Personalitatea profesorului

Personalitatea profesorului

Reusita actului pedagogic este data de personalitatea profesorului si eficienta actului de comunicare.

Deoarece despre comunicare am vorbit in capitolul anterior, in acest curs am abordat aspecte ce tin de personalitatea profesorului.

Profesorul creeaza conditii necesare de munca, organizeaza si conduce activitatea elevului, ajutandu-l in dezvoltare. In activitatea pe care o desfasoara, profesorul are un rol dublu:

conducator al procesului educativ la disciplina pe care o preda;

executor al acestui proces.

In calitate de conducator al actiunii educationale, profesorul este:

seful institutional pentru a indeplini sarcini de dirijare a procesului instructiv-educativ;

persoana centrala si preferata, asupra caruia este centrata atentia elevilor, cu care elevul doreste sa se asemene, sa se asocieze pentru o activitate in comun;

persoana cea mai influenta asupra fiecarui elev, organizarii clasei si a muncii educative, a sintalitatii clasei (adica asupra specificului grupului).

Pentru a exercita o influenta educativa optimala, profesorul trebuie sa adopte un comportament caracterizat prin consideratie pentru elevi, initiativa de structurare a actului pedagogic, dar si sensibilitate si toleranta fata de elevi.  Profesorul este situat intr-un sistem de relatii ce depaseste incinta scolii, incluzand parintii elevilor, membrii grupului social din care face parte acesta. Astfel dascalului i se impun cateva cerinte:

- pregatire temeinica de specialitate;

- orizont cultural bogat;

- pregatire psihopedagogica;

- aptitudini didactice speciale:

¤ spirit de observatie in cunoasterea elevilor;

¤ concentrarea atentiei asupra mai multor activitati: continut, exprimare, insiruire logica a ideilor etc;

¤ memorie prompta pentru a-si reaminti usor datele referitoare la lectie;

¤ limbajul trebuie sa asigure accesibilitatea dialogului, sa fie cat mai bogat si cat mai variat;

¤ gandirea este implicata in selectarea datelor, alegerea metodelor de predare, gasirea unor solutii optime in rezolvarea problemelor etc.;

¤ creativitatea profesorului trebuie sa constituie un model pentru creativitatea elevilor.

¤ din punct de vedere afectiv, profesorul trebuie sa dea dovada de echilibru si stapanire de sine;

¤ capacitate empatica in cadrul relatiilor cu elevii; profesorul se identifica cu unul sau altul dintre elevi, ajungand astfel la o mai buna cunoastere si intelegere a acestora;

¤ sfera motivationala trebuie sa permita profesorului sa fie receptiv la nou, cu un orizont de o larga deschidere, cu interese complexe si profunde;

¤ vointa intervine in dirijarea energica si hotarata a activitatii, perseverenta, toate contribuind la instituirea unui climat de incredere si colaborare in clasa;

¤ capacitate si spirit organizatoric;

¤ diferite trasaturi de caracter pozitive, precum si atitudini pozitive fata de elevi si activitatea didactica.

Interpretarea raportului autoritate-libertate, in cadrul procesului educational

Cele trei stiluri educationale fundamentale sunt redate in tabelul de mai jos.

Aceste stiluri pot fi analizate pe mai multe nivele:

pozitia conducatorului si relatia sa cu membrii grupului

stilul autoritar:

conducatorul nu urmareste sa-i conduca pe elevi spre un obiectiv, sa deschida o perspectiva, ori sa le perfectioneze maniera de lucru, nefiind preocupat de progresul elevilor;

vrea sa-si intareasca pozitia de lider, conducator, pozitie privilegiata, pentru a se convinge de faptul ca el este cel mai puternic;

vrea sa dovedeasca elevilor ca nu sunt demni si capabili de a lua vreo initiativa.

stilul democratic:

conducatorul doar comenteaza, faciliteaza raporturile, insenineaza atmosfera, incurajeaza discutia pentru a se ajunge la o concluzie valoroasa;

este membru amabil si discret, experimentat si binevoitor;

elevul nu se poate apropia de profesor ca de un mediator intre el si materia predata, fiind vorba de un raport de la persoana la persoana;

democratia risca sa fie confundata cu amabilitatea;

se pune intrebarea daca copilul daca copilul dobandeste capacitatea de a invinge rezistenta profunda a unor probleme.

stilul laissez-faire:

conducatorul este prezent doar fizic, generand prin aceasta atitudine blocajul si dezordinea grupului

grupul de elevi si raportul sau cu conducatorul

stilul autoritar:

ANEXA 1:

In chestionarul de mai jos intrebarile vizeaza determinarea unui stil comportamental in situatii de grup (autoritar, democratic, laissez-faire).  Raspunzand la aceste intrebari, profesorii pot constientiza mai bine ce stil prefera in medierea la clasa, iar elevii pot depista care este predispozitia lor in relationarea cu membrii grupului din care fac parte.

Chestionar de autodeterminare a stilurilor comportamentale in situatii de grup (adaptare dupa A.Beauchamp, R.Graveline, C.Quiviger)

I. Inaintea unei reuniuni am tendinta:

De a pregati si de a prevedea totul pana la cel mai mic detaliu;

De a pregati un cadru general al intalnirii;

De a conta inainte de toate pe grup.

II. La inceputul unei reuniuni am tendinta:

3. De a acorda incredere grupului, astfel incat el singur sa-si stabileasca demersurile;

2. De a indica grupului demersurile pe care trebuie sa le urmeze;

1. De a propune grupului mi multe demersuri pentru a fi discutate si a alege unele dintre ele.

III. In fata ideilor categoric opuse celor ale mele, am tendinta:

2. De a continua discutia pentru a aprofunda punctele de vedere ale fiecaruia;

3. De a lasa fiecaruia libertatea sa;

1. De a-mi mentine ideile intr-un mod ferm si adesea agresiv sau pasionat.

IV. Cand cineva critica direct ceea ce spun, am tendinta:

De a-l convinge ca eu am dreptate;

De a-i pune lui intrebari sau intregului grup pentru a face precizari;

De a-l lasa sa spuna ce vrea si apoi de a trece la alte probleme.

V. Cand grupul ia o directie diferita fata de cea stabilita initial de comun acord, am tendinta:

3. De a lasa libertatea grupului, fara sa intervin;

2. De a reaminti grupului primele sale optiuni, pentru ca singur sa-si revina;

De a readuce grupul rapid si ferm la tema stabilita initial, fara nici o discutie.

VI. Intr-un grup, am in mod obisnuit tendinta:

2. De a astepta momentul cel mai favorabil pentru a face ca grupul sa tina seama de ideile mele si de cele exprimate de altii;

3. De a ma exprima cum imi vine, dupa inspiratia de moment;

De a spune de la inceput ce gandesc, independent de ceea ce gandesc altii.

VII. Intr-o reuniune de grup, am tendinta de a considera un conflict ca:

Un moment neplacut care trebuie cat mai repede depasit pentru a readuce grupul la ordine;

O reactie normala a grupului care nu trebuie estompata, chiar daca afectiv este foarte dura;

Ceva care se va rezolva de la sine.

VIII. Fata de un individ tacut din grup, am tendinta:

3. De a respecta tacerea, fara a-i acorda o atentie speciala;

2. De a-i cere direct sa vorbeasca pentru ca grupul sa stie, la final, ce gandeste;

1. De a fi atent pentru a-l relansa intr-un moment oportun, fara sa-l fortez.

IX. Pentru a cunoaste parerea grupului asupra unei probleme, am tendinta:

De a-l obliga pe fiecare membru al grupului sa-si spuna parerea;

3. De a lasa cuvantul celor care se exprima cel mai mult, considerand ca fiecare o poate face, daca doreste;

De a relansa problema in diverse moduri astfel ca fiecare sa se poata exprima.

X. In urmarirea scopurilor vizate pun accent mai intai pe:

2. Responsabilitatile fiecarui membru din grup, chiar daca acest lucru cere timp;

Responsabilitatile conducatorului de grup, deoarece el este principalul raspunzator;

3. Responsabilitatile liderului natural (informal), pe care ceilalti membrii ai grupului il asculta.

XI. Eu resimt evaluarea ca:

3. Un moment caruia nu-i vad utilitatea;

Un moment dificil care nu trebuie prea mult prelungit, ci orientat spre rezultatele obiective ale grupului;

Un moment dificil orientat spre rezultatele atinse de grup si spre functionarea interna a grupului.

XII. Daca demersurile grupului ajung la rezultate diferite fata de cele pe care le-am prevazut, am tendinta de a considera ca:

A fost un "rau necesar";

Acesta corespunde mai bine adevaratelor nevoi ale grupului;

Este pacat, dar asta este.

Instructiuni:

Dupa ce ati raspuns la toate intrebarile, numarati cate raspunsuri notate cu 1 ati incercuit, cate notate cu 2 si cate notate cu 3. Semnificatia rezultatelor obtinute consta in urmatoarele:

raspunsurile notate cu 1 indica prezenta unui stil comportamental autoritar, dupa cum urmeaza:

intre 1 - 5 raspunsuri notate cu 1 aveti cateva tendinte autoritare pe care trebuie sa vi le supravegheati;

intre 6 - 9 raspunsuri notate cu 1 aveti tendinte autoritare profunde, care trebuie mai bine supravegheate;

intre 10 - 12 raspunsuri notate cu 1 dati dovada de un autoritarism periculos.

raspunsurile notate cu 2 indica prezenta unui stil comportamental democrat, cooperator, dupa cum urmeaza:

intre 1 -5 raspunsuri notate cu 2 sunteti pe cale de a conduce democratic grupul;

intre 6 - 9 raspunsuri notate cu 2 aveti in mana foarte bune atuuri pentru a conduce un grup in mod democratic;

intre 10 - 12 raspunsuri notate cu 2 sunteti animatorul democratic ideal.

raspunsurile notate cu 3 indica prezenta stilului democratic laissez-faire, liber, permisiv, dupa cum urmeaza:

intre 1 - 5 raspunsuri notate cu 3 aveti tendinte de laissez-faire care trebuie supravegheate;

intre 6 - 9 raspunsuri notate cu 3 aveti tendinte puternice de a lasa grupul sa mearga de la sine, ceea ce dauneaza grupului;

intre 10 - 12 raspunsuri notate cu 3 sunteti in plin laissez-faire si nu puteti indeplini rolul de animator.

ANEXA 2:

Chestionar cu privire la autoanaliza capacitatii de a lua decizii

Atunci cand sunteti pusi in situatia de a lua o decizie pentru a solutiona cu succes o sarcina, cat timp va ia si ce efort depuneti?

Care sunt etapele pe care le parcurgeti in luarea unei decizii?

Ce capacitati utilizati in luarea unei decizii?

Cum va autoapreciati capacitatea de a lua o decizie pentru grupul din care faceti parte?

Cum va autoapreciati capacitatea de influentare a colegilor in ceea ce priveste utilitatea deciziei pe care ati luat-o dv. pentru intreg grupul?

Cum credeti ca influenteaza capacitatea dv. de a lua decizii, performantele personale?

Ce decizii ati lua pentru a va imbunatati performantele in urmatoarele situatii:

de cooperare

puterea de intelegere

preferintele

ANEXA 3:

Pentru a va cunoaste mai bine procesele psihice intelectuale, treceti cate o nota (de la 0 la 10) in dreptul capacitatilor de mai jos.

PERCEPTIA

o   VIZUALA

o   AUDITIVA

o   CHINESTEZICA

ATENTIA

o   CONCENTRARE_ DISTRAGERE

o   DISTRIBUTIVITATE

o   IMPULSIVA

o   REFLEXIVA

PREFERINTE

o   STILURI - MODELE - TENDINTE

o   INTERESE

o   STRUCTURA PREFERINTELOR

o   ORDINEA PREFERINTELOR

MEMORIA

o   MEMORIA DE LUGA DURATA

o   FUNCTIONAREA MEMORIEI (DECODARE, PRELUCRARE, CAPACITATE, TRANSFER, RECUPERARE)

METACOGNITIA

o   COSTIENTIZAREA: ABILITATILOR DISPONIBILE, OBIECTIVELOR NECESARE SATISFACERII UNOR TREBUINTE SAU REZOLVARII UNOR SARCINI, EFORTULUI PERSONAL, TIMPULUI NECESAR REZOLVARII UNEI PROBLEME, SCORULUI ATINS IN URMA REZOLVARII UNEI PROBLEME, MODALITATILOR DE REORGANIZARE A COMPORTAMENTULUI IN SITUATII DE ESEC

o   STRATEGIILOR CUNOASTERII (PRINCIPII, PROCEDURI, REGULI, AUTOMATIZARI)

o   ATINGEREA UNOR NIVELE MAI INALTE: DEZVOLTAREA SI AUTOMATIZAREA COMPORTAMENTULUI METACOGNITIV, FEED-BACK PERMANENT, INTUITIE, CREATIVITATE, ABSTRACTIZARE

MECANISME DE RASPUNS

o   VERBAL (FLUENTA SI RAPIDITATEA REDARII)

o   NOMVERBAL (EFICIENTA UTILIZARII MIJLOACELOR NONVERBALE DE EXPRIMARE : GESTURI, EXPRESII FACIALE, POSTURA CORPORALA, TIPOLOGIE CORPORALA, COORDONARI ALE MISCARILOR)

INFLUENTE SOCIALE

o   NIVELUL MACROSOCIAL : CLIMATUL POLITIC, CONCEPTII PERSONALE, CONCEPTII COMUNITARE

o   NIVELUL MICROSOCIAL : CLIMATUL FAMILIAL, CONCEPTIILE FAMILIALE

o   NIVELUL PERSONAL : MOTIVATIE, TREBUINTE, NIVELE DE AUTOAFIRMARE

ANEXA 4:

Chestionar de determinare a intereselor privind aptitudinile necesare pentru cariera didactica

Daca veti completa acest formular cu date despre dumneavoastra, ariile de interes, asteptarile si nivelul dumneavoastra de competenta in privinta activitatii de predare-invatare, va putem ajuta sa va cunoasteti mai bine, sa reflectati asupra profesiei de cadru didactic.

De ce ati decis sa faceti modulul de practica pedagogica?

Ce doriti sa realizati?

Cum vedeti profesia de dascal?

Ce asteptati de la practica pedagogica?

Indicati cele mai importante cinci trasaturi caracteristice ale unui bun profesor (de liceu/de scoala generala).

Ce fel de profesor credeti ca veti fi?

Alegeti de la 1 la 5 cifra care indica situatia dvs.

Gandire clara ( ) Confuz ( )

Creativ/imaginativ ( ) Nu sunt creativ, imaginativ ( )

Calm/stapan pe mine ( ) Agitat/emotiv ( )

Increzator ( ) Neincrezator ( )

Rabdator ( ) Nerabdator ( )

Intai actionez, Gandesc intai

apoi gandesc ( ) apoi actionez ( )

Optimist ( ) Pesimist ( )

Extravertit ( ) Introvertit ( )

8. Scrieti cateva cuvinte despre ceea ce credeti ca e important sa stie indrumatorul de practica pedagogica si care ar putea avea relevanta pentru disciplina.

Activitati de seminar

Elaborati un chestionar de cunoastere a personalitatii elevului.

Stabiliti in ce constau diferentele dintre membrii grupei voastre, tinand cont de stadiile dezvoltarii personalitatii: cognitiv, moral, psihosocial.

Descrieti cazul unui adolescent, intalnit de voi, cu grave devieri de comportament, precizand cauzele acestor devieri si modul in care au fost ele rezolvate. Cum ati fi rezolvat voi acest caz daca ati fi fost parintii sau profesorii acelui adolescent?

Caracterizati un singur membru al grupei voastre, din punct de vedere al temperamentului si al caracterului sau.

Selectati dintre membrii grupei voastre doi colegi care sa joace rolul profesorului si al elevului, aflati intr-un conflict.

Bibliografie:

1. I.Radu, Introducere in psihologia contemporana

2. Carl Gustav Jung, psihologia

3. G.W.Allport, Structura si dezvoltarea personalitatii

4. P. Ilut, Atitudinea fata de valori la adolescenti si la tineri

5. A.Plesu, Minima moralia

6. Nicky Hayes, Introducere in psihologie

7. Andrei Cosmovici, Psihologie scolara

8. Andrei Cosmovici, Psihologie generala

9. Cornel Havarneanu, Cunoasterea psihologica a persoanei

10. Anca Munteanu, Psihologia copilului si a adolescentului

11. Ann Birch, Psihologia dezvoltarii

12. Tony Maldim, Procese cognitive