Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz lift continuu
Date generale
La o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc urmatoarele date
De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date
Trasarea curbei de comportare a stratului
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, se stabileste mai intai tipul curgerii. Pentru aceasta se calculeaza presiunea de saturatie psat.
Se considera urmatoarele date cunoscute:
acceleratia gravitationala g = 9,81
densitatea aerului
densitatea apei dulci
si cu ajutorul lor vom calcula datele necesare.
- temperatura de fund
tf = ts + 0,03*H = 10+0,03*2300 = 79 s C
- debitul de titei al sondei
Qt = Ql*(1-i) = 35*(1-0,1) = 31,50 m3/zi
- debitul de apa al sondei
Qa =Ql*i = 35*0,1 = 3,50 m3/zi
- ratia gaz - titei
RGT = 47,62 Stm3/m3
- densitatea relativa a titeiului
ρrt =0,85 kg/m3
- presiunea de saturatie
psat = bara = 90,81bar
Deoarece: pd = 32 bar < psat = 90,8 bar
pc = 50 bar < psat = 90,8 bar
i = 10 % < 20 %
p2 = 5 bar
Avem o curgere eterogena atat in zacamant cat si in tevile de extractie. Pentru a determina debitul max pe care poate sa-l produca sonda se traseaza curba de comportare a stratului Qstrat = f(pd) cu ajutorul relatiei lui Vogel
Qmax = 64,30 m3 /zi
Variatia debitului Qi functie de presiunea dinamica pdi o calculam cu formula
Qi =
Valorile rezultate in urma calculelor efectuate sunt prezentate in tabelul de mai jos si cu aceste valori vom trasa curba de comportare a stratului
pd |
Q |
bar |
m3/zi |
50 |
0,00 |
45 |
11,06 |
40 |
21,09 |
35 |
30,09 |
30 |
38,07 |
25 |
45,01 |
20 |
50,93 |
15 |
55,81 |
10 |
59,67 |
5 |
62,50 |
0 |
64,30 |
1.2 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie
Se considera trei debite de lichid, Q11, Ql2, Q13 mai mici decat debitul maxim calculate pentru curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de injectie Qinj se calculeaza ratia gaze lichid de injectie, RGLinj, ratia gaze titei de injectie RGTratia gaze lichd totala, RGLsi ratia gaze titei totala RGT
Curbele gradient de deasupra punctelelor de injectie se determina pe baza teoriei de ascensine Hagedorn- Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie p considerandu-se n intervale de presiune egale, caderea de presiune pe fiecare interval fiind de Δp =10 bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina Δhi, distanta pe care se piert cei 10 bari.
Distantele Δhi, astfel rezultate se insumeaza, in final fiind necesar sa se indeplineasca urmatoarea conditie
H
unde H - reprezinta adancimea la care se afla siul tevilor de extractie.
Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins intre pbar p+10 bar.
Prima curba gradient de deasupra punctului de injectie
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql1 = 25,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1200
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1242,86
Ra = = 0,11
RGT= 1381
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 21846,434
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p=5 bar
= 15 bar
= 11 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,239
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,974
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
8,886 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 4,273 Stm3/m3
= 161,839
= 1,03
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,094 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 11,575 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,677
Coeficientul de viteza al gazului
= 83,457
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 5,026
Valoarea produsului A
= 0,00904
Se calculeaza parametrul
= 1,001
Raportul
= 0,0829
Fractia de lichid
= 0,0830
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 22,5 m3/zi
= 350707,4
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 80,739 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 1163,28 m
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql1 = 25,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1200
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1242,86
Ra = = 0,11
RGT= 1381
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 21846,434
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
P'=15 bar
= 25 bar
= 21 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,456
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,952
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
17,358 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 9,307 Stm3/m3
= 187,425
= 1,041
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,095 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 5,904 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,683
Coeficientul de viteza al gazului
= 42,571
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 7,972
Valoarea produsului A
= 0,00461
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,107
Fractia de lichid
= 0,107
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 22,5 m3/zi
= 312011,7
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 109,197 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 891,71 m
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql1 = 25,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1200
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1242,86
Ra = = 0,11
RGT= 1381
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 21846,434
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p''=25 bar
= 35 bar
= 31 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,672
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,931
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
26,194 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 14,876 Stm3/m3
= 215,722
= 1,053
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,096 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 3,897 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,690
Coeficientul de viteza al gazului
= 28,096
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 10,638
Valoarea produsului A
= 0,00304
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,124
Fractia de lichid
= 0,124
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 22,5 m3/zi
= 286826,2
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 131,827 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 749,07 m
Parametri constanti
( pentru debitul Ql = 25 m3 / zi)
Nr.crt |
Parametrul |
U.M. |
Valoarea |
|
RGLinj |
Sm3/m3 |
|
|
RGLT |
Sm3/m3 |
|
|
RGTT |
Sm3/m3 |
|
|
M |
N/m3 |
|
|
ρl |
kg/m3 |
|
|
ppcr |
bar |
|
|
Tpcr |
kg/m3 |
|
|
tmed |
s C |
|
|
Tmed |
kg/m3 |
|
|
Tpr |
kg/m3 |
|
|
N1 |
|
|
|
μl |
*10-3Pa*s |
|
Parametri variabili cu presiunea
( pentru debitul Ql = 25 m3 / zi)
Nr.crt |
Parametrul |
U.M. |
Intervale de presiune |
||
5 ÷ 15 bar |
15 ÷ 25 bar |
25 ÷ 35 bar |
|||
|
z |
|
|
|
|
|
rs |
|
|
|
|
|
bt |
|
|
|
|
|
vsl |
m/s |
|
|
|
|
vsg |
m/s |
|
|
|
|
Nlv |
|
|
|
|
|
Ngv |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
εl / ψ |
|
|
|
|
|
A |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
εl |
|
|
|
|
|
Reb |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ρam |
kg/m3 |
|
|
|
|
Δh |
m |
|
|
|
A doua curba gradient de deasupra punctului de injectie
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql2 = 30,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1000
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1042,86
Ra = = 0,11
RGT= 1159
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 19865,686
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p=5 bar
= 15 bar
= 11 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,239
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,974
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
8,886 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 4,273 Stm3/m3
= 161,839
= 1,03
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,113 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 11,648 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,812
Coeficientul de viteza al gazului
= 83,983
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 6,010
Valoarea produsului A
= 0,00910
Se calculeaza parametrul
= 1,001
Raportul
= 0,0918
Fractia de lichid
= 0,0919
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 27 m3/zi
= 366549,11
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 88,441 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 1062,75 m
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql2 = 30,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1000
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1042,86
Ra = = 0,11
RGT= 1159
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 19865,686
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
P'=15 bar
= 25 bar
= 21 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,456
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,952
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
17,358 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 9,307 Stm3/m3
= 187,425
= 1,041
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,114 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 5,937 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,820
Coeficientul de viteza al gazului
= 42,808
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 9,535
Valoarea produsului A
= 0,00464
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,118
Fractia de lichid
= 0,118
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 27 m3/zi
= 323479,5
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 118,255 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 822,90 m
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql2 = 30,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1000
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1042,86
Ra = = 0,11
RGT= 1159
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 19865,686
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p''=25 bar
= 35 bar
= 31 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,672
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,931
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
26,194 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 14,876 Stm3/m3
= 215,722
= 1,053
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,115 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 3,915 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,828
Coeficientul de viteza al gazului
= 28,230
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 12,731
Valoarea produsului A
= 0,00306
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,136
Fractia de lichid
= 0,136
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 27 m3/zi
= 295614,0
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 141,828 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 695,66 m
Parametri constanti
( pentru debitul Ql = 30 m3 / zi)
Nr.crt |
Parametrul |
U.M. |
Valoarea |
|
RGLinj |
Sm3/m3 |
|
|
RGLT |
Sm3/m3 |
|
|
RGTT |
Sm3/m3 |
|
|
M |
N/m3 |
|
|
ρl |
kg/m3 |
|
|
ppcr |
bar |
|
|
Tpcr |
kg/m3 |
|
|
tmed |
s C |
|
|
Tmed |
kg/m3 |
|
|
Tpr |
kg/m3 |
|
|
N1 |
|
|
|
μl |
*10-3Pa*s |
|
Parametri variabili cu presiunea
( pentru debitul Ql = 30 m3 / zi)
Nr.crt |
Parametrul |
U.M. |
Intervale de presiune |
||
5 ÷ 15 bar |
15 ÷ 25 bar |
25 ÷ 35 bar |
|||
|
z |
|
|
|
|
|
rs |
|
|
|
|
|
bt |
|
|
|
|
|
vsl |
m/s |
|
|
|
|
vsg |
m/s |
|
|
|
|
Nlv |
|
|
|
|
|
Ngv |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
εl / ψ |
|
|
|
|
|
A |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
εl |
|
|
|
|
|
Reb |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ρam |
kg/m3 |
|
|
|
|
Δh |
m |
|
|
|
A treia curba gradient de deasupra punctului de injectie
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql3 = 35,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 857,14
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 900
Ra = = 0,11
RGT= 1000
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 18450,866
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p=5 bar
= 15 bar
= 11 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,239
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,974
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
8,886 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 4,273 Stm3/m3
= 161,839
= 1,03
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,131 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 11,720 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,947
Coeficientul de viteza al gazului
= 84,508
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 6,986
Valoarea produsului A
= 0,00915
Se calculeaza parametrul
= 1,001
Raportul
= 0,0997
Fractia de lichid
= 0,0998
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 31,5 m3/zi
= 382142,45
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 95,341 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 985,17 m
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql1 = 35,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 857,14
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 900
Ra = = 0,11
RGT= 1000
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 18450,866
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
P'=15 bar
= 25 bar
= 21 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,456
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,952
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
17,358 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 9,307 Stm3/m3
= 187,425
= 1,041
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,133 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 5,970 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,956
Coeficientul de viteza al gazului
= 43,046
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 11,089
Valoarea produsului A
= 0,00466
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,127
Fractia de lichid
= 0,127
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 31,5m3/zi
= 334807,82
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 126,368 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 769,14m
debitul de injectie Qinj = 30000 Stm3 /zi
Ql1 = 35,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 857,14
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 900,0
Ra = = 0,11
RGT= 1000
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 18450,866
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p''=25 bar
= 35 bar
= 31 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,672
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,931
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
26,194 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 14,876 Stm3/m3
= 215,722
= 1,053
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,134 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 3,934 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,966
Coeficientul de viteza al gazului
= 28,365
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 14,812
Valoarea produsului A
= 0,00307
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,147
Fractia de lichid
= 0,147
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 31,5 m3/zi
= 304329,57
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,021
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 150,798 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 653,50 m
Parametri constanti
( pentru debitul Ql = 35 m3 / zi)
Nr.crt |
Parametrul |
U.M. |
Valoarea |
|
RGLinj |
Sm3/m3 |
|
|
RGLT |
Sm3/m3 |
|
|
RGTT |
Sm3/m3 |
|
|
M |
N/m3 |
|
|
ρl |
kg/m3 |
|
|
ppcr |
bar |
|
|
Tpcr |
kg/m3 |
|
|
tmed |
s C |
|
|
Tmed |
kg/m3 |
|
|
Tpr |
kg/m3 |
|
|
N1 |
|
|
|
μl |
*10-3Pa*s |
|
Parametri variabili cu presiunea
( pentru debitul Ql = 35 m3 / zi)
Nr.crt |
Parametrul |
U.M. |
Intervale de presiune |
||
5 ÷ 15 bar |
15 ÷ 25 bar |
25 ÷ 35 bar |
|||
|
z |
|
|
|
|
|
rs |
|
|
|
|
|
bt |
|
|
|
|
|
vsl |
m/s |
|
|
|
|
vsg |
m/s |
|
|
|
|
Nlv |
|
|
|
|
|
Ngv |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
εl / ψ |
|
|
|
|
|
A |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
εl |
|
|
|
|
|
Reb |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ρam |
kg/m3 |
|
|
|
|
Δh |
m |
|
|
|
Valorile rezultate in urma calculelor efectuate pentru cele trei curbe gradient de deasupra punctului de injectie sunt prezentate in tabelul de mai jos. Cu aceste valori rezultate, trasam graficul p=f(H).
pentru Ql = 25 m3/zi |
pentru Ql = 30 m3/zi |
pentru Ql = 35 m3/zi |
pres |
|||
Δh |
cumul |
Δh |
cumul |
Δh |
cumul |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3 Variatia presiunii gazelor in coloana
Se cunosc
°C
Se considera presiunea de la suprafata a gazelor :
bar
Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :
= 26,149 bar
Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie:
= 25,075 bar
= 317,65 K
Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:
= 46,101 bar
= 217,05 K
Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:
= 0,544
= 1,463
Se calculeaza factorul de abatere Zm
= 0,932
Se calculeaza presiunea de fund a gazelor
= 26,496 bar
Daca < 0,5 atunci psg si pfg au fost alese corect
Determinarea punctelor de injectie
Adancimile de injectie si presiunile de injectie se determina grafic astfel : Se traseaza o dreapta paralela la dreapta , la stanga ei la o distanta de 3 bar si se citesc punctele de intersectie dintre dreapta construita cu curbele gradient de deasupra punctelor de injectie.
25 m3/zi 22,65 bar 1860 m
30 m3/zi 22,30bar 1680 m
35 m3/zi 22,00bar 1540 m
Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie
Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele d einjectie se stabileste mai intai tipul curgerii pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de saturatie rezulta ca sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogena.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda Hagedorn-Brown cu observatia ca in locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonarea pentru toate curbele.
Caderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din punctele de injectie.
Dupa trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se va citi presiunile dinamice de fund la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheaza adancimea sondei.
Rezultatul final va fi perechiile de valori: ; ;
Prima curba gradient de sub punctul de injectie
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 25,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 22,65bar ÷ p2' = p2 + 10 =32,65 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p=22,65 bar
= 32,65 bar
= 28,65 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,621
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,936
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
24,085 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 13,529 Stm3/m3
= 208,877
= 1,05
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,095 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,106 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,689
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,763
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 83,753
Valoarea produsului A
= 0,00008
Se calculeaza parametrul
= 1,00
Raportul
= 0,325
Fractia de lichid
= 0,325
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 22,5 m3/zi
= 49597,84
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,024
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 300,234 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 339,01 m
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 25,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 32,65bar ÷ p2' = p2 + 10 =42,65 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
P'=32,65 bar
= 42,65 bar
= 38,65 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,838
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,916
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
33,191 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 19,40 Stm3/m3
= 238,715
= 1,063
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,097 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,064 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,696
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,458
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 117,011
Valoarea produsului A
= 0,00005
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,375
Fractia de lichid
= 0,375
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 22,5 m3/zi
= 38772,98
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,025
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 349,154 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 291,62 m
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 25,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 42,65bar ÷ p2' = p2 + 10 =52,65 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p''=42,65 bar
= 52,65 bar
= 48,65 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 1,055
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,898
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
42,636 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 25,593 Stm3/m3
= 270,188
= 1,078
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,098 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,039 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,705
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,278
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 161,396
Valoarea produsului A
= 0,00003
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,431
Fractia de lichid
= 0,431
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 22,5 m3/zi
= 29628,5
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,026
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 401,253 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 253,81 m
A doua curba gradient de sub punctul de injectie
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 30,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 22,30bar ÷ p2' = p2 + 10 =32,30 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p=22,30 bar
= 32,30 bar
= 28,30 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,614
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,937
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
23,773 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 13,330 Stm3/m3
= 207,867
= 1,05
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,115 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,129 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,826
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,932
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 89,380
Valoarea produsului A
= 0,00010
Se calculeaza parametrul
= 1,00
Raportul
= 0,334
Fractia de lichid
= 0,334
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 27 m3/zi
= 56877,9
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,024
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 307,991 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 330,30 m
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 30,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 32,30bar ÷ p2' = p2 + 10 =42,30 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
P'=32,30 bar
= 42,30 bar
= 38,30 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,831
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,917
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
32,867 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 19,189 Stm3/m3
= 237,642
= 1,063
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,116 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,078 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,835
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,559
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 125,023
Valoarea produsului A
= 0,00006
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,386
Fractia de lichid
= 0,386
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 27 m3/zi
= 44138,4
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,025
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 358,111 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 284,21 m
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 30,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 42,30bar ÷ p2' = p2 + 10 =52,30 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p''=42,30 bar
= 52,30 bar
= 48,30 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 1,048
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,899
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
42,300 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 25,372 Stm3/m3
= 269,062
= 1,077
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,117 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,047 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,846
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,340
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 172,412
Valoarea produsului A
= 0,00004
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,443
Fractia de lichid
= 0,443
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 27 m3/zi
= 33504,5
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,026
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 411,264 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 247,56 m
A treia curba gradient de sub punctul de injectie
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 35,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 22,0bar ÷ p2' = p2 + 10 =32,0 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p=22,0 bar
= 32,0 bar
= 28,0 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,607
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,938
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
23,505 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 13,160 Stm3/m3
= 207,003
= 1,05
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,134 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,153 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,963
Coeficientul de viteza al gazului
= 1,106
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 94,412
Valoarea produsului A
= 0,00012
Se calculeaza parametrul
= 1,00
Raportul
= 0,342
Fractia de lichid
= 0,342
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 31,5 m3/zi
= 63811,1
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,023
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 314,688 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 323,09 m
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 35,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 32,0bar ÷ p2' = p2 + 10 =42,0 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
P'=32,0 bar
= 42,0 bar
= 38,0 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,824
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,918
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
32,589 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 19,008 Stm3/m3
= 236,723
= 1,063
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,135 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,092 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,974
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,662
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 132,204
Valoarea produsului A
= 0,00007
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,396
Fractia de lichid
= 0,396
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 31,5 m3/zi
= 49,203,6
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,024
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 365,853 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 278,07 m
debitul de injectie Qinj = 0 Stm3 /zi
Ql1 = 35,00 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 42,0bar ÷ p2' = p2 + 10 =52,0 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGLinj = 0
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 42,86
Ra = = 0,11
RGT= 47,62
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 9961,946
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p''=42,0 bar
= 52,0 bar
= 48,0 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 1,041
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,899
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
42,012 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 25,182 Stm3/m3
= 268,099
= 1,077
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,137 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 0,056 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,986
Coeficientul de viteza al gazului
= 0,403
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 182,290
Valoarea produsului A
= 0,00004
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,454
Fractia de lichid
= 0,454
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 31,5 m3/zi
= 37136,05
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,025
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 419,911kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 242,38 m
Valorile rezultate in urma calculelor efectuate pentru cele trei curbe gradient de sub punctul de injectie sunt prezentate in tabelul de mai jos. Cu aceste valori rezultate, trasam graficul p=f(H).
pentru Ql = 25 m3/zi |
pentru Ql = 30 m3/zi |
pentru Ql = 35 m3/zi |
||||||
Δh |
cumul |
pres |
Δh |
cumul |
pres |
Δh |
cumul |
pres |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
La intersecti dintre cele trei curbe gradient de sub punctul de injectie si linia ce marcheaza adancimea sondei se vor citi presiunile dinamice de fund corespunzatoare celor trei debite de lichid. Rezulta trei perechi de valori (pd1, Ql1) ; (pd2, Ql2) si (pd3, Ql3) .
Q inj = 30000 - Liviu |
|||||
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
Corelatia de functionare strat - sonda
Corelatia de functionare strat - sonda sau analiza nonala presupune izolarea unui punct numit nod in sistemul format din zacamant si gaura de sonda. De obicei acest nod se alege la media perforaturilor. Pentru realizarea corelatiei strat - sonda se scriu ecuatiile de curgere pentru componenta din amonte de nod (zacamant) si pentru componenta din aval de nod (echipamentul din sonda). Solutia acestui sistem de ecuatii reprezinta punctul de corelatie de functionare strat - sonda. Pentru rezolvarea sistemului se apeleaza la metoda grafica dupa cum urmeaza:
se traseaza curba de comportare a stratului determinata la 1.1
pe aceeasi diagrama se traseaza punctele de comportare ale echipamentului determinate la 1.5
la intersectia dintre cele doua curbe se citesc coordonatele punctului de corelatie de functionare strat - sonda
Q inj |
Q l |
Pd |
|
|
|
In cazul in care nu se intersecteaza cele doua curbe se va face o extrapolare a curbei de comportare a echipamentului pana se intersecteaza cu curba de comportare a stratului si se va citii valoarea punctului de intersectie.
Q inj = 30000 |
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 35000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 40000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 45000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 50000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 55000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 60000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 65000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 70000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
||
Q inj = 75000 |
puncte extrapolate |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
|
|
m3/zi |
|
|
bar |
||
puncte determinate |
QL1 = |
|
m3/zi |
pd1 = |
|
bar |
|
QL2 = |
|
m3/zi |
pd2 = |
|
bar |
||
QL3 = |
|
m3/zi |
pd3 = |
|
bar |
Q inj |
Q l |
pd |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.7 Determinarea curbei de comportare a sondei in gazlift
Se reprezinta pe o diagrama Ql - Qinj perechile de puncte Qinjk, Qlk determinate la punctul 1.6 si se determina Qlmax si Qinj corespunzator .
Qlmax = 27,77 m3/ zi Qinj = 50000 Stm3/zi
1.8 Amplasarea supapelor
Supapele utilizate sunt de tip CAMCO cu burduf si fara arc. Ele se amplaseaza conform calculelor si sunt reglate sa se deschida si sa se inchida la o anumita presiune in functie de adancimea de fixare a fiecareia. Se considera sonda initial plina cu titei de densitate ρt=850 kg/m3 . Se va folosi metoda grafica de amplasare a supapelor. Se traseaza curba gradient de deasupra punctului de injectie pornind de la p2 si considerand Qlmax si Qinj determinate la punctul 1.7. Se foloseste algoritmul Hagedorn - Braown aplicat pe intervale egale de presiune Δp = 10 bar. Se traseaza dreapta psg - pfg de variatie a presiunii in coloana precum si o dreapta paralela la ea spre stanga la o distanta de 3 bar. Se determina punctul de injectie la intersectia acestei din urma drepte cu curba gradient de deasupra punctului de injectie. In acest punct se amplaseaza supapa de lucru. Se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie. Se traseaza dreapta de variatie a fluidului de omorare, se considera Δh = 500 m. Se estimeaza un numar n de supape de pornire si se traseaza spre dreapta n paralele la dreapta de variatie a presiunii in coloana, la distante egale de Δp = 1,5 ÷ 2,5 bar una de alta.
Curba gradient de deasupra punctului de injectie
debitul de injectie Qinj = 50000 Stm3 /zi
Ql3 = 27,77 m3/zi
intervalul de presiune considerat p2 = 5,00 bar ÷ p2' = p2 + 10 =15,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1850,50
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1843,36
Ra = = 0,11
RGT= 2048
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 27793,671
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p=5 bar
= 15 bar
= 11 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,239
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,974
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
8,886 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 4,273 Stm3/m3
= 161,839
= 1,03
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,104 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 19,089 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,752
Coeficientul de viteza al gazului
= 137,635
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 4,187
Valoarea produsului A
= 0,015
Se calculeaza parametrul
= 1,027
Raportul
= 0,0744
Fractia de lichid
= 0,0764
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 24,993 m3/zi
= 511582,03
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,020
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 75,073 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 1136,69 m
debitul de injectie Qinj = 50000 Stm3 /zi
Ql1 = 27,77 m3/zi
intervalul de presiune considerat p'2 = 15,00 bar ÷ p2" = p'2 + 10 =25,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1800,5
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1843,36
Ra = = 0,11
RGT= 2048
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 27793,671
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
P'=15 bar
= 25 bar
= 21 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,456
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,952
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
17,358 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 9,307 Stm3/m3
= 187,425
= 1,041
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,105 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 9,75 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,759
Coeficientul de viteza al gazului
= 70,290
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 6,637
Valoarea produsului A
= 0,0076
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,097
Fractia de lichid
= 0,097
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 24,993 m3/zi
= 463036,9
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,020
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 100,541 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 914,39 m
debitul de injectie Qinj = 50000 Stm3 /zi
Ql1 = 27,77 m3/zi
intervalul de presiune considerat p''2 = 25,00 bar ÷ p2"' = p''2 + 10 =35,00 bar
Ratia gaze-lichid injectie
RGL = 1850,50
Ratia gaze-lichid proprie
RGL = 42,86
Unde: Q- debitul de gaze la etalonarea sondei Q=1500
Q- debitul de lichid la etalonare Q=35
Ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala
RGL = 1843,36
Ra = = 0,11
RGT= 2048
Greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc.
M= = 27793,671
Densitatea fazei lichide
= 875,0
Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, si temperatura medie pe sonda T.
p''=25 bar
= 35 bar
= 31 bar
to=15 °C T0= to + 273,15 = 288,15 K
tmed = ts+ = 44,5°C
Tmed= tmed +T0 = 332,65
Presiunea pseudocritica si temperatura preudocritica
= 49,37-4.67* = 46,101
= 171.5*+97 = 217,05
Presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa T
T== 1,533
p= 0,672
Factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii: 0<<3 si 1.3< T<1.9 )
= 0,931
Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
26,194 kg/m3
Vascozitatea lichidului
,8*10-3 Pa*s
Tensiunea interfaciala a lichidului
= 0,033 N/m
Coeficientul de vascozitate
Se calculeaza produsul C*N1
Ratia de solutie si factorul de volum al titeiului
= 14,876 Stm3/m3
= 215,722
= 1,053
Viteza superficiala a lichidului
= 0,00317 m2,
= 0,106 m/s
Viteza superficiala a gazelor
= 6,44 m/s
Coeficientul de viteza al lichidului
= 0,767
Coeficientul de viteza al gazului
= 46,452
Coeficientul de diametru
= 32,386
Produsul adimensional Φ
= 8,850
Valoarea produsului A
= 0,00503
Se calculeaza parametrul
= 1,000
Raportul
= 0,113
Fractia de lichid
= 0,113
Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic
= 24,993 m3/zi
= 428132,3
in functie de Reb , se determina facorul de frecare cu relatia lui jain,valabila pentru:
= 0,020
Densitatea medie a amestecului gaze -lichid
= 122,246 kg/m3
Distanta dintre cele 2 puncte de presiune considerate:
= 776,56 m
pentru Ql = 27,77 m3/zi |
||
Δh |
cumul |
pres |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Q inj = 50 000 Stm3/ zi |
adancimea |
presiunea |
||||||||
m |
bar |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Dreapta de variatie a fluidului de omorare
h = 500 m p = ρtgh = 41,69 bar
adancimea |
presiunea |
m |
bar |
|
|
|
|
1.9 Calculul de alegere al supapelor
Din diagrama de amplasare a supapelor se citesc parametrii de mai jos
supapa |
adancimea de fixare |
presiunea in tubing in dreptul supapelor pti |
presiunea de deschidere la adancimea Li pdLi |
presiunea de inchidere la adancimea Li piLi |
m |
bar |
|||
L1 |
|
|
|
|
L2 |
|
|
|
|
L3 |
|
|
|
|
L4 |
|
|
|
|
L5 |
|
|
|
|
L6 |
|
|
|
|
L7 |
|
|
|
|
L8 |
|
|
|
|
Pe baza parametrilor cunoscuti se calculeaza urmatorii parametrii
ts = 10 °C, tf = 79°C, H = 2300 m
temperatura in dreptul supapei, in °C si in K
tLi = ts + TLi = tLi + 273,150
se calculeaza Rc si in functie de el se alege parametrul standard R
Rci =
in functie de valorile parametrului R se aleg din tabel parametrul
se citeste factorul de corectie Ct in functie de temperatura din dreptul supapei
se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 °C
pbi = Cti*piLi
- se calculeaza presiunea de deschidere in tester
pdtester =
- se determina debitul de gaze care trece prin supapa
Qg =
Rezultatele calculelor sunt prezentate centralizat in tabelul de mai jos
supapa |
tLi |
TLi |
Rc |
R standard |
|
Ct |
pb |
pdtester |
Qgi |
°C |
K |
bar |
*103m3/zi |
||||||
L1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
L8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, presiunea din aval si presiunea in amonte se poate determina diametrul real al orificiului supapei Фr din monograma care are la baza ecuatiile Thomhill - Craver
r1 = Фr2 = Фr3 = Фr4 =
r5 = Фr6 = Фr7 = Фr8 =
Se compara diametrul real al orificiului supapei r cu diametrul standard al orificiului supapei ales din tabel si daca r > Ф inseamna ca trebuie aleasa alta supapa cu diametru orificiului mai mare, daca r < Ф se duzzeaza supapa iar duza se amplaseaza intre supapa propriu-zisa si supapa de retinere.
Parametrii finali ai supapelor alese sunt prezentati mai jos. Se folosesc supape tip J-20.
supapa |
adancimea de fixare |
tLi |
R standard |
|
Ct |
pb |
pdtester |
Qgi |
°C |
bar |
*103m3/zi |
||||||
L1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
L8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Calculul de verificare la redeschidere al primei supape
Se uneste pe grafic p2 cu pd2 printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1 diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, Δp'
Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre trebuie indeplinita urmatoarea conditie:
bar = 1,751 bar Δp = 2,5 bar
Prin urmare conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin supapa 2 este ca debitul de injectie Qinj sa cresca treptat de la 30000 Stm3/zi pana la 50000 Stm3/zi
Capitolul II
Pompajul continuu cu prajini
Dintre sistemele de extractie ,pompajul d eadancime este cel mai raspandit.
Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de titei,atunci cand exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat de gaze injectate.
In majoritatea tarilor cu industrie peroliera dezvoltata si faza inaintata de exploatare a titeiului,Pompajul cu prajini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca debit extras.
Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitate constructiei si usurinta deservirii utilajelor.
In prezent peste 85% din totalul sondelor in prodentiei din tara noastra se exploateaza prin pompaj de adancime.
2.1 Instalatia de pompare cu prajini
De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:
i=0,1 kg/m3
kg/m3 H=2300m
si cu ajutorul lor vom calcula datele necesare.
- debitul de titei al sondei
= 16,2 m3/zi
- debitul de apa al sondei
=1,8 m3/zi
- ratia apa - titei
-densitatea fazei lichide
2.1.1. Se determina adancimea de fixare a pompei
- submergenta pompei:
=2213,6 m
2.1.2. Se calculeaza fregventele periculoase si cele nepericuloase
- cele periculoase:
11,52
8,64
6,912
5,76
=4,937
- cele nepericuloase:
= 24,437
=14,109
=9,976
=7,728
=6,31
=5,333
- se alege
2.1.3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare
Alegem o pompa tip TB sau P in functie de adancimea de fixare si debitul care trebuie extras.
Se alege o pompa P 2 7/8x1 1/2.
Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda alegerea unei unitati de pompare cu sarcina maxima de 12tf si cu caracteristicile cele mai mari).
Se alege unitatea de pompare: UP-12T-5000-7500M cu urmatoarele caracteristici:
sarcina maxima la prajina lustruita: 1200 Kgf
cuplul maxim la reductor: 7500Kgf*m
lungimea cursei 1500, 2000,2500,3000,3500,4000,4500,5000mm
numarul minim si maxim de curse duble pe minut6.6;11.7
raportul de transmitere al reductorului 1:34.81
lungimea bratului anterior (a) 5000mm
lungimea bratului posterior (b) 2500 mm
lungimea bielei (I) 3770 mm
raza manivelei (r) 480,635,690,1095,1245,1390,1535 mm
numarul si greutatea contragreutatiilor de echilibrare 4*2150 Kgf
greutatea apoximativa 26350 Kgf
2.1.4. Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:
-diametrul pistonului
= 0,038
- aria sectiunii pistonului
=0,00114 m2
- randamentul instalatiei α
α pentru H>2500 m
α pentru H<2500 m
se alege α
- conditia este ca: S< 33
- calculam cursa:
n=7,72
= 2,185
- in functie de se alege un S standardizat S=2,5
-pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste,in functie de urmatoarele:
raza manivelelor r = 690 mm
lungimea bielelor l = 3770 mm
2.1.5. Se calculeaza factorii dinamici:
- la cursa ascendenta:
- la cursa descendenta:
= 0,0680
2.2 Dimensionarea garniturii de prajini
Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.
Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca:
Se porneste cu diametrele:
= 0,025
Otelul ales este 35 Mn16 - ce are
2.2.1. Dimensionarea lungimiilor tronsoanelor
- ariile sectiuniilor transversale ale prajinilor si greutatiilor unitare:
= 0,000285 m2
= 0,0003879 m2
= 0,0005067 m2
- densitatea otelului:
- factorul de flotabilitate:
= 0,889
- greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor
= 21660
= 1509 m
= 655,797 m
= 585,706 m
- verificarea:
m
= 2750,5 m
Se observa ca
m
Daca se redistribuie ce este in plus cu la fiecare tronson unde:
= 537,359 m
= 1215 m
= 527,697 m
= 471,297 m
= 2214 m
m
Variatia eforturilor in garnitura de prajini:
factorul de flotabilitate,
b=0,889
= 76000
= 177800
= 55840
= 173900
= 42750
= 171300
2.3 Alegerea tevilor de extractie
Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.
Diametrul urmatorul tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca.
Lungimea tronsoanelor de tevi
Primul tronson de tevi va avea lungimea de 1000m pentru a avea diamtrul constant cu scopul de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi.
Daca se constata acest lucru se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10m.
- aria pistonului pompei
Primul tronson de tevi:
- lungimea:
= 1214 m
- diametrul exterior:
= 0,073 m
- diametrul interior
= 0,064 m
- greutatea pe metru liniar
Al doilea tronson de tevi
- lungimea:
m
- diametrul exterior:
= 0,089 m
- diametrul interior
= 0,076 m
- greutatea pe metru liniar:
Aria sectiunilor transversale ale tevilor de extractie
= 8584
= 0,001021 m2
= 0,001647 m2
= 65990
= 21660
= 0,003167 m2
= 0,00456 m2
Variatia eforturilor in tevile de extractie
= 122100
= 264700
= 174100
= 254500
- se alege otel pentru tevi P105 cu
= 264700 <
Cursa reala a pistonului:
Alungirile prajinilor:
= 0,84 m
Alungirea tevilor:
= 0,185 m
= 1,025 m
= 1,668 m
Debitul theoretic:
= 21,145 m3/zi
Debitul instalatiei:
- randamentul volumic:
- randamentul de scurgeri printre camasi si piston:
= 17,127 m3/zi
Sarcina maxima si minima in prajina lustruita:
= 8848 N
= 6640 N
Sarcina maxima in prajina lustruita al U.P este: deci unitatea de pompare are capacitatea mai mare decat cea calcolata deci alegerea a fost corecta.
Cuplul maxim la reductor :
- lungimea bratului anterior:
a = 5000mm
- lungimea bratului posterior:
b = 2500mm
= 2
= 15490 N
= 1380 kgf*m
Cuplul maxim al U.P este: deci U.P este bine aleasa.
Puterea nominala a motorului electric:
= 15,351 kw
Echilibrarea unitatii de pompare UP-T-M:
- contragreutatiile sunt montate pe manivela
r = 0,69 m
- greutatea contragreutatilor
= 86000 N
- distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate
= 15490 N
= 0,124 m
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare: |
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |