Problemele persoanelor cu deficiente

Problemele persoanelor cu deficiente

1 Definirea deficientei

Exista mai multe perspective de abordare a deficientei ce se concretizeaza in diferite definitii sau modele ale acestuia:

1.Modelul medical

Deficienta este definita ca o boala cronica.Bolile cronice la copii si adolescenti, cat si bolile cronice ale adultilor cu radacini in varsta, constituie un compartiment de activitate al medicului din colectivitatile de copii si adolescenti.Calea de electie pentru stabilirea eficientei activitatii medicale la bolnavii cronici tratati curativ si profilactic este evolutia copiilor.

Modelul economic

Pe baza definitiei medicale, se considera ca persoanele cu cerinte educatie sunt incapabile de a munci sau de a se deplasa, ele sunt neproductive sau mai putin productive.

Handicapul este asadar o boala economica.

3.Modelul limitarii functionale

Deficienta este definita ca o boala severa, cronica, proprie persoanei care indeplineste urmatoarele conditii:

-manifesta o deficienta mentala sau fizica, sau o combinatie de deficiente mentale si fizice;

-se manifesta inainte de varsta de 22 de ani;

- pare a continua fara a preciza vreo limita;

-reflecta nevoia persoanei de ingrijire, tratament sau alte forme de servicii(de tip special, interdisciplinar sau general)pentru o perioada indelungata sau pentru toata viata, concepute si aplicate in mod individual.

4.Modelul psiho-social raporteaza handicapul la societate.

Problema deficientei este plasata la interactiunea dintre persoane si diferitele segmente ale sistemului social.Adaptarea nu mai este unilaterala, nu mai apartine doar persoanei.Din ce in ce mai mult, societatea este cea care trebuie sa se adapteze la persoanele care o compun.

Anul 1981 a fost "Anul International al Persoanelor Deficiente", iar scopul sau oficial a fost de a ajuta persoanele cu deficiente sa se adapteze din punct de vedere fizic si psihic la societate.

Shear apreciaza ca problema reala este cea a societatii si nu a persoanei cu deficienta, si anume cat de dispusa este societatea in a-si schimba propriile metode si asteptari relativ la integrarea persoanei.

UPIAS(Union of Physically Impaired Against Segregation), Uniunea de Insuficienta Fizica Impotriva Segregarii,intr-un program publicat la Londra inca din 1976 intitulat"Fundamental Principles of Disability", Principiile Fundamentale de Dizabilitate, care precizeaza ca deficientii insisi, teoretizand asupra propriei lor conditii in societate fac distinctia dintre"deficienta fizica"si situatia sociala a celor cu astfel de deficiente numita"incapacitate".

Deficienta fizica este denumita ca lipsa totala sau partiala a unui membru al corpului sau ca deformarea unui membru, a organismului sau a intregului mecanism al corpului.

Atitudinea corecta a corpului este semn al echilibrului fizic si psihic, rezultanta a dezvoltarii normale si armonioase.Orice abatere de la normal a formei corpului care tulbura cresterea si dezvoltarea armonioasa, modificand aspectul lui exterior, reduce aptitudinile individului si puterea de adaptare a organismului la conditiile de mediu, simultan cu diminuarea capacitatii de munca, se numeste deficienta fizica.

Incapacitatea fizica este definita ca dezavantaj sau restrictie in activitate, datorita unei organizatii sociale ce nu ia in seama(sau nu o face suficient)persoanele cu deficienta fizica, excluzandu-le din aria activitatiilor sociale.

Concluzia UPIAS este foarte clara: incapacitatea sau deficienta fizica reprezinta o forma particulara a opresiunii sociale.Intre cele doua puncte de vedere prezentate exista o diferenta semnificativa, desi pozitia teoretica de pe care sunt formulate este in principal acceasi:

a).Shearer considera ca societatea trebuie sa vrea si sa faca ceva pentru oamenii cu deficienta.

b).UPIAS considera ca ei insisi trebuie sa lupte pentru a obtine sau pentru a impune ceea ce doresc.

De aici rezulta consecintele diferite pentru intregul personal care activeaza in acest domeniu,in sensul in care este pus in situatia de a opta intre:

J a lucra pentru persoane cu deficiente;

J a lucra cu persoane cu deficiente.

2 Ce se crede despre persoanele cu deficiente?

Multi oameni au reticente fata de acestea deoarece au o conceptie gresita despre ele.Unii stiu din trecut despre persoanele cu handicap, faptul ca erau cersetori sau lautari ori au in acest domeniu o slaba experienta.Nici una dintre aceste idei nu ofera o imagine clara a persoanelor cu deficiente.Si ele sunt oameni ca si ceilalti:unii dependenti, altii independenti; unii lideri, altii persoane obisnuite; unii bogati, altii saraci; unii grasi, altii slabi etc.Ca orice persoana, ei sunt produsul unic al ereditatii lor si al mediului.Dar si persoanele deficiente, la randul lor, au doua pareri in ceea ce priveste impedimentul lor: unele il considera un dezastru, iar altele un simplu inconvenient.Chiar si in aceste zile, la nivel national, se desfasoara anumite campanii de informare si constientizare a opiniei publice, lansate de Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Deficiente.(ANPD).

Discriminarea la care sunt supusi oamenii care au avut nesansa de a se naste cu deficienta sau a primit-o in timp, este crunta.

Persoanele cu cerinte educative speciale se adapteaza mai greu cu mediul, cu oamenii, in general copii cu deficiente au o relationare mai ingreunata, datorita sentimentelor de inferioritate, a starilor depresive si a lipsei de interes.

Copilul cu deficiente se dezvolta si se modeleza progresiv, printr-o raportare continua la statuturile si rolurile parintilor, prietenilor, bunicilor, a persoanelor din jur.Exista persoane foarte dure care profita de persoanele cu deficiente, isi bat joc de ei, le cere bani,le ia anumite obiecte, ii fac sa se simta foarte prost.

Persoanele cu deficiente simt cand cineva isi bat joc de ei, avand in vedere ca sunt niste persoane sensibile si unele dintre ele vor sa aiba alaturi persoane care sa le ofere afectiunea lor.

3 Principiul separarii oamenilor cu deficiente

Intalnim pretutindeni oameni cu deficiente.Perceperea lor sociala nu este intotdeauna constanta, ea variaza de la societate la societate, furnizand semnificatii diferite in functie de cultura si valorile promovate.

Principiul separarii oamenilor cu deficiente de restul societatii exprima pe de o parte frica acestora de contaminare, iar pe de alta parte forma de a-si transfera propriile esecuri sociale, politice, economice, asupra celor ce nu aveau cum sa se apere de asemenea acuzatii.

In cadrul societatilor ce promoveaza valori religioase, deficientele pot fi interpretate ca pedepse pentru anumite pacate savarsite, ca semne ale"pedepsirii".

In cadrul societatii moderne, industriale ce promoveaza valori ale succesului individual si al realizarilor personale, deficienta reprezentand un dezastru, o nenorocire sau o tragedie personala.

Problema ce tine de persoana cu deficienta este categorie a populatiei cu o pozitie evident dezavantajata fata de alte categorii de oameni, aceasta fiind ca una din problemele majore si ea poate fii solutionata numai prin efortul comun al tuturor oamenilor de buna credinta.Crearea conditiilor pentru educatie si invatamant, adaptare socio-profesionala si de integrare sociala a persoanelor respective constituie si un obiectiv principal al oricarui stat si a comunitatii mondiale in general.

Problema deficientei in randurile copiilor si tinerilor este una dintre cele mai acute nu numai in domeniul de ocrotire a mamei si a copilului, dar si in viata sociala a tarii.