti de la biblioteca, presa, persoane specializate in domeniul respectiv, institutii, organizatii guvernamentale etc.);

Cercetarea propriu-zisa.

Realizarea materialelor.

Prezentarea rezultatelor cercetarii si/sau a materialelor create.

Evaluarea (cercetarii in ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Elevii pot fi notati pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare si/sau produsul realizat.

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe si necesita pregatirea profesorului si a elevilor in ideea lucrului in comun.

Grupul poate fi alcatuit din doua pana la zece persoane in functie de marimea clasei, natura obiectivelor si experienta participantilor.

Un numar de patru-cinci participanti reprezinta marimea ideala pentru grupurile care au de indeplinit obiective precise. Cu cat creste numarul membrilor, cu atat scade posibilitatea participarii efective la activitate, dar poate creste complexitatea obiectivelor urmarite.

Sarcinile profesorului vizeaza organizarea activitatii, consilierea (da informatii si sugestii), incurajarea participarii elevilor, neimplicarea (lasand grupul sa lucreze singur in cea mai mare parte a timpului), participarea sa efectiva cand este necesar.

Este foarte important ca instructiunile emise de profesor sa fie clare, specifice si sa contina si o limita de timp pentru indeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient sa se scrie instructiunile pe tabla, foi de hartie si sa se precizeze rolurile in grup (secretar - scrie ideile emise de participanti; mediator - asigura participarea tuturor membrilor grupului la discutii; timer - urmareste incadrarea in limitele de timp stabilite; raportor - prezinta intregii clase concluziile grupului).

Esenta proiectului consta:

Intr-un scop concret care sa permita folosirea limbii straine in functia ei de comunicare;

Intr-o responsabilitate comuna a elevilor si a profesorului in planificare si executie;

Intr-o sarcina concreta in care activitatile lingvistice si activitatile practice (scrisul, tiparirea, pictarea, decuparea etc.) se intrepatrund;

Intr-o utilizare autonoma a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, camera de luat vederi, dictionare, scrisori, creioane, foarfeca etc.)

In dobandirea unei experiente concrete, practice extinsa dincolo de clasa.

MEDIERE

exercitii de traducere (italiana-romana) cu sau fara dictionar

activitati de translatie (italiana-romana)

exercitii de transformare a unui text narativ in dialog si invers

Ponderea exercitiilor de mediere este de 5% din totalul activitatilor de invatare

ACTIVITATI DE TIP CREATIV

imaginarea inceputului sau sfarsitului unui mesaj oral/scris sau document video

comentarea/interpretarea unui suport vizual*

povestire colectiva (cu un inceput dat, prin adaugare de fraza)

*METODOLOGIA LECTURII IMAGINII

Lectura imaginii nu apartine unei discipline anume dar ea apare in manuale, la foarte multe discipline, inclusiv la limbi moderne, deoarece faciliteaza declansarea exprimarii orale sau in scris.

Sugeram un demers posibil in abordarea imaginii:

Identificarea

este o fotografie, un desen, o pictura, o banda desenata, o reclama publicitara, o caricatura, o secventa cinematografica, un colaj?

Analiza

cate persoane, personaje, animale, plante, obiecte?

ce obiecte, animale?

subiectul/tema

autorul

Descrierea

Formulati cat mai multe intrebari posibile in legatura cu imaginea (Cine? Ce? Cand? Unde? Cum? Cat? De ce?)

Spuneti pentru fiecare personaj: sexul, varsta, clasa sociala, nationalitatea, profesiunea, Descrieti imbracamintea, aparenta fizica, pozitia, caracterul, sentimentele, relatia cu celelalte personaje si obiecte din imagine.

Spuneti pentru fiecare obiect sau animal: marimea, forma, originea geografica, relatia cu personajele si celelalte obiecte din imagine.

Circumstantele: locul, tara, orasul, data, anotimpul, vremea, atmosfera.

Interpretarea

In ce scop a fost realizata imaginea? Ce vrea sa prezinte, sa suscite?

Imaginea este realista, luata pe viu sau compusa artificial?

Situati-o din punct de vedere politic, social, economic.

Formulati o judecata de valoare asupra imaginii (buna/proasta, frumoasa/urata, interesanta/plictisitoare)

Creativitate (imaginatie)

Zgomote, mirosuri;

Ce se gaseste in afara imaginii: la stanga/dreapta, in fata/spate?

Ce s-a petrecut inaintea scenei prezentate? Ce se va intampla dupa aceea?

Ce ganduri va induce aceasta imagine?

Cu cine sau cu ce va identificati in aceasta imagine? Ce legaturi de asociere puteti face cu viata dumneavoastra personala?

Puneti intrebari personajelor?

Faceti cateva consideratii incepand cu 'Daca . ' pornind de la imagine.

Presupuneti ca sunteti unul din personajele imaginii. Faceti-va autoportretul sau povestiti viata dumneavoastra utilizand persoana I singular.

Imaginati monologul interior al unui personaj.

Imaginati un dialog intre personajele, animalele sau obiectele reprezentate.

Redactare

Faceti o lista cu toate verbele, substantivele, adjectivele pe care vi le sugereaza  imaginea, folosind eventual dictionarul.

Grupati cuvintele in campuri semantice/lexicale.

Redactati fraze utilizand de fiecare data trei din aceste cuvinte pana ce fiecare cuvant a fost utilizat cel putin o data.

Aranjati frazele obtinute intr-o ordine logica.

Operati schimbarile necesare pentru a obtine un text coerent.

Pe baza a trei imagini care nu au a priori nici o legatura intre ele: redactati o povestire coerenta utilizand trecutul pentru prima imagine, prezentul pentru a doua, viitorul pentru cea de a treia.

Compozitie tehnica

materiale necesare (suportul);

linii;

culoare;

lumina;

perspectiva;

cadru: prim plan, plan secund, plan apropiat, plan marit, mijlociu, american

unghiul de luare a imaginii: plongée, contre-plongée.

IV. EVALUAREA

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent al orei de limba moderna, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii (ajustarii) procesului de predare / invatare.

Functiile evaluarii, relatia curriculum-evaluare, metodele si instrumentele de evaluare, tipurile de itemi, fac obiectul unor lucrari specializate, cum ar fi: Ghidul de evaluare pentru limba franceza, MEN, Bucuresti, 1999; Evaluarea curenta si examenele, SNEE, Pro Gnosis, Bucuresti, 2001.

Mentionam aici, doar proiectul (vezi supra)si portofoliul - metode de evaluare alternative.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurata de documente in care fiecare titular (elev / persoana care studiaza limbi straine) poate sa reuneasca de-a lungul anilor si sa prezinte intr-un mod sistematic calificativele, rezultatele si experientele pe care le-a dobandit in invatarea limbilor precum si esantioane din lucrari personale.

In cadrul proiectului «Langues vivantes» al Consiliului de Cooperare Culturala de la Consiliul Europei a fost elaborat un model de portofoliu pentru limbile moderne. La baza acestui portofoliu se afla doua obiective majore:

motivarea elevului (celui care invata) prin recunosterea eforturilor sale si diversificarea studierii limbilor la toate nivelele de-a lungul intregii vieti;

prezentarea competentelor lingvistice si culturale dobandite (achizitionate)

Conceput ca un document personal in care elevul poate sa inscrie calificativele si experientele sale lingvistice, portofoliul contine trei parti:

un pasaport (carnet) care atesta calificarile formale nationale;

o biografie lingvistica ce descrie competentele atinse in domeniul limbilor straine si experienta de invatare. Se utilizeaza scari de evaluare si autoevaluare care se regasesc in cadrul european comun de referinta.

un dosar care contine alte materiale cu privire la procesul de invatare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notatiile privind experientele de invatare, esantioane din lucrari personale si / sau documente pe o anumita tema cum ar fi:

o lista cu texte literare sau de alta natura citite intr-o limba straina (sub forma imprimata sau electronica);

o lista de texte prezentate audio-vizual, ascultate sau vazute (emisiuni de radio sau TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

interviuri scrise sau pe caseta audio, integrale sau secvente;

raspunsuri la chestionare, interviuri;

citate din opere / personalitati celebre;

proiecte / parti de proiecte realizate;

traduceri;

fotografii, ilustratii, pliante, afise publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri sau creatii personale);

texte literare (poezii, fragmente de proza);

prezentarea unor autori (fise de autori) sau opere literare;

lucrari scrise curente / teste;

compuneri / creatii literare personale;

contributii personale la reviste scolare;

extrase din presa si articole redactate pe o tema data;

o lista cu schimburi, sejururi, corespondenta care implica utilizarea unei limbi straine.

Materialele din dosar se ordoneaza conform unui plan care va urmari o progresie / tema.

Dosarul va prezenta la sfarsit o tabla de materii si una de ilustratii, un index alfabetic. O parte din documentele dosarului pot fi inlocuite cu altele pe parcursul scolaritatii.

Portofoliul permite elevului:

sa-si puna in evidenta achizitiile lingvistice;

sa-si planifice invatarea;

sa ia parte activ la propriul proces de invatare.

Portofoliul permite profesorului:

sa inteleaga mai bine obiectivele si nevoile elevului;

sa negocieze obiectivele invatarii si sa stimuleze motivatia;

sa programeze invatarea;

sa evalueze activitatea elevului in ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu in raport de obiectivele / competentele din Curriculum-ul National si de situatia in care il va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de catre elev sa fie mai indelungata si cunoscuta.