QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente mecanica

Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz lift continuu



Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz lift continuu


Date generale



La o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc urmatoarele date




  • Adancimea sondei, H =2300 m
  • Diametrul interior al tubingului, d m
  • Diametrul interior al coloanei, D═ 0,127m
  • Temperature medie la suprafata, t═ 10C
  • Densitatea titeiului, ═ 850 kg/m3
  • Densitatea apei de zacamant
  • Densitatea relativa a gazelor
  • Tensiunea superficiala a titeiului
  • Tensiunea superficiala a apei
  • Vascozitatea titeiului
  • Presiunea in capul de eruptie p=5 bar Vascozitatea gazelor
  • Vascozitatea apei


De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date


  • Impuritatiile i= 0,1
  • Presiunea dimanica de fund p=32 bar
  • Presiunea statica p=50 bar
  • Debitul de lichid Q
  • Debitul de gaze al sondei Q
  • Debitul de injectie Q


Trasarea curbei de comportare a stratului



Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, se stabileste mai intai tipul curgerii. Pentru aceasta se calculeaza presiunea de saturatie psat.

Se considera urmatoarele date cunoscute:

acceleratia gravitationala g = 9,81

densitatea aerului  

densitatea apei dulci

si cu ajutorul lor vom calcula datele necesare.

- temperatura de fund

tf = ts + 0,03*H = 10+0,03*2300 = 79 s C

- debitul de titei al sondei

Qt = Ql*(1-i) = 35*(1-0,1) = 31,50 m3/zi

- debitul de apa al sondei

Qa =Ql*i = 35*0,1 = 3,50 m3/zi

- ratia gaz - titei

RGT =  47,62 Stm3/m3

- densitatea relativa a titeiului

ρrt =0,85 kg/m3

- presiunea de saturatie 

psat = bara = 90,81bar

Deoarece: pd = 32 bar < psat = 90,8 bar

pc = 50 bar < psat = 90,8 bar

i = 10 % < 20 %

p2 = 5 bar

Avem o curgere eterogena atat in zacamant cat si in tevile de extractie. Pentru a determina debitul max pe care poate sa-l produca sonda se traseaza curba de comportare a stratului Qstrat = f(pd) cu ajutorul relatiei lui Vogel

Qmax = 64,30 m3 /zi

Variatia debitului Qi functie de presiunea dinamica pdi o calculam cu formula

Qi =

Valorile rezultate in urma calculelor efectuate sunt prezentate in tabelul de mai jos si cu aceste valori vom trasa curba de comportare a stratului




pd

Q

bar

m3/zi

50

0,00

45

11,06

40

21,09

35

30,09

30

38,07

25

45,01

20

50,93

15

55,81

10

59,67

5

62,50

0

64,30






1.2 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie


Se considera trei debite de lichid, Q11, Ql2, Q13 mai mici decat debitul maxim calculate pentru curba de comportare a stratului.

Pentru fiecare debit de injectie Qinj se calculeaza ratia gaze lichid de injectie, RGLinj, ratia gaze titei de injectie RGTratia gaze lichd totala, RGLsi ratia gaze titei totala RGT

Curbele gradient de deasupra punctelelor de injectie se determina pe baza teoriei de ascensine Hagedorn- Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie p considerandu-se n intervale de presiune egale, caderea de presiune pe fiecare interval fiind de Δp =10 bar.

Pentru fiecare interval de presiune i se determina Δhi, distanta pe care se piert cei 10 bari.

Distantele Δhi, astfel rezultate se insumeaza, in final fiind necesar sa se indeplineasca urmatoarea conditie

H

unde H - reprezinta adancimea la care se afla siul tevilor de extractie.

Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins intre pbar p+10 bar.


Prima curba gradient de deasupra punctului de injectie


debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql1 = 25,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1200

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 1242,86

Ra =  = 0,11

RGT= 1381

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 21846,434

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p=5 bar

= 15 bar

 = 11 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,239

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3  si 1.3< T<1.9 )

 = 0,974

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

8,886 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s


Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

 

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 4,273 Stm3/m3

 = 161,839

= 1,03

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2, 

 = 0,094 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 11,575 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,677

Coeficientul de viteza al gazului

= 83,457

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

  = 5,026

Valoarea produsului A

   = 0,00904

Se calculeaza parametrul

= 1,001

Raportul

= 0,0829

Fractia de lichid

 = 0,0830

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 22,5 m3/zi

= 350707,4

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 80,739 kg/m3



Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 1163,28 m


debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql1 = 25,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1200

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 1242,86

Ra =  = 0,11

RGT= 1381

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 21846,434

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

P'=15 bar

= 25 bar

 = 21 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,456

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,952

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

17,358 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s


Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 9,307 Stm3/m3

 = 187,425

= 1,041


Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,095 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 5,904 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,683

Coeficientul de viteza al gazului

= 42,571

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 7,972

Valoarea produsului A

   = 0,00461

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,107

Fractia de lichid

 = 0,107

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 22,5 m3/zi

= 312011,7

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 109,197 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

   = 891,71 m


debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql1 = 25,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1200

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 1242,86

Ra =  = 0,11

RGT= 1381

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 21846,434

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p''=25 bar

= 35 bar

 = 31 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,672

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,931

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

26,194 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m


Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 14,876 Stm3/m3

 = 215,722

= 1,053

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,096 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 3,897 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,690

Coeficientul de viteza al gazului

= 28,096

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 10,638

Valoarea produsului A

   = 0,00304

Se calculeaza parametrul

= 1,000


Raportul

= 0,124

Fractia de lichid

 = 0,124

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 22,5 m3/zi

= 286826,2

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 131,827 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

  = 749,07 m



Parametri constanti

( pentru debitul Ql = 25 m3 / zi)


Nr.crt

Parametrul

U.M.

Valoarea


RGLinj

Sm3/m3



RGLT

Sm3/m3



RGTT

Sm3/m3



M

N/m3



ρl

kg/m3



ppcr

bar



Tpcr

kg/m3



tmed

s C



Tmed

kg/m3



Tpr

kg/m3



N1




μl

*10-3Pa*s




Parametri variabili cu presiunea

( pentru debitul Ql = 25 m3 / zi)


Nr.crt

Parametrul

U.M.

Intervale de presiune

5 ÷ 15 bar

15 ÷ 25 bar

25 ÷ 35 bar


z






rs






bt






vsl

m/s





vsg

m/s





Nlv






Ngv












εl / ψ






A












εl






Reb












ρam

kg/m3





Δh

m





A doua curba gradient de deasupra punctului de injectie


debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql2 = 30,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1000

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 1042,86

Ra =  = 0,11

RGT= 1159

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 19865,686

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p=5 bar

= 15 bar

 = 11 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,239

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,974

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

8,886 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 4,273 Stm3/m3

 = 161,839

= 1,03

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,113 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 11,648 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,812

Coeficientul de viteza al gazului

= 83,983

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

  = 6,010

Valoarea produsului A

   = 0,00910

Se calculeaza parametrul

= 1,001

Raportul

= 0,0918

Fractia de lichid

 = 0,0919

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 27 m3/zi

= 366549,11

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 88,441 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 1062,75 m


debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql2 = 30,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1000

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 1042,86

Ra =  = 0,11

RGT= 1159

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 19865,686

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

P'=15 bar

= 25 bar

 = 21 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,456

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,952

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

17,358 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 9,307 Stm3/m3

 = 187,425

= 1,041

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,114 m/s


Viteza superficiala a gazelor

 = 5,937 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,820

Coeficientul de viteza al gazului

= 42,808

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 9,535

Valoarea produsului A

   = 0,00464

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,118

Fractia de lichid

 = 0,118

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 27 m3/zi

= 323479,5

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 118,255 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

   = 822,90 m



debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql2 = 30,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1000

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 1042,86

Ra =  = 0,11

RGT= 1159

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 19865,686

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p''=25 bar

= 35 bar

 = 31 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,672

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,931

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

26,194 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s


Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 14,876 Stm3/m3

 = 215,722

= 1,053

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,115 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 3,915 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,828

Coeficientul de viteza al gazului

= 28,230

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 12,731

Valoarea produsului A

   = 0,00306


Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,136

Fractia de lichid

 = 0,136

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 27 m3/zi

= 295614,0

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 141,828 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

   = 695,66 m



Parametri constanti

( pentru debitul Ql = 30 m3 / zi)


Nr.crt

Parametrul

U.M.

Valoarea


RGLinj

Sm3/m3



RGLT

Sm3/m3



RGTT

Sm3/m3



M

N/m3



ρl

kg/m3



ppcr

bar



Tpcr

kg/m3



tmed

s C



Tmed

kg/m3



Tpr

kg/m3



N1




μl

*10-3Pa*s




Parametri variabili cu presiunea

( pentru debitul Ql = 30 m3 / zi)


Nr.crt

Parametrul

U.M.

Intervale de presiune

5 ÷ 15 bar

15 ÷ 25 bar

25 ÷ 35 bar


z






rs






bt






vsl

m/s





vsg

m/s





Nlv






Ngv












εl / ψ






A












εl






Reb












ρam

kg/m3





Δh

m





A treia curba gradient de deasupra punctului de injectie


debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql3 = 35,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 857,14

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 900

Ra =  = 0,11

RGT= 1000

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 18450,866



Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p=5 bar

= 15 bar

 = 11 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,239

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3  si 1.3< T<1.9 )

 = 0,974

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

8,886 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 4,273 Stm3/m3

 = 161,839

= 1,03

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,131 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 11,720 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,947

Coeficientul de viteza al gazului

= 84,508

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 6,986

Valoarea produsului A

   = 0,00915

Se calculeaza parametrul

= 1,001

Raportul

= 0,0997

Fractia de lichid

 = 0,0998

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 31,5 m3/zi

= 382142,45

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 95,341 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

  = 985,17 m



debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql1 = 35,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 857,14

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 900

Ra =  = 0,11

RGT= 1000

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 18450,866

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

P'=15 bar

= 25 bar

 = 21 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,456

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,952

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

17,358 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 9,307 Stm3/m3

 = 187,425

= 1,041

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,133 m/s


Viteza superficiala a gazelor

 = 5,970 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,956

Coeficientul de viteza al gazului

= 43,046

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 11,089

Valoarea produsului A

   = 0,00466

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,127


Fractia de lichid

 = 0,127

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 31,5m3/zi

= 334807,82

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 126,368 kg/m3



Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

   = 769,14m


debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi

Ql1 = 35,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 857,14

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 900,0

Ra =  = 0,11

RGT= 1000

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 18450,866

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p''=25 bar

= 35 bar

 = 31 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,672

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,931

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

26,194 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 14,876 Stm3/m3

 = 215,722

= 1,053

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,134 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 3,934 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,966

Coeficientul de viteza al gazului

= 28,365



Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 14,812

Valoarea produsului A

   = 0,00307

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,147

Fractia de lichid

 = 0,147

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 31,5 m3/zi

= 304329,57

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,021

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 150,798 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

  = 653,50 m





Parametri constanti

( pentru debitul Ql = 35 m3 / zi)


Nr.crt

Parametrul

U.M.

Valoarea


RGLinj

Sm3/m3



RGLT

Sm3/m3



RGTT

Sm3/m3



M

N/m3



ρl

kg/m3



ppcr

bar



Tpcr

kg/m3



tmed

s C



Tmed

kg/m3



Tpr

kg/m3



N1




μl

*10-3Pa*s



Parametri variabili cu presiunea

( pentru debitul Ql = 35 m3 / zi)


Nr.crt

Parametrul

U.M.

Intervale de presiune

5 ÷ 15 bar

15 ÷ 25 bar

25 ÷ 35 bar


z






rs






bt






vsl

m/s





vsg

m/s





Nlv






Ngv












εl / ψ






A












εl






Reb












ρam

kg/m3





Δh

m







Valorile rezultate in urma calculelor efectuate pentru cele trei curbe gradient de deasupra punctului de injectie sunt prezentate in tabelul de mai jos. Cu aceste valori rezultate, trasam graficul p=f(H).


pentru Ql = 25 m3/zi

pentru Ql = 30 m3/zi

pentru Ql = 35 m3/zi

pres

Δh

cumul

Δh

cumul

Δh

cumul































1.3 Variatia presiunii gazelor in coloana


Se cunosc

°C

Se considera presiunea de la suprafata a gazelor :

bar

Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :

= 26,149 bar

Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie:

 = 25,075 bar

= 317,65 K

Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:

 = 46,101 bar

= 217,05 K

Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:

 = 0,544

= 1,463

Se calculeaza factorul de abatere Zm

= 0,932

Se calculeaza presiunea de fund a gazelor

 = 26,496 bar

Daca < 0,5 atunci psg si pfg au fost alese corect



Determinarea punctelor de injectie


Adancimile de injectie si presiunile de injectie se determina grafic astfel : Se traseaza o dreapta paralela la dreapta , la stanga ei la o distanta de 3 bar si se citesc punctele de intersectie dintre dreapta construita cu curbele gradient de deasupra punctelor de injectie.

25 m3/zi    22,65 bar 1860 m

30 m3/zi 22,30bar 1680 m

35 m3/zi 22,00bar 1540 m


Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie


Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele d einjectie se stabileste mai intai tipul curgerii pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.

Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de saturatie rezulta ca sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogena.

Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda Hagedorn-Brown cu observatia ca in locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonarea pentru toate curbele.

Caderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din punctele de injectie.

Dupa trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se va citi presiunile dinamice de fund la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheaza adancimea sondei.

Rezultatul final va fi perechiile de valori:   ; ;



Prima curba gradient de sub punctul de injectie


debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 25,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 22,65bar ÷ p2' = p2 + 10 =32,65 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 42,86

Ra =  = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946


Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p=22,65 bar

= 32,65 bar

 = 28,65 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,621

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,936

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

24,085 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 13,529 Stm3/m3

 = 208,877

= 1,05

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,095 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 0,106 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,689

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,763

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

  = 83,753

Valoarea produsului A

   = 0,00008

Se calculeaza parametrul

= 1,00

Raportul

= 0,325

Fractia de lichid

 = 0,325

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 22,5 m3/zi

= 49597,84

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,024

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 300,234 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 339,01 m


debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 25,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 32,65bar ÷ p2' = p2 + 10 =42,65 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 42,86

Ra =  = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

P'=32,65 bar

= 42,65 bar

 = 38,65 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65


Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,838

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,916

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

33,191 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 19,40 Stm3/m3

 = 238,715

= 1,063

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,097 m/s



Viteza superficiala a gazelor

 = 0,064 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,696

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,458

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 117,011

Valoarea produsului A

   = 0,00005

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,375

Fractia de lichid

 = 0,375

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 22,5 m3/zi

= 38772,98

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,025

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 349,154 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

  = 291,62 m

debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 25,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 42,65bar ÷ p2' = p2 + 10 =52,65 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 42,86

Ra =  = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p''=42,65 bar

= 52,65 bar

 = 48,65 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 1,055

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,898

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

42,636 kg/m3

Vascozitatea lichidului

  ,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

 = 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

 

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

 = 25,593 Stm3/m3

 = 270,188

= 1,078

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

 = 0,098 m/s

Viteza superficiala a gazelor

 = 0,039 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,705

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,278

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 161,396



Valoarea produsului A

   = 0,00003

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,431

Fractia de lichid

 = 0,431

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

 = 22,5 m3/zi

= 29628,5

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

 = 0,026

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

   = 401,253 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

   = 253,81 m


A doua curba gradient de sub punctul de injectie


debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 30,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 22,30bar ÷ p2' = p2 + 10 =32,30 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde:   Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL   = 42,86

Ra =  = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p=22,30 bar

= 32,30 bar

 = 28,30 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,614

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

 = 0,937

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

23,773 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 13,330 Stm3/m3

= 207,867

= 1,05

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,115 m/s

Viteza superficiala a gazelor

= 0,129 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,826

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,932

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 89,380

Valoarea produsului A

= 0,00010

Se calculeaza parametrul

= 1,00

Raportul

= 0,334

Fractia de lichid

= 0,334

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 27 m3/zi

= 56877,9

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,024

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 307,991 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 330,30 m


debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 30,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 32,30bar ÷ p2' = p2 + 10 =42,30 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 42,86

Ra = = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

P'=32,30 bar

= 42,30 bar

= 38,30 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65


Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,831

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,917

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

32,867 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 19,189 Stm3/m3

= 237,642

= 1,063

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,116 m/s



Viteza superficiala a gazelor

= 0,078 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,835

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,559

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 125,023

Valoarea produsului A

= 0,00006

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,386

Fractia de lichid

= 0,386

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 27 m3/zi

= 44138,4

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,025

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 358,111 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 284,21 m

debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 30,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 42,30bar ÷ p2' = p2 + 10 =52,30 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 42,86

Ra = = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p''=42,30 bar

= 52,30 bar

= 48,30 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 1,048

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,899

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

42,300 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 25,372 Stm3/m3

= 269,062

= 1,077

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,117 m/s

Viteza superficiala a gazelor

= 0,047 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,846

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,340

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 172,412



Valoarea produsului A

= 0,00004

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,443

Fractia de lichid

= 0,443

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 27 m3/zi

= 33504,5

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,026

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 411,264 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 247,56 m


A treia curba gradient de sub punctul de injectie


debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 35,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 22,0bar ÷ p2' = p2 + 10 =32,0 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 42,86

Ra = = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p=22,0 bar  

= 32,0 bar

= 28,0 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,607

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,938

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

23,505 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 13,160 Stm3/m3

= 207,003

= 1,05

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,134 m/s

Viteza superficiala a gazelor

= 0,153 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,963

Coeficientul de viteza al gazului

= 1,106

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 94,412

Valoarea produsului A

= 0,00012

Se calculeaza parametrul

= 1,00

Raportul

= 0,342

Fractia de lichid

= 0,342

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 31,5 m3/zi

= 63811,1

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,023

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 314,688 kg/m3


Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 323,09 m


debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 35,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 32,0bar ÷ p2' = p2 + 10 =42,0 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 42,86

Ra = = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

P'=32,0 bar

= 42,0 bar

= 38,0 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,824

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,918

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

32,589 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 19,008 Stm3/m3

= 236,723

= 1,063

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,135 m/s



Viteza superficiala a gazelor

= 0,092 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,974

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,662

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 132,204

Valoarea produsului A

= 0,00007

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,396

Fractia de lichid

= 0,396

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 31,5 m3/zi

= 49,203,6

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,024

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 365,853 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 278,07 m

debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi

Ql1 = 35,00 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 42,0bar ÷ p2' = p2 + 10 =52,0 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGLinj    = 0

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 42,86

Ra = = 0,11

RGT= 47,62

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 9961,946

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p''=42,0 bar

= 52,0 bar

= 48,0 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 1,041

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,899

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

42,012 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 25,182 Stm3/m3

= 268,099

= 1,077

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,137 m/s

Viteza superficiala a gazelor

= 0,056 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,986

Coeficientul de viteza al gazului

= 0,403

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 182,290



Valoarea produsului A

= 0,00004

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,454

Fractia de lichid

= 0,454

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 31,5 m3/zi

= 37136,05

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,025

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 419,911kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 242,38 m


Valorile rezultate in urma calculelor efectuate pentru cele trei curbe gradient de sub punctul de injectie sunt prezentate in tabelul de mai jos. Cu aceste valori rezultate, trasam graficul p=f(H).

pentru Ql = 25 m3/zi

pentru Ql = 30 m3/zi

pentru Ql = 35 m3/zi

Δh

cumul

pres

Δh

cumul

pres

Δh

cumul

pres







































La intersecti dintre cele trei curbe gradient de sub punctul de injectie si linia ce marcheaza adancimea sondei se vor citi presiunile dinamice de fund corespunzatoare celor trei debite de lichid. Rezulta trei perechi de valori (pd1, Ql1) ; (pd2, Ql2) si (pd3, Ql3) .

Q inj = 30000 - Liviu

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar



Corelatia de functionare strat - sonda


Corelatia de functionare strat - sonda sau analiza nonala presupune izolarea unui punct numit nod in sistemul format din zacamant si gaura de sonda. De obicei acest nod se alege la media perforaturilor. Pentru realizarea corelatiei strat - sonda se scriu ecuatiile de curgere pentru componenta din amonte de nod (zacamant) si pentru componenta din aval de nod (echipamentul din sonda). Solutia acestui sistem de ecuatii reprezinta punctul de corelatie de functionare strat - sonda. Pentru rezolvarea sistemului se apeleaza la metoda grafica dupa cum urmeaza:

se traseaza curba de comportare a stratului determinata la 1.1

pe aceeasi diagrama se traseaza punctele de comportare ale echipamentului determinate la 1.5

la intersectia dintre cele doua curbe se citesc coordonatele punctului de corelatie de functionare strat - sonda

Q inj

Q l

Pd





In cazul in care nu se intersecteaza cele doua curbe se va face o extrapolare a curbei de comportare a echipamentului pana se intersecteaza cu curba de comportare a stratului si se va citii valoarea punctului de intersectie.




Q inj = 30000

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 35000

puncte extrapolate



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 40000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 45000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 50000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 55000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 60000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 65000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 70000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar

Q inj = 75000

puncte extrapolate



m3/zi



bar



m3/zi



bar



m3/zi



bar

puncte determinate

QL1 =


m3/zi

pd1 =


bar

QL2 =


m3/zi

pd2 =


bar

QL3 =


m3/zi

pd3 =


bar



Q inj

Q l

pd

































1.7 Determinarea curbei de comportare a sondei in gazlift


Se reprezinta pe o diagrama Ql - Qinj perechile de puncte Qinjk, Qlk determinate la punctul 1.6 si se determina Qlmax si Qinj corespunzator .

Qlmax = 27,77 m3/ zi    Qinj = 50000 Stm3/zi




1.8 Amplasarea supapelor


Supapele utilizate sunt de tip CAMCO cu burduf si fara arc. Ele se amplaseaza conform calculelor si sunt reglate sa se deschida si sa se inchida la o anumita presiune in functie de adancimea de fixare a fiecareia. Se considera sonda initial plina cu titei de densitate ρt=850 kg/m3 . Se va folosi metoda grafica de amplasare a supapelor. Se traseaza curba gradient de deasupra punctului de injectie pornind de la p2 si considerand Qlmax si Qinj determinate la punctul 1.7. Se foloseste algoritmul Hagedorn - Braown aplicat pe intervale egale de presiune Δp = 10 bar. Se traseaza dreapta psg - pfg de variatie a presiunii in coloana precum si o dreapta paralela la ea spre stanga la o distanta de 3 bar. Se determina punctul de injectie la intersectia acestei din urma drepte cu curba gradient de deasupra punctului de injectie. In acest punct se amplaseaza supapa de lucru. Se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie. Se traseaza dreapta de variatie a fluidului de omorare, se considera Δh = 500 m. Se estimeaza un numar n de supape de pornire si se traseaza spre dreapta n paralele la dreapta de variatie a presiunii in coloana, la distante egale de Δp = 1,5 ÷ 2,5 bar una de alta.




Curba gradient de deasupra punctului de injectie


debitul de injectie Qinj = 50000 Stm3 /zi

Ql3 = 27,77 m3/zi

intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1850,50

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 1843,36

Ra = = 0,11

RGT= 2048

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 27793,671

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p=5 bar

= 15 bar

= 11 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,239

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,974

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

8,886 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 4,273 Stm3/m3

= 161,839

= 1,03

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,104 m/s

Viteza superficiala a gazelor

= 19,089 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,752

Coeficientul de viteza al gazului

= 137,635

Coeficientul de diametru

= 32,386



Produsul adimensional Φ

= 4,187

Valoarea produsului A

= 0,015

Se calculeaza parametrul

= 1,027

Raportul

= 0,0744

Fractia de lichid

= 0,0764

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 24,993 m3/zi

= 511582,03

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,020

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 75,073 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 1136,69 m



debitul de injectie Qinj = 50000 Stm3 /zi

Ql1 = 27,77 m3/zi

intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1800,5

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35


Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 1843,36

Ra = = 0,11

RGT= 2048

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 27793,671

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

P'=15 bar

= 25 bar

= 21 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,456

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,952

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

17,358 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 9,307 Stm3/m3

= 187,425

= 1,041

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,105 m/s

Viteza superficiala a gazelor

= 9,75 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,759

Coeficientul de viteza al gazului

= 70,290

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 6,637

Valoarea produsului A

= 0,0076

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,097

Fractia de lichid

= 0,097

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 24,993 m3/zi

= 463036,9

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,020

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 100,541 kg/m3

Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 914,39 m


debitul de injectie Qinj = 50000 Stm3 /zi

Ql1 = 27,77 m3/zi

intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar

Ratia gaze-lichid injectie

RGL = 1850,50

Ratia gaze-lichid proprie

RGL = 42,86

Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500

Q- debitul de lichid la etalonare Q=35

Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala

RGL = 1843,36

Ra = = 0,11

RGT= 2048

Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.

M= = 27793,671

Densitatea fazei lichide

= 875,0

Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.

p''=25 bar

= 35 bar

= 31 bar

to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K

tmed = ts+ = 44,5°C

Tmed= tmed +T0 = 332,65

Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica

= 49,37-4.67* = 46,101

= 171.5*+97 = 217,05

Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T

T== 1,533

p= 0,672

Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )

= 0,931

Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat

26,194 kg/m3

Vascozitatea lichidului

,8*10-3 Pa*s

Tensiunea interfaciala a lichidului

= 0,033 N/m

Coeficientul de vascozitate

Se calculeaza produsul C*N1

Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului

= 14,876 Stm3/m3

= 215,722

= 1,053

Viteza superficiala a lichidului

= 0,00317 m2,  

= 0,106 m/s

Viteza superficiala a gazelor

= 6,44 m/s

Coeficientul de viteza al lichidului

= 0,767

Coeficientul de viteza al gazului

= 46,452

Coeficientul de diametru

= 32,386

Produsul adimensional Φ

= 8,850

Valoarea produsului A

= 0,00503

Se calculeaza parametrul

= 1,000

Raportul

= 0,113

Fractia de lichid

= 0,113

Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic

= 24,993 m3/zi

= 428132,3

in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:

= 0,020

Densitatea medie a amestecului gaze -lichid

= 122,246 kg/m3



Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:

= 776,56 m


pentru Ql = 27,77 m3/zi

Δh

cumul

pres













Q inj = 50 000 Stm3/ zi


adancimea

presiunea

m

bar






















Dreapta de variatie a fluidului de omorare

h = 500 m p = ρtgh = 41,69 bar

adancimea

presiunea

m

bar






1.9 Calculul de alegere al supapelor


Din diagrama de amplasare a supapelor se citesc parametrii de mai jos

supapa

adancimea de fixare

presiunea in tubing in dreptul supapelor pti

presiunea de deschidere la adancimea Li    pdLi

presiunea de inchidere la adancimea Li    piLi

m

bar

L1





L2





L3





L4





L5





L6





L7





L8






Pe baza parametrilor cunoscuti se calculeaza urmatorii parametrii

ts = 10 °C, tf = 79°C, H = 2300 m

temperatura in dreptul supapei, in °C si in K

tLi = ts +    TLi = tLi + 273,150

se calculeaza Rc si in functie de el se alege parametrul standard R

Rci =

in functie de valorile parametrului R se aleg din tabel parametrul

se citeste factorul de corectie Ct in functie de temperatura din dreptul supapei

se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 °C

pbi = Cti*piLi

- se calculeaza presiunea de deschidere in tester

pdtester =

- se determina debitul de gaze care trece prin supapa

Qg =


Rezultatele calculelor sunt prezentate centralizat in tabelul de mai jos


supapa

tLi

TLi

Rc

R standard


Ct

pb

pdtester

Qgi

°C

K

bar

*103m3/zi

L1










L2










L3










L4










L5










L6










L7










L8










In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, presiunea din aval si presiunea in amonte se poate determina diametrul real al orificiului supapei Фr din monograma care are la baza ecuatiile Thomhill - Craver







r1 = Фr2 =    Фr3 = Фr4 =

r5 = Фr6 =    Фr7 = Фr8 =

Se compara diametrul real al orificiului supapei r cu diametrul standard al orificiului supapei ales din tabel si daca r > Ф inseamna ca trebuie aleasa alta supapa cu diametru orificiului mai mare, daca r < Ф se duzzeaza supapa iar duza se amplaseaza intre supapa propriu-zisa si supapa de retinere.

Parametrii finali ai supapelor alese sunt prezentati mai jos. Se folosesc supape tip J-20.


supapa

adancimea de fixare

tLi

R standard


Ct

pb

pdtester

Qgi

°C

bar

*103m3/zi

L1









L2









L3









L4









L5









L6









L7









L8











Calculul de verificare la redeschidere al primei supape


Se uneste pe grafic p2 cu pd2 printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1 diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, Δp'

Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre trebuie indeplinita urmatoarea conditie:




bar  = 1,751 bar Δp = 2,5 bar


Prin urmare conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin supapa 2 este ca debitul de injectie Qinj sa cresca treptat de la 30000 Stm3/zi pana la 50000 Stm3/zi






Capitolul II



Pompajul continuu cu prajini


Dintre sistemele de extractie ,pompajul d eadancime este cel mai raspandit.

Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de titei,atunci cand exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat de gaze injectate.

In majoritatea tarilor cu industrie peroliera dezvoltata si faza inaintata de exploatare a titeiului,Pompajul cu prajini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca debit extras.

Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitate constructiei si usurinta deservirii utilajelor.

In prezent peste 85% din totalul sondelor in prodentiei din tara noastra se exploateaza prin pompaj de adancime.


2.1 Instalatia de pompare cu prajini


De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:

i=0,1 kg/m3

kg/m3 H=2300m

si cu ajutorul lor vom calcula datele necesare.

- debitul de titei al sondei

= 16,2 m3/zi

- debitul de apa al sondei

=1,8 m3/zi

- ratia apa - titei

-densitatea fazei lichide


2.1.1. Se determina adancimea de fixare a pompei

- submergenta pompei:   

=2213,6 m


2.1.2. Se calculeaza fregventele periculoase si cele nepericuloase


- cele periculoase:

11,52

8,64

6,912

5,76

=4,937

- cele nepericuloase:

= 24,437

=14,109

=9,976

=7,728

=6,31

=5,333

- se alege



2.1.3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare


Alegem o pompa tip TB sau P in functie de adancimea de fixare si debitul care trebuie extras.

Se alege o pompa P 2 7/8x1 1/2.

Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda alegerea unei unitati de pompare cu sarcina maxima de 12tf si cu caracteristicile cele mai mari).

Se alege unitatea de pompare: UP-12T-5000-7500M cu urmatoarele caracteristici:

sarcina maxima la prajina lustruita: 1200 Kgf

cuplul maxim la reductor: 7500Kgf*m

lungimea cursei 1500, 2000,2500,3000,3500,4000,4500,5000mm

numarul minim si maxim de curse duble pe minut6.6;11.7

raportul de transmitere al reductorului 1:34.81

lungimea bratului anterior (a) 5000mm

lungimea bratului posterior (b) 2500 mm

lungimea bielei (I) 3770 mm

raza manivelei (r) 480,635,690,1095,1245,1390,1535 mm

numarul si greutatea contragreutatiilor de echilibrare 4*2150 Kgf

greutatea apoximativa 26350 Kgf


2.1.4. Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:

-diametrul pistonului

= 0,038

- aria sectiunii pistonului

=0,00114 m2

- randamentul instalatiei α

α pentru H>2500 m

α pentru H<2500 m

se alege α

- conditia este ca: S< 33

- calculam cursa:

n=7,72

= 2,185

- in functie de se alege un S standardizat S=2,5

-pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste,in functie de urmatoarele:

raza manivelelor r = 690 mm

lungimea bielelor l = 3770 mm


2.1.5. Se calculeaza factorii dinamici:

- la cursa ascendenta:

- la cursa descendenta:

= 0,0680



2.2 Dimensionarea garniturii de prajini


Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.

Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca:

Se porneste cu diametrele:

= 0,025

Otelul ales este 35 Mn16 - ce are



2.2.1. Dimensionarea lungimiilor tronsoanelor

- ariile sectiuniilor transversale ale prajinilor si greutatiilor unitare:

= 0,000285 m2

= 0,0003879 m2

= 0,0005067 m2   

- densitatea otelului:

- factorul de flotabilitate:

= 0,889

- greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor

= 21660

= 1509 m

= 655,797 m

= 585,706 m

- verificarea:

m

= 2750,5 m

Se observa ca

m

Daca se redistribuie ce este in plus cu la fiecare tronson unde:

= 537,359 m

= 1215 m

= 527,697 m

= 471,297 m

= 2214 m

m



Variatia eforturilor in garnitura de prajini:

factorul de flotabilitate,

b=0,889

= 76000

= 177800

= 55840

= 173900

= 42750

= 171300




2.3 Alegerea tevilor de extractie


Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.

Diametrul urmatorul tronson este imediat superior.

Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca.


Lungimea tronsoanelor de tevi


Primul tronson de tevi va avea lungimea de 1000m pentru a avea diamtrul constant cu scopul de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi.

Daca se constata acest lucru se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10m.

- aria pistonului pompei


Primul tronson de tevi:

- lungimea:

= 1214 m

- diametrul exterior:

= 0,073 m

- diametrul interior

= 0,064 m

- greutatea pe metru liniar


Al doilea tronson de tevi

- lungimea:

m

- diametrul exterior:

= 0,089 m

- diametrul interior

= 0,076 m

- greutatea pe metru liniar:


Aria sectiunilor transversale ale tevilor de extractie

= 8584

= 0,001021 m2

= 0,001647 m2

= 65990

= 21660

= 0,003167 m2

= 0,00456 m2



Variatia eforturilor in tevile de extractie

= 122100

= 264700

= 174100

= 254500



- se alege otel pentru tevi P105 cu

= 264700 <


Cursa reala a pistonului:


Alungirile prajinilor:

= 0,84 m


Alungirea tevilor:

= 0,185 m

= 1,025 m

= 1,668 m


Debitul theoretic:

= 21,145 m3/zi


Debitul instalatiei:

- randamentul volumic:

- randamentul de scurgeri printre camasi si piston:

= 17,127 m3/zi


Sarcina maxima si minima in prajina lustruita:

= 8848 N

= 6640 N

Sarcina maxima in prajina lustruita al U.P este: deci unitatea de pompare are capacitatea mai mare decat cea calcolata deci alegerea a fost corecta.


Cuplul maxim la reductor :

- lungimea bratului anterior:

a = 5000mm

- lungimea bratului posterior:

b = 2500mm

= 2

= 15490 N

= 1380 kgf*m

Cuplul maxim al U.P este: deci U.P este bine aleasa.


Puterea nominala a motorului electric:

= 15,351 kw


Echilibrarea unitatii de pompare UP-T-M:

- contragreutatiile sunt montate pe manivela

r = 0,69 m

- greutatea contragreutatilor

= 86000 N

- distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate

= 15490 N

= 0,124 m


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }