Organizarea activitatilor de dirigentie

Organizarea activitatilor de dirigentie

Societatea contemporanǎ este o societate de tranzitie intre societatea industrialǎ a celui de- Al Doilea Val si cea tehnotronicǎ a celui de-Al Treilea Val (Alvin Toffler). Dintr-o anumitǎ perspectivǎ, relatiile sociale care se contureazǎ acum constituie baza premiselor sociale a societǎtii de maine. Dacǎ se doreste crearea unei psihosfere sǎnǎtoase, va trebui sǎ tinem cont de trei premise fundamentale, care influenteazǎ fiecare individ.: nevoia de comunitate, nevoia de structurǎ si nevoia de sens. Dacǎ reusim sǎ intelegem cauzele care au condus la prǎbusirea psihosferei societǎtii celui de-Al Doilea Val, vom intelege partial si felul in care putem incepe crearea unui mediu psihologic sǎnǎtos pentru lumea copilor nostri.

Studiile de psihologie socialǎ au ajuns la concluzia cǎ societatea, pentru a rezista in forma sa actualǎ, trebuie sǎ genereze, in mod constant, un sentiment de comunitate. Comunitatea, asa cum o defineste dictionarul explicativ al limbii romane este formatǎ dintr-un grup de oameni cu interese, credinte sau norme de viatǎ comune, constituind un fel de remediu impotriva singurǎtǎtii, conferind membrilor ei sentimentul apartenentei la grup. Societatea post industrializatǎ se caracterizeazǎ printr-o evolutie impresionantǎ a mijloacelor de stocare, reproducere si transmitere a informatiei, dar si printr-o incapacitate din ce in ce mai accentuatǎ a membrilor ei de a comunica cu adevǎrat.

Altfel spus, asistǎm la o adevǎratǎ prǎbusire a institutiilor de care depinde insǎsi esenta societǎtii - cele care faciliteazǎ comunicarea emotionalǎ - ceea ce are drept consecintǎ insingurarea individului in sanul comunitǎtii, al cǎrei rol ar fi sǎ-l apere de cel mai diabolic flagel al sǎu.

Izolarea socialǎ este un rǎu care nu tine cont de varstǎ, de pozitie socialǎ, de nivelul de de inteligentǎ sau de cetǎtenie. Ea apare incǎ din perioada copilǎriei, cand lipsa de comunicare cu pǎrintii (datoratǎ diverselor cauze mai mult sau mai putin subiective, mergand de la lipsa de timp a ultimilor, generatǎ de servicii extrem de ocupante si pana la prǎpastia culturalǎ dintre generatii) conduce la aderarea pripitǎ la grupuri sociale mai mari sau mai mici, cu tendinte de a iesi de sub incidenta leg

Singurǎtatea socialǎ este unul dntre cei mai importanti factori care au avut un cuvant greu de spus la destabilizarea sistemului scolar romanesc, in acest inceput de nou mileniu. Ea a condus la, mai intai, la destrǎmarea familiei nucleare si a construit un zid de noncomunicare intre pǎrinti si cop Lipsit de afectivitate acasǎ , elevul descoperǎ cǎ scoala nu mai este institutia in care au crescut si au fost educati pǎrintii si bunicii lui. In acelasi timp scoala nu mai este nici institutia care sǎ-i ofere un viitor coerent, in care sǎ creadǎ si pe baza cǎruia sǎ-si poatǎ construi visurile de adolescent si planurile de tanǎr.

Comunicarea cu profesorii este redusǎ la minim si constǎ, mai ales intr-un simplu transfer de informat Comunicarea cu colegii este insuficientǎ, fiind limitatǎ pe de o parte de perioada de timp petrecutǎ impreunǎ, iar pe de alta de lipsa de afectivitate pe care o reprezintǎ astfel de relat

Aceasta este realitatea in sistemul scolar al mileniului trei in tara noastrǎ. Cu toate acestea multi dintre noi nu se dau bǎtuti si considerǎ cǎ pentru copii trebuie depuse toate eforturile pentru a-i aduce la standartele societǎtii actuale mai ales

cǎ suntem costienti de faptul cǎ,

"tinerii de azi vor conduce si organiza statul de maine. Viitorul nostru national ca si viitorul nostru economic va fi ceea ce ei vor stii sǎ facǎ"

Observatia psihosociala trebuie sǎ fie o metoda de sine statatoare de cunoastere a sintalitatii colectivului de elevi dar si un procedeu in cadrul unor metode mai complexe de cunoastere sau interventie psihosociala cum arfi:experimentul, jocul de rol, brainstormingul.

Toate metodele de cunoastere a personalitatii individualeElevilor:conversatia, chestionarul, testul, analiza produselor activitatii, etc.sunt valabile si in cazul cunoasterii sintalitatii grupului cu adaptarea lor la specificul de grup, la problematica activitatii de grup.

Ora de dirigentie reprezintǎ o activitate educativǎ, inclusa in cadrul planului de invǎtǎmant, proiectatǎ de un cadru didactic cu rol de conducator al clasei de elevi (profesorul-diriginte)
Definirea orei de dirigentie presupune intelegerea specificului acesteia de activitate bazata pe convorbirea etica, orientata pedagogic din perspectiva urmatoarelor 'principii ordonatoare' : principiul individualizarii si al diferentierii pozitive; principiul motivatiei autostimulatoare; principiul competentei morale productive; principiul cultivarii pluralismului; principiul initiativei creatoare ( Neacsu, Ioan, in Dirigintele. Ora de dirigentie, , . ).
Obiectivele generale asumate la nivelul orei de dirigentie vizeaza continuturile/dimensiunile proprii activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, in contextul pedagogiei moderne si postmoderene: educatia intelectuala - educatia morala - educatia tehnologica - educatia estetica - educatia fizica.
Obiectivele specifice vizeaza continuturile dezvoltate in functie de:
- particularitatile ciclului si ale anului de invatamant, evaluate la nivel de: educatie stiintifica; educatie civica, educatie economica, educatie politica, educatie juridica, educatie filosofica, educatie religioasa; educatie profesionala, educatie in vederea integrarii scolare, profesionale si sociale; educatie artistica - plastica, muzicala literara etc: educatie sportiva, educatie igienico-sanitara;
- institutionalizarea 'noilor educatii' la nivel de : educatia pentru democratie, educatia demografica, educatia ecologica, educatia sanitara moderna, educatia casnica moderna, educatia pentru petrecerea timpului liber etc. ( Vaideanu, George, );
- orientarile programelor de educatie, adoptate la nivel local (comisia metodica a diri-gintilor, comisia de orientare scolara si profesionala) teritorial (inspectorat scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica) si central: 'managementul grupului educat, educatia pentru sanatate, educatia bunului cetatean, educatia prin si pentru cultura si civilizatie, educatia pentru timpul liber, educatia pentru viata de familie, cunoasterea psihopedagogica, autocunoasterea in vederea dezvoltarii carierei, educatia pentru protectia civica, educatia pentru protectia consumatorilor' ( Consultatii pentru activitatea educativa, ).
Obiectivele concrete pot fi provocate la 'grade de specificitate si nonspecificitate care concura la producerea comportamentului social', stimuland: participarea la viata colectivului clasei; angajarea in activitatii cooperante; formarea capacitatii de: a gandi independent si critic in diferite situatii de viata, a argumenta logic actiunile eficiente, a aplica strategii si cunostinte dobandite in mediul scolar si extrascolar. 'a ajunge la a-devai fara a solicita sprijinul altora' ( Neacsu, Ioan. in Dirigintele. Ora de dirigentie, , . ).
Continutul orei de dirigentie are o pondere morala, angajand un ansamblu de 'a-bilitati metacognitive asociate fie educatiei sociale, fie educatiei profesionale', vaiabile la nivelul formarii-dezvoltarii permanente a personalitatii elevilor: abilitatea de a rationa; abilitatea de a lucra in echipa; abilitatea de a valorifica spiritul practic; abilitatea de a fi intreprinzator; abilitatea de a convinge, abilitatea de a actiona adecvat in contexte valorice diferite, abilitatea de a valorifica experienta dobandita in diferite situatii scolare si extrascolare (idem, . , ).
Strategiile pedagogice, perfectibile la nivelul orei de dirigentie pot fi dezvoltate, cu prioritate, pe fondul metodelor specifice educatiei morale: explicatia morala, convorbirea morala, referatele/informarile cu tematica morala, povestirea morala, dezbaterea morala, exemplul moral, analiza/studiul de caz - cu sens moral, exercitiul moral, aprobarea-dezaprobarea morala. Din aceasta perspectiva metodologica, ora de dirigentie poate fi interpretata ca o activitate de convorbire etica.
Evaluarea pedagogica a activitatii realizata de elevi la nivelul orei de dirigentie implica angajarea operatiilor de masurare-apreciere-decizie, orientate in sens prioritar formativ, 'cu multiplicarea criteriilor si a unghiurilor examinatoare: etic, psihologic, estetic, juridic, metacognitiv, antropologic, cultural, logic, social, familial etc'.
Aceasta 'evaluare minima' necesara in cazul orei de dirigentie. presupune analiza capacitatii elevilor de a dezvolta judecati morale in diferite situatii si contexte concrete care solicita solutii normative, comparative, alternative, pragmatice, obiective, subiective, semnificative 'pentru asimilarea unor noi valori socio-morale in plan personal' (idem, . ).
Proiect de activitate educativa/ora de dirigentie
- model orientativ ) Tema activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta obiectivele pedagogice generale ale educatiei: intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice.
) Subiectul activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta un obiectiv specific, din categoria celor stabilite in cadrul programelor activitatii educative adoptate la nivel central, teritorial, local, care vizeaza, cu prioritate, realizarea unei dezbateri etice.
) Tipul activitatii educative/orei de dirigentie: dezbatere etica proiectata conform obiectivelor specifice si metodei adoptate cu prioritate/exercitiul moral, convorbire morala, problematizare morala, asalt de idei cu continut moral etc.
) Scopul activitatii educative/orei de dirigentie/ exprima sintetic obiectivele generale si specifice asumate.
) Obiectivele concrete/operationale/ deduse de profesorul-diriginte din scopul activitatii educative/orei de dirigentie - schema de elaborare: actiunile elevului (observabile in termeni de performante actuale, potentiale) - resursele umane (continut preponderent etic - metodologie/ metodele folosite in cazul educatiei morale - modalitatile de evaluare:orientativa, stimulativa, pozitiva).
) Continutul activitatii educative/orei de dirigentie/corespunzator obiectivelor specifice si concrete asumate, orientate in sensul valorilor morale.
) Metodologia realizarii activitatii educative/orei de dirigentie (stabilita conform obiectivelor concrete) angajeaza: exercitii morale, exemple morale, convorbiri morale, studii de caz, asalt de idei, cu mijloace pedagogice adecvate (material documentar ilustrativ, bibliografic, informatizat etc).
) Scenariul pedagogic
- captarea atentiei/motivarea elevilor (pentru dezbaterea etica proiectata), din punct de vedere: moral, intelectual, tehnologic, estetic, fizic;
- actualizarea informatiilor anterioare importante pentru desfasurarea dezbaterii etice proiectate/ raportul asupra situatiei la invatatura si disciplina prezentat de elevi din conducerea clasei;
- pregatirea elevilor pentru dezbaterea etica/verificarea materialului documentar necesar (ilustrativ, bibliografic, informatizat etc.) si a modului in care au fost indeplinite sarcinile prevazute anterior (referate, conspecte, informatii suplimentare, mijloace de instruire disponibile/casetofon, video, calculator etc.)
- comunicarea obiectivelor concrete ale activitatii/comunicare axiologica - accent pe valorile morale ale temei, subiectului, supus dezbaterii;
- realizarea dezbaterii, in mod prioritar ca dezbatere etica, valorificand, in functie de specificul colectivului clasei de elevi: procedeul pedagogic al exemplificarii (modele consacrate din stiinta, arta, economie, politica, filosofic religie etc.; din viata sociala, din viata comunitatii educative locale, din viata scolii si a clasei de elevi); metoda pedagogica a dezbaterii implicata la nivelul urmatoarelor strategii pedagogice: exercitiul moral, convorbirea morala, demonstratia morala, cercetare/investigatie morala, problematizare morala, studiul de caz moral, asalt de idei, cu continut moral;
- sistematizarea si fixarea ideilor importante, rezultate din dezbaterea etica provocata la nivel de: atitudini comportamentale, strategii de analiza-sinteza, evaluare critica a unor situatii de viata, cunostinte si capacitati sustinute, pedagogic, psihologic si social, la nivel de educatie: morala-intelectuala-tehriologica-estetica-fizica;
- asigurarea circuitelor de conexiune inversa, externa si interna, necesare pentru autoreglarea activitatii educativele tot parcursul desfasurarii acesteia. in functie de nivelul (calitativ si cantitativ) de participare al elevilor la dezbaterea etica proiectata.

I.     1. IMPLICAREA CONDUCERII SCOLII IN IMBUNǍTǍTIREA ACTIVITATII DE DIRIGENTIE

In viziunea noului Regulament de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, se poate organiza o buna activitate manageriala in scoala, numai daca directorii scolii lasa camp liber de activitate consiliilor si comisiilor existente in scoala.

Pe baza acestui Regulament se elaboreaza R.O.I. adaptat situatiilor concrete din scoala.

Comisia pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare

3.1. Subcomisia dirigitilor

Asigura planificarea si desfasurarea activitatilor educative prin orele de dirigentie si prin

activitati extrascolare

Asigura dezvoltarea unei colaborari eficiente cu familia

Diversifica modalitatile de colaborare cu familia

Contribuie la dezvoltarea personalitatii elevilor

Organizeaza reuniuni de informare a parintilor cu privire la documentele privind reforma

curriculara (Programe scolare, Ghiduri de evaluare - Descriptori de performanta)

Consultarea parintilor la stabilirea Curriculumului la Decizia Scolii, alcatuirea schemelor

orare ale clasei si programul scolar al elevilor;

Activarea asociativa a parintilor prin intermediul Comitetului de Parinti pentru sprijinirea

scolii in activitatea de imbunatatire a performantei scolare si a frecventei acestora, in

organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare;

Lectii deschise pentru parinti, serbari aniversare, activitati sportive;

Consultatii pedagogice;

Corespondenta cu parintii;

Lectorate cu parintii;

Activitatea cu Comitetul de Parinti;

Reuniuni comune cu elevi si parinti.

2.2. Subcomisia pentru activitati educative extrascolare

Faciliteaza participarea la viata sociala a clasei, scolii si comunitatii locale;

Asigura dezvoltarea unei colaborari eficiente cu ONG-uri etc.

Organizeaza activitati educative extrascolare in colaborare cu Consiliul Elevilor, Consiliul

reprezentativ al parintilor, ONG-uri etc.

2.3. Subcomisia pentru consiliere si orientare profesionala

Colaboreaza cu Consiliul Elevilor si Consiliul Parintilor

Asigura participarea motivata la initierea si la derularea propriului traseu de invatare.

Realizeaza consilierea si orientarea profesionala a elevilor.

Asigura consiliere in alegerea carierei

Asigura consiliere pentru elevii performanti

Asigura dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar

2.4. Subcomisia pentru activitati competitionale scolare si extrascolare

Centralizeaza la nivel de scoala datele privind participarea elevilor la olimpiadele scolare,

sesiuni de comunicari sau la alte concursuri recunoscute de MedC

Asigura participarea elevilor la activitati competitionale scolare si extrascolare

CONSILIUL PROFESORILOR CLASEI

Acesta isi desfasoara activitatea la nivelul fiecarei clase, contribuind la orientarea si

consilierea elevilor si parintilor, la elaborarea fiselor de observare a fiecarui elev. El se intruneste

de cate ori dirigintele considera necesar, pentru armonizarea cerintelor educationale ale cadrelor

didactice, evaluarea progresului scolar si al comportamentului fiecarui elev, analizeaza volumul

temelor pentru acasa, pentru stabilirea de masuri educationale comune si propunerea de

recompense sau sanctiuni.

Presedintele Consiliului profesorilor clasei este dirigintele.

Consiliul profesorilor clasei stabileste :

Notele la purtare pentru fiecare elev

Recompense pentru elevii cu rezultate deosebite

Sanctiuni prevazute prin regulamentul scolar

Masuri recuperatorii pentru elevii cu ritm mai lent de invatare precum si activitati

suplimentare pentru elevii cu rezultate deosebite

Colaboreaza cu Comitetul de parinti ai clasei.

5. COMITETELE DE PARINTI SI CONSILIUL REPREZENTATIV AL PARINTILOR

5.1.REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Comitetele de parinti se aleg la nivelul fiecarei clase si au in componenta:

1 presedinte

1 casier

1 membru

Consiliul reprezentativ al parintilor se alege in Adunarea Generala a Comitetelor de parinti

de la nivelul claselor. Este format din:

1 presedinte

1 casier

3 membri

Comitetele de parinti si Consiliul reprezentativ al parintilor au urmatoarele atributii:

Incheie cu scoala un acord de parteneriat conform model anexat

Sprijina conducerea scolii in intretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale, atat

pentru activitati curriculare cat si extracurriculare

Sprijina profesorii diriginti in activitatea de cuprindere la cursuri a tuturor copiilor inscrisi si

de imbunatatire a frecventei

Sprijina conducerea scolii in activitatea de consiliere si orientare socio-profesionala sau de

integrare sociala a absolventilor

Sprijina dirigintii si conducerea scolii in organizarea consultatiilor si dezbaterilor pedagogice

Sprijina clasa in organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare

Au initiative si se implica in imbunatatirea conditiilor de studiu si viata din scoala

Atrage persoane fizice sau juridice care, prin contributii financiare sau materiale, sustin

programe de modernizare a instructiei, educatiei si bazei materiale din scoala.

Activitatea financiara a comitetelor de parinti va respecta Regulamentul de organizare si

functionare a unitatilor de invatamant din invatamantul preuniversitar.

2 ROLUL DIRIGINTELUI IN ACTIVITATEA EDUCATIVǍ

Dirigintele
Practica educativa indelungata a demonstrat necesitatea de a incredinta unui diriginte o intreaga activitate de coordonare a tuturor influentelor educative ce se exercita asupra unei clase. Dirigintele este un nembru al colectivului pedagogic, desemnat in aceasta functie dupa anumite criterii : o vasta experienta educativa, o evidenta autoritate morala si profesionala, activitate de predare la clasa respectiva etc. El este numit de catre director si raspunde in fata con ducerii de intreaga activitate educativa a clasei ce i s-a incredintat.
Functia de diriginte a devenit necesara, incepand cu clasa a v -; a, datorita faptului ca :
- de la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca singurul conducator al vietii clasei,iar munca educativa este luata de profesori.
- planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invata mat care sa permita elevilor sa puna si sa-si rezolve si anumite probleme educative (sau de alt gen) personale.
-varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative pre tind un coordonator si indrumator, un specialist care sa imbratiseze si sa conduca intreaga opera de formare a personalitatii elevilor.
- se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sa duca, in decursul scolaritatii la atingerea obiectivelor urmarite.
Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in activitatea si viata lor ulterioara. Fara a prelua sau a se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi functii specifice si complementare fata de toti ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru scoala : organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati instructiv -; educative si a vietii colecti vului de care raspunde.
Raspunderile sale fiind atat de mari el trebuie sa aiba un profil mo ral deosebit si sa dispuna de alese calitati psihice si pedagogice. Ca principal educator al clasei el orienteaza intreaga activitate a acesteia in asa fel, incat sarcinile scolii sa fie realizate cu succes. In calitatea pe care o are el trebuie sa fie permanent preocupat de sistematizarea adancirea si sporirea eficientei influentelor exercitate de toti factorii educativi (profesori, familie, mass -; media ) asupra elevilor.

Obiectivele muncii dirigintelui

a) educarea elevilor, ca problema centrala a activitatii sale. Orga nizarea si indrumarea vietii colectivului reprezinta nu numai o sarcina, ci si o conditie esentiala a succesului muncii educative. De felul in care dirigintele stie sa sudeze colectivul, sa-l antreneze in realizarea unor perspective atragatoare, sa stabileasca relatii de apropiere si de sprijin reciproc intre el si clasa, sa-l integreze in colectivul scolar, sa-l mobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei munci creatoare depinde reusita sa.
Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai cunoaste rea temeinica a particularitatilor de viata ale acestuia, a legilor psiholo giei de grup,ci si a modului in care se constituie si functioneaza micro grupele, a influientei lor asupra grupului,a legilor dupa care liderii sunt alesi si urmati etc. Cunoasterea microstructurii grupurilor, patrunde rea in intimitatea relatiilor existente intre membrii ei, dialogul permane nt cu clasa sunt conditii ale succesului in activitatea cu toate categoriile de elevi.

b) cunoasterea psihologiei clasei, a particularitatior de varsta ale elevilor, studierea profilului spiritual al fiecarui elev in parte, a aptitudi nilor si trasaturilor sale morale etc. constituie o sarcina si o conditie,in acelasi timp, a organizarii rationale a intregii activitati instructiv - edu cative a clasei. Dirigintele este veriga intermediara intre elev si profesori, pe de o parte, intre acesta si familie, pe de alta parte. El este cel care concentrand si sistematizand datele despre fiecare elev le ofera celor interesati, utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentarii poziti ve a dezvoltarii fiecarui elev. Fara a se transforma in biograful elevilor el se ingrijeste ca treptat imaginea despre fiecare elev, despre per spectivele sale de dezvoltare, despre tinuta sa morala sa devina cat mai completa si mai reala. c)asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor, mobilizarea lor pentru ridicarea continua a performantelor, urmarirea progresului pe care il face fiecare elev si sprijinirea reusitei sale, la toate obiecte le si activitatile.In conditiile in care lupta impotriva abandonului scolar are un caracter social si national, la toate nivelele invatamantului, diri gintele trebuie sa contribuie la prevenirea unor asfel de situat d) organizarea si sprijinirea activitatii extrascolare si a timpului liber al elevilor, trebuie sa-l preocupe pe diriginte deoarece aceste activita ti vin sa completeze si sa consolideze pregatirea primita in scoala.Cat priveste organizarea timpului liber, dirigintele va urmari nu numai initierea elevilor in folosirea rationala a acestuia pentru invatatura ci si organizarea unor activitati (excursii, tabere etc.) dorite de elevi care au rol de refacere, dar si de stabilire a unei relatii de apropiere intre el si clasa. e) coordonarea si indrumarea muncii tuturor factorilor care actionea za asupra clasei sale (profesori, familie etc.) este o alta obligatie a diri gintelui. Orientand ansamblul influentelor exercitate asupra clasei spre realizarea acelorasi obiective, dandu-le o directie unica si asigu randu-le un caracter unitar,convergent si activ, dirigintele este factorul polarizator al acestora. Cunoscand specificul activitatii fiecarui factor, avand imaginea clara a ceea ce trebuie sa se realizeze, si dispunand de experienta necesara pentru a-i mobiliza intr-o actiune eficienta el va spori sansele de succes ale activitatii didactico -; educative. f) impreuna cu ceilalti profesori ai clasei sale el va organiza si indru ma actiunea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Pregatirea elevilor pentru a-si putea alege in mod constient si independent tipul de studii sau profesiunea viitoare reprezinta o actiune complexa si de lunga durata, la realizarea careia se cer antrenati mai multi factori.
Actiunea de orientare scolara si profesionala reprezinta un indiciu al trainiciei sistemului de invatamant si o forma de finalizare a pregatirii tineretului pentru viata.
Metodica activitatii dirigintelui
Activitatea dirigintelui este foarte complexa si de mare responsabili tate, pretinzand un inalt grad de organizare si planificare, el trebuind sa cuprinda in raza sa de actiune toate laturile dezvoltarii personalita tii elevilor ( fizica, intelectuala, morala etc.). El trebuie sa utilizeze un ansamblu de metode si procedee didactico -; educative , generale si speciale, prin care sa le formeze elevilor priceperi si deprinderi de munca independenta, dandu-le incredere in fortele proprii, ajutandu-i in toate problemele care le au.
Aceste lucruri se pot realiza prin : convorbirile cu elevii si cu profeso rii care predau la clasa respectiva, analiza rezultatelor la invatatura si a celor din activitatiile extrascolare, chestionare, asistentele la lectii, contactul permanent cu familiile elevilor, excursii si vizite, organizarea unor intalniri cu reprezentanti ai diferitelor profesiuni, organizarea unor schimburi de experienta intre elevii clasei pe diferite teme (studiul individual, folosirea timpului liber etc.), organizarea unor dezbateri, concursuri etc.
Din toate posibilitatile dirigintele trebuie sa aleaga pe acelea care corespund mai bine obiectivelor urmarite, particularitatilor de viata ale clasei, natura activitatii desfasurate etc., in asa fel incat ele sa dea muncii sale o nota activa si creatoare.De asemenea, el va tine seama si de faptul ca actiuni asemanatoare cu clasa pot organiza si alti pro fesori de specialitate si de aceea va urmari sa evite paralelismul, supraincarcarea si sa dea o nota de varietate actiunilor respective.
Un rol deosebit in ansamblul activitatii dirigintelui il ocupa ora de dirigintie, care prin functiile si caracterul ei organizat si sistematic, ii permite dirigintelui un contact mai consistent si o urmarire periodica a progreselor obtinute de colectivul clasei. Prin continutul orelor de dirigintie, prin metodica acestora si prin legatura lor cu restul activitati lor desfasurate de diriginte, acesta poate tine un permanent contact cu clasa.
Ora de dirigintie poate avea un continut variat, care sa acopere in linii generale aproape toate sarcinile educatiei (morale, intelectuale, estetice, orientare profesionala etc.).Temele adecvate nivelului de dezvoltare al elevilor si particularitatile de viata ale clasei, stabilite uneori cu consultarea clasei, pot prilejui dezbaterea unor teme fundamentale ale societat
Metodica desfasurarii acestor ore poate fi de asemenea foarte va riata, incepand cu expuneri si explicatii stiintifice si sfarsind cu demon stratii practice sau cu utilizarea unor mijloace audio-;vizuale moderne. Metodele didactice, in special cele ale educatiei morale (convorbirea etica, exemplificarea) sunt folosite deopotriva. Caracterul activ al acestor ore este obtinut prin utilizarea dialogului, al dezbaterilor, al intalnirilor, referatelor, al analizelor de cazuri, al analizei muncii etc., care dau orelor de dirigintie o nota antrenanta, diferita de cea a lectiilor obisnuite.
Fara a avea o structura rigida ora de dirigintie se desfasoara in linii generale dupa urmatorul plan : pregatirea psihologica a clasei si anuntarea subiectului orei, analiza cu ajutorul elevilor a exemplelor, a materialului faptic, a situatiei concrete etc.,generalizarea, raportarea si aplicarea concluziilor la situatia clasei sau a elevilor si recomandari sfaturi, sugestii pentru traducerea in practica a invatamintelor extrase. Ora de dirigentie este un punct de convergenta a intregii acti vitati comune a dirigintelui cu clasa si ea poate fi continuata, largita si consolidata prin activitatile din afara clasei, organizate si conduse de diriginte sau de catre un alt factor educativ.
De exemplu, o excursie poate avea obiective complexe : instructiv educative, de orientare scolara si profesionala etc. Rolul dirigintelui este deosebit de important chiar daca nu el este initiatorul si organiza torul acesteia, ajutand la stabilirea obiectivelor complexe ce pot fi urmarite, contribuind la pregatirea ei, integrand-o in planul sau de munca, ajutand la valorificarea rezultatelor ei. Participand la excursie dirigintele va urmari imbogatirea si si precizarea cunostintelor(informa tiilor) sale despre elevi, cunoasterea microgrupurilor si a liderilor, gra dul de disciplina, informatiile elevilor in diferite domenii, interesele lor, orientarea scolara si profesionala, efectele produse asupra elevilor de diverse evenimente sau intamplari petrecute, colaborarea cu ceilalti profesori, modul in care pot fi elevii atrasi in organizarea unor astfel de manifestari etc.Prin urmare, o astfel de actiune ii permite sa faca si sa cunoasca mai mult despre elevii sai decat multe lectii sau activitati.
In cazul convorbirilor cu clasa folosind informatiile cu pricepere si dand acestora un caracter sistematic, de apropiere si incredere reciproca, dirigintele poate exercita prin intermediul lor o influenta pozitiva, continua asupra activitatii clasei. El poate cunoaste opinia clasei, o poate influenta, poate solicita ajutorul clasei, sugestii, initiati ve etc., poate mobiliza colectivul si poate crea o atmosfera de lucru si entuziasm, de calm si optimism, un climat propice formarii trasaturilor morale ale fiecarui elev. Un dialog permanent cu clasa reprezinta un puternic instrument formativ , daca dirigintele stie sa sa-i exploateze toate resursele de care dispune aceasta metoda.In calitate de prieten si indrumator al elevilor, dirigintele devine un modelator perseverent si priceput al personalitatii fiecarui elev numai daca stie sa dea fiecarei actiuni si fiecarei metode nota sa specifica, personala si creatoare, sporind in felul acesta succesele si bucuriile elevilor sai.
O atentie speciala trebuie sa acorde dirigintele calitatii actiunilor pe care le intreprinde, pregatirii si evaluarii acestora. Combaterea formalismului, a rigiditatii, a sablonului si a rutinei sunt cerinte esentiale si permanente ale activitatii dirigintelui.Factorului afectiv i se va rezerva un loc deosebit in cadrul relatiilor profesor -;elev,deoarece adeseori acesta e cel care conditioneaza succesul actiunilor intreprinse cu clasa.
Eficienta muncii dirigintelui depinde intre altele si de respectarea unor cerinte pedagogice generale cum sunt : a) alegerea, pregatirea si organizarea unor actiuni variate si intere sante la nivelul clasei respective; b) stabilirea unor obiective clare,cuprinzatoare si realizabile,precum si adecvarea actiunilor intreprinse in mod planificat; c) imbinarea actiunilor colective cu cele individuale si folosirea unor metode si procedee variate, active si eficiente; d) mobilizarea tuturor factorilor educativi care lucreaza cu clasa si asigurarea unei conlucrari sistematice si rodnice a acestora pe tot parcursul anilor, realizandu-se o actiune unitara si coordonata; e) evaluarea sistematica a rezultatelor obtinute si transformarea acestora in puncte de sprijin ale actiunilor viitoare; f) asigurarea unui dialog permanent cu clasa si crearea unui climat favorabil oricarei actiuni educative;
Sistemul muncii dirigintelui cuprinde principalele coordonate ale activitatii instructiv -; educative utilizabile la clasa respectiva. El face parte din sistemul actiunilor educative intreprinse in scoala in vederea pregatirii tinerei generatii pentru munca si o viata activa, adaptand si concretizand obiectivele generale la nivelul si particulari tatile fiecarei clase de care raspunde dirigintele. Dificultatea, dar si meritul dirigintelui consta in a sti sa organizeze activitatea tuturor factorilor intr-o actiune convergenta si sistematica, potrivit unui plan elaborat cu multa grija, pentru a realiza tot ceea ce si-a propus.
Dand un sens creator activitatii sale dirigintele se va folosi de orice prilej aparut in viata scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele pozitive exercitate asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie de instrumente verificate si eficiente de natura sa sporeasca valoarea formativa a actiunilor intreprinse: discutii,dezbate ri, chestionare, compuneri etc., si in special se va folosi de unele documente de natura sa-i usureze si sistematizeze munca : caietul dirigintelui, fise psiho -; pedagogice de cunoastere si caracterizare a elevilor, planificari ale actiunilor educative etc. Fara a face din acestea un scop in sine el va avea grija ca ele sa-i ajute sa-si concre tizeze rezultatele actiunilor si sa poata oferi colegilor, si in special profesorilor care predau la clasa sa, un ajutor efectiv in perfectiona rea muncii educative cu elev Rezulta asadar ca numai pe baza unui plan de perspectiva urmarit si realizat metodic dirigintele va putea deveni principalul educator si modeltor al personalitatii elevilor ce i-au fost incredintati.

3 ORGANIZAREA ACTIVITǍTILOR DE DIRIGENTIE SI COMUNICARE CU FAMILIILE ELEVILOR IN GRUPUL SCOLAR TEHNIC ALEXANDRIA

Scopul si idealul educational a cunoscut o carietate de identificǎri de-a lungul timpului. Astfel, Platon atribuia drept scop educatiei capacitatea de a da sufletul si corpului intreaga frumusete si perfectiune de care sunt susceptibile. Pentru I. Kant, educatia urmǎrea realizarea intregii perfectiuni de care natura omului este capabilǎ. J. Dewey aprecia cǎ educatia nu trebuie sǎ fie o pregǎtire pentru viatǎ, ci educatia este viata insǎsi, iar Montaigne sustine cǎ a educa inseamnǎ a forma oameni, nu specialisti. La randul sǎu Durkheim defineste drept scop al educatiei, trezirea si dezvoltarea la copil a unor stǎri fizice intelectuale si morale impuse de mediul social.

Idealul educational al scolii romanesti este intemeiat de traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societǎtii romanesti si contribuie la pǎstrarea identitǎtii nationale.

In vederea atingerii acestui ideal, educatia este conceputǎ ca o rezultantǎ a actiunii sistemice, interdisciplinarǎ in sensul:

a) managementul grupului (clasei de elevi);

b) educatia pentru sǎnǎtate;

c) educatia bunului cetǎtean;

d) educatia prin si pentru culturǎ si civilizatie;

e) educatia pentru timpul liber;

f)  educatia pentru familie;

g) cunoasterea psihopedagogicǎ, autocunoasterea in vederea dezvoltǎrii carierei.

Activitatea mea ca diriginte trebuie sǎ treacǎ dincolo de memorie, dincolo de inteligentǎ -"in regiunea suflettului in care se formezǎ principiile care dau nastere vointei si actiunii". In acesti ani grei in care lipsa de educatie este principalul repros care se aduce oamenilor din tara noastrǎ in activitǎtile sociale, economice si culturale, urmǎresc in activitatea mea formarea la elevi a deprinderilor de comportare - limbaj civilizat in fiecare situatie ce se iveste in conatactul cu oamenii:

in familie - cu pǎrintii, bunicii, rudele, vecinii, fratii;

in bloc si in jurul blocului

la scoalǎ - in clasǎ, pe coridoare, in curte, in laboratoare;

pe stradǎ;

in institutiile publice;

in magazine;

ca oaspeti, sau gazde;

folosirea unui limbaj potrivit: SALUTUL ca expresie a OMENIEI, a bunului simt pe stradǎ;

tinuta adecvatǎ in toate situatiile: la scoalǎ, pe stradǎ, la spectacole, etc.

SIstemul educational national este compus din totalitatea subsistemelor institutionalizate care influentaeza in mod direct convingerile si comportamentul individului uman. Un model didactic este redat in SCHEMA IV.

Educatia si autoeducatia sunt procese sociale vitale si fac obiectul de studio al unui system de stiinte sufficient de dezvolat si aprofundat, numit sistemul stiintelor educatiei (Pedagogia, Psihologia, Didactica, sau Teoria evaluarii didactice, etc.).

Stiintele enumerate stau la baza profesiei de educator, adica specialistul care configureaza anumiti parametrii ai personalitatii umane in raport cu cerintele sociale.

Profilul educational al omului se contureaza si este puternic influentat in special de trei componente sociale:

sistemele institutionale specializate, obligatorii sau accesibile pe care individul le parcurge si actioneza asupra personalitatii lui, prin tehnologii specializate si prin persomnalul educational, astfel incat, ponderea influentei modelatoare extrinsece cursantului este preponderenta;

modelul social, cu nivelul general si local al civilizatiei, care influenteaza individul determinandu-l la un anumit comportament normative sau liber acceptat, in care automodelarea prin adaptabilitate este preponderenta. In mediul social individul invata si se autoadapteaza pe cale experentiala si pin copierea comportamentelor celor din jur . Acest gen de automodelare a procesului stimul- comportament exista si la animale, deci poate fi numit autoadaptabilitate naturala;

tipul guvernarii care influenteaza atat starea generala a mentalitatilor, moralitatii si decentei, vat mai ales masura normative a deviatiilor comportamentale, prin sistemul dreptului si moralitatea de referinta.

Sistemul educational national este o componenta a subsistemului civilizatiei nationale constituind "motorul" acesteia. La randul ei civil;izatia este integrate in mediul natural si social si il afecteaza mai mult sau putin pozitiv.

Sistemul civilizatiei, mediul natural si social, ca sisteme integratoare, actioneaza aleator asupra individului din punct de vedere educational. Ele influentaeaza individul, mai ales, prin proprietatea lui de autoadaptabilitate naturala.

2.2. REALITATILE SOCIALE SI IMPLICAREA EDUCATIEI

a) Mentalitatea poporului si guvernarea

Mentalitatea unui popor si rolul ei in progresul social este cera mai frecventa acceptiune de cuprindere a deprinderilor comportamentale individuale commune la majoritatae cetatenilor, formate intr-o perioada istorica si evaluate la un moment dat [1/ 85]. De cele mai multe ori se acuza poporul de propria mentalitate mai ales cand guvernantii nu sunt capabili sa dea o tenta pozitiva vietii acestuia.

Multi politicieni si reprezentanti ai patronatului din Romania, pe baza sistemului dat, argumenteaza insuccesele prin atitudinea negative a romanilor fata de munca. Se ignora astfel, de cele mai multe ori cu buna stiinta, cauzele esentiale ale mentalitatile sociale.:

• tipul guvernarii;
• moralitatea guvernarii, celk mai important factor de success sau insucces social;
• calitatae managementului antreprenorial si social;
• concordanta intre valoarea muncii prestate, salariul afferent acesteia si pretul produsului muncii pe piata;
• calitatea sistemului national de educatie, mai ales prin invatamant;
• nivelul de influenta al sistemelor antisocial;
• respectarea reala a drepturilor universale ale omului de catre elemetele puterii statului.

In orice societate, exista doua moralitati care se dezvolta in parallel:

moralitatea cetateanului majoritar, bazata pe bunul simt si limite decente ale necesitatilor si intereselor;

moralitatea celor bogati, bazata pe dispretul fata de omul de rand, sfidarea oricarei limite pe armate private, pe lux si extravagante sfidatoare. [2/525].

Educatia inca nu a reusit as aapropie cele doua tipuri de mentalitati, promovate prin Media ca stari de normalitate.

2.3 EDUCATIA CIVICA PRIN INVATAMANT

Invatamantul este principalul furnizor de cultura, cauza primara a nivelului de civilizatie si buna stare.

Cultura ca nivel acumulat al informatiilor individuale si collective despre realitatea materiala si spirituala a avut de-a lungul istoriei trei directi de influenrtare majora:

influenta religioasa, predominanta in evul mediu si acre promova o cultura dogmatica bazata exclusive pe credinte religiosae;

influenta stiintifica, devenita predominant in "al doilea val", din momentul in care accesul la stiinta a devenit public prin progresele tehnosferei [2];

influenta politica, predominanta acum. Ea promoveaza o cunoastere deformata prin prisma intereselor de grup sau oculte sau franeaza cunoasterea prin diminuarea efortului national catre educatia preuniversitara si mai ales universitara, generatoare de cultura prtedominant stiintifica.

Abordarea sistemica ajuta la descoperirea si aplicarea unor solutii viabile:

cei care ar trebui sa constientizeze necesitatea implicarii explicite a invatamantului in orientarea evolutiei social ear trebui sa fie manageri si cadrele didactice din acest sistem social. Invatamantul trebuie sa le formeze si capacitatile manageriale si moral profesionale prin care fiecare specialist in special cu studii superioare, trebuie sa acceseze activ sistemul social in care traieste;

invatamantul poate dezvolta interpretorul uman al informatiei spre solutii alternative ale finalitatilor sociale

i

II.     2 .3 ROLUL DIRIGINTELUI IN . . .

Dirigintele .I CONSILIERE SI ORIENTARE EDUCATIONALA IN

SCOALA

Consilierea este o relatie, o forma speciala de comunicare, care se stabileste intre

consilier si:

individ, in scopul dezvoltarii personale, a increderii in sine;

familie, pentru asigurarea unei sigurante sociale si economice;

grup, pentru a crea personal calificat disponibil la momentul potrivit;

societate, in scopul cresterii veniturilor si a cunoasterii ca instrument

democratic.

Consilierul este un profesionist care in activitatea sa se ghideaza dupa anumite

teorii si dupa metode specifice domeniului; el ajuta pe altii (o persoana, un grup de

persoane) sa-si identifice si sa-si clarifice problemele.

Activitatea de consiliere implica ascultarea, e bazata pe principiul dezvoltarii

personale, este o forma confidentiala de a oferi ajutor. Consilierul trebuie sa fie deschis

oricarei afilieri cu o institutie sau autoritate, sa acorde atentie cadrului consilierii si

circumstantelor in care aceasta are loc, trebuie sa aiba grija de interesele personale si sa

nu aiba interese politice, interese ale unor institutii sau ale autoritatilor. La baza intregului

proces de consiliere sta respectul pentru persoana si dreptul sau de autodeterminare.

Consilierea trebuie sa fie adecvata si sa includa aspectele relevante privind

optiunile educationale si profesionale, precum si conditiile legate de acestea. Informatiile

oferite clientului trebuie sa fie corecte si aduse la zi.

Aria curriculara, Consiliere si Orientare reprezinta un domeniu nou in planul de

invatamant. In cadrul acestei arii, vor continua sa existe, pe de o parte, intalnirile

profesorului diriginte, in acord cu programa orientativa a M.E.C., cu clasa, iar pe de alta

parte, intalniri intre elevi si profesorii consilieri, desemnati de Consiliul de Administratie

al scol Continutul ariei curriculare poate fi urmatorul:

consiliere in probleme legate de tehnici de invatare eficienta;

consiliere in orientare scolara;

consiliere in situatii de ramanere in urma la invatatura;

consiliere si orientare scolara pentru elevii performanti;

consiliere in probleme legate de viata personala;

consiliere de specialitate, la predarea/invatarea disciplinelor scolare.

Decizia privind continutul orelor de consiliere si orientare apartine Consiliului de

Administratie al scol In invatamantul primar, orele optionale de consiliere si orientare

sunt sustinute de invatatori, care pot lucra in echipa cu psihologi, pedagogi sau alti

profesori-consilieri ai scol In invatamantul gimnazial, in scolile in care functioneaza

psiho-pedagogi, orele de consiliere si orientare vor fi sustinute cu precadere de catre

acestia, fie individual, fie in echipa cu alti profesori desemnati de catre Consiliul de

Administratie al scol

Aceasta arie curriculara pune accent pe urmatoarele aspecte:

facilitatea participarii la viata sociala a clasei, scolii, comunitatii locale;

dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar;

familiarizarea cu fisele de post ale unor familii ocupationale;

formarea atitudinilor de acceptare a schimbarilor din mediul social,

economic, cultural si politic in care absolventul isi va desfasura activitatea;

participarea motivata la initierea si la derularea propriului traseu de

invatare.

Activitatea de consiliere si orientare scolara si profesionala porneste de la

cunoasterea personalitatii elevilor, sub aspectul nevoilor, aptitudinilor, intereselor si

capacitatilor.

Evaluarea gradului de compatibilitate intre nivelul aspiratiilor si nivelul

posibilitatilor, realizata in cadrul orelor speciale de consiliere sau de dirigentie, ajuta

profesorul in efortul sau de orientare si sustinere a proiectelor scolar-profesionale ale

elevilor. Pentru a deveni capabil de o alegere realista si responsabila, acestia trebuie sa

fie permanent sustinuti de profesorul diriginte sau consilier, sustinerea trebuind a fi

realizata prin informari colective sau individuale asupra posibilitatilor de care dispun

elevii, filierelor de studiu potrivite, ofertei educationale, caracteristicilor si exigentelor

profesiei dorite, dinamicii fortei de munca, etc. Riscul de a opta aleatoriu si de a gresi

este, in consecinta, diminuat.

Urmarind insa evolutia ontogenetica a individului uman si oprindu-ne mai ales la

succesiunea varstelor scolare, constatam ca un copil este mai dependent de cei din jur,

adultii, fie ei parinti sau cadre didactice. Slabele posibilitati fizice si intelectuale, redusa

experienta de viata, il fac vulnerabil in fata riscurilor de tot felul. In aceste conditii, este

de la sine inteles ca un copil are nevoie de supraveghere si indrumare, la inceput practic

permanent, apoi din ce in ce mai putin, pana la castigarea deplinei autonomii, realizabila

in perioada adolescentei, atunci cand tanarul ajunge la maxima sa capacitate intelectuala

si totodata, la consolidarea principalelor trasaturi de personalitate ce-i permit astfel

structurarea unei conceptii proprii despre lume si viata, in virtutea careia va actiona ca

fiinta independenta.

Adolescentii au nevoie nu de cineva care sa gandeasca pentru ei, ci de cineva cu

mai multa experienta care sa-i ajute sa se cunoasca pe sine si sa le releve multiplele cai ce

pot fi urmate in viata. Acest cineva ar trebui doar sa-i consilieze si sa le deschida ochii

asupra cailor de urmat (sa-i orienteze), acest cineva, teoretic, ar putea fi orice adult, dar

practic, nu poate fi decat o persoana sau un numar foarte restrans de persoane.

Parintele, care in general nu se prea pricepe la matematica, gramatica, etc. si nici

nu are de regula timp si pregatirea psiho-pedagogica necesara, incepe sa-si piarda din

prestigiu in ochii copilului. Elevii se apropie mai mult de unii profesori decat de altii, iar

dirigintele poate sau nu poate fi simpatizat de toti elev Pe de alta parte, este foarte sigur

ca munca de orientare si consiliere va fi atribuita -in opinia multor cadre didactice- in

primul rand unui psiholog, ceea ce ar fi, teoretic, indreptatit. In realitate, un calcul simplu

arata ca fiecare dintre cei 800-1000 de elevi care ii revin unui psiholog scolar (daca

acesta ar exista), n-ar beneficia intr-un ciclu scolar de patru ani decat de o discutie de 1-2

ore cu psihologul (care i-ar face astfel o caracterizare destul de sumara). Psihologul poate

fi un sprijin foarte pretios mai ales pentru cazurile si situatiile deosebite, care cer

interventii mai putin uzuale si individualizate.

Se impune astfel ideea ca tot profesorilor le revine sarcina principala in

consilierea si orientarea elevilor, putandu-se aduce argumentul ca acestia sunt mai mult

timp in prezenta discipolilor si pentru ca dispun totodata de pregatire psiho-pedagogica,

chiar daca nu la nivelul specialistului in domeniu, insa oricum, in mai mare masura decat

parintii elevilor.

Ajungand in acest punct, ar fi necesara o analiza a elementelor ce alcatuiesc

aceasta activitate de consiliere si orientare: factori, obiective, continuturi si mijloace de

realizare. Agentii (realizatorii) activitatii de consiliere si orientare ar fi, deci, cel putin in

prezent, profesorii, in colaborare cu psihologul scolar si alti factori educationali (parinti,

medici, etc.). Acestia ar trebui insa selectati de conducerile scolilor, dintre cadrele

didactice cu afinitate sau chemare pentru munca de educatie, pentru relatiile cu tinerii si

cu o inalta constiinta a responsabilitatii ce o au in acest sens, cu o deschidere culturala

deosebita, cu o informatie bogata, la zi, asupra problemelor lumii moderne de sfarsit de

secol. Personalitatea morala si culturala a educatorului are o importanta capitala pentru

cei aflati in perioada cautarii de modele de viata.

Este adevarat ca un rol oarecare il are si materia predata (care se apropie mai mult

sau mai putin de problemele tinerilor), insa pana la urma tot omul conteaza, cu impactul

pe care-l are asupra sufletelor celor in curs de formare, pentru ca tinerii nu cer sfaturi de

la oricine si nu sunt dispusi sa asculte sfaturile oricui!

Obiectivele generale ale activitatii de consiliere si orientare ar trebui sa se indrepte

spre realizarea acelor elemente concordante cu idealul educational al scolii noastre in

aceasta etapa:

autocunoasterea posibilitatilor, dar si a limitelor personale si dezvoltarea in

directia creatoare a acestor posibilitati;

formarea unor personalitati puternice, echilibrate, suficient de flexibile si

adaptabile conditiilor de mediu in continua schimbare;

dezvoltarea capacitatilor de a decide si a actiona adecvat in diversele

situatii ce pot aparea in viata personala, familiala si sociala a fiecaruia;

dezvoltarea spiritului civic, caracterizat prin respectul fata de drepturile

fiecarei fiinte umane, constientizarea calitatii de locuitor al Terrei,

exprimata prin grija fata de mediu.

Continutul activitatilor de consiliere si orientare trebuie sa urmareasca

indeaproape nevoile si interesele elevilor, atat cele imediate, cat si cele de perspectiva,

atat pe cele pe care ei le intuiesc la un moment dat, cat si cele de care nu sunt pe deplin

constienti. Subiectele ce pot si trebuie sa fie abordate in cadrul acestor activitati se inscriu

in general, in aceleasi arii tematice care sunt valabile si in formula dirigentiei: indatoririle

scolare, timpul liber, igiena personala, comportamentul in familie si in societate, alegerea

carierei, etc. Tinerii cer insa acum mult mai mult, ei doresc sa fie "conectati" la

problemele acute care preocupa societatea, pe adultii de langa ei. Sa nu mai fie cantonati

in derizoriu, in prelegeri moralizatoare despre lucruri arhicunoscute. De exemplu, timpul

liber a fost intr-un fel abordat in urma cu 10-20 de ani, altfel ar trebui discutat in prezent

(cand alternativele si informatiile ce se ofera tinerilor s-au diversificat) si de buna seama

altfel va fi peste inca 10-20 de ani! Alte aspecte, cum ar fi drepturile omului, toleranta,

Practica educativa indelungata a demonstrat necesitatea de a incredinta unui diriginte o intreaga activitate de coordonare a tuturor influentelor educative ce se exercita asupra unei clase. Dirigintele este un nembru al colectivului pedagogic, desemnat in aceasta fun ctie dupa anumite criterii : o vasta experienta educativa, o evidenta autoritate morala si profesionala, activitate de predare la clasa respectiva etc. El este numit de catre director si raspunde in fata con ducerii de intreaga activitate educativa a clasei ce i s-a incredintat.
Functia de diriginte a devenit necesara, incepand cu clasa a v -; a, datorita faptului ca :
- de la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca singurul conducator al vietii clasei,iar munca educativa este luata de profesori.
- planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invata mat care sa permita elevilor sa puna si sa-si rezolve si anumite probleme educative (sau de alt gen) personale.
-varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative pre tind un coordonator si indrumator, un specialist care sa imbratiseze si sa conduca intreaga opera de formare a personalitatii elevilor.
- se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sa duca, in decursul scolaritatii la atingerea obiectivelor urmarite.
Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in activitatea si viata lor ulterioara. Fara a prelua sau a se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi functii specifice si complementare fata de toti ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru scoala : organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati instructiv -; educative si a vietii colecti vului de care raspunde.
Raspunderile sale fiind atat de mari el trebuie sa aiba un profil mo ral deosebit si sa dispuna de alese calitati psihice si pedagogice. Ca principal educator al clasei el orienteaza intreaga activitate a acesteia in asa fel, incat sarcinile scolii sa fie realizate cu succes. In calitatea pe care o are el trebuie sa fie permanent preocupat de sistematizarea adancirea si sporirea eficientei influentelor exercitate de toti factorii educativi (profesori, familie, mass -; media ) asupra elevilor.

Obiectivele muncii dirigintelui

a)educarea elevilor, ca problema centrala a activitatii sale. Orga nizarea si indrumarea vietii colectivului reprezinta nu numai o sarcina, ci si o conditie esentiala a succesului muncii educative. De felul in care dirigintele stie sa sudeze colectivul, sa-l antreneze in realizarea unor perspective atragatoare, sa stabileasca relatii de apropiere si de sprijin reciproc intre el si clasa, sa-l integreze in colectivul scolar, sa-l mobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei munci creatoare depinde reusita sa.
Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai cunoaste rea temeinica a particularitatilor de viata ale acestuia, a legilor psiholo giei de grup,ci si a modului in care se constituie si functioneaza micro grupele, a influientei lor asupra grupului,a legilor dupa care liderii sunt alesi si urmati etc. Cunoasterea microstructurii grupurilor, patrunde rea in intimitatea relatiilor existente intre membrii ei, dialogul permane nt cu clasa sunt conditii ale succesului in activitatea cu toate categoriile de elevi. b) cunoasterea psihologiei clasei, a particularitatior de varsta ale elevilor, studierea profilului spiritual al fiecarui elev in parte, a aptitudi nilor si trasaturilor sale morale etc. constituie o sarcina si o conditie,in acelasi timp, a organizarii rationale a intregii activitati instructiv - edu cative a clasei. Dirigintele este veriga intermediara intre elev si profe sori, pe de o parte, intre acesta si familie, pe de alta parte. El este cel care concentand si sistematizand datele despre fiecare elev le ofera celor interesati, utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentarii poziti ve a dezvoltarii fiecarui elev. Fara a se transforma in biograful elevilor el se ingrijeste ca treptat imaginea despre fiecare elev, despre per spectivele sale de dezvoltare, despre tinuta sa morala sa devina cat mai completa si mai reala. c)asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor, mobilizarea lor pentru ridicarea continua a performantelor, urmarirea progresului pe care il face fiecare elev si sprijinirea reusitei sale, la toate obiecte le si activitatile.In conditiile in care lupta impotriva abandonului scolar are un caracter social si national, la toate nivelele invatamantului, diri gintele trebuie sa contribuie la prevenirea unor asfel de situat d) organizarea si sprijinirea activitatii extrascolare si a timpului liber al elevilor, trebuie sa-l preocupe pe diriginte deoarece aceste activita ti vin sa completeze si sa consolideze pregatirea primita in scoala.Cat priveste organizarea timpului liber, dirigintele va urmari nu numai initierea elevilor in folosirea rationala a acestuia pentru invatatura ci si organizarea unor activitati (excursii, tabere etc.) dorite de elevi care au rol de refacere, dar si de stabilire a unei relatii de apropiere intre el si clasa. e) coordonarea si indrumarea muncii tuturor factorilor care actionea za asupra clasei sale (profesori, familie etc.) este o alta obligatie a diri gintelui. Orientand ansamblul influentelor exercitate asupra clasei spre realizarea acelorasi obiective, dandu-le o directie unica si asigu randu-le un caracter unitar,convergent si activ, dirigintele este factorul polarizator al acestora. Cunoscand specificul activitatii fiecarui factor, avand imaginea clara a ceea ce trebuie sa se realizeze, si dispunand de experienta necesara pentru a-i mobiliza intr-o actiune eficienta el va spori sansele de succes ale activitatii didactico -; educative. f) impreuna cu ceilalti profesori ai clasei sale el va organiza si indru ma actiunea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Pregatirea elevilor pentru a-si putea alege in mod constient si independent tipul de studii sau profesiunea viitoare reprezinta o actiune complexa si de lunga durata, la realizarea careia se cer antrenati mai multi factori.
Actiunea de orientare scolara si profesionala reprezinta un indiciu al trainiciei sistemului de invatamant si o forma de finalizare a pregatirii tineretului pentru viata.
Metodica activitatii dirigintelui
Activitatea dirigintelui este foarte complexa si de mare responsabili tate, pretinzand un inalt grad de organizare si planificare, el trebuind sa cuprinda in raza sa de actiune toate laturile dezvoltarii personalita tii elevilor ( fizica, intelectuala, morala etc.). El trebuie sa utilizeze un ansamblu de metode si procedee didactico -; educative , generale si speciale, prin care sa le formeze elevilor priceperi si deprinderi de munca independenta, dandu-le incredere in fortele proprii, ajutandu-i in toate problemele care le au.
Aceste lucruri se pot realiza prin : convorbirile cu elevii si cu profeso rii care predau la clasa respectiva, analiza rezultatelor la invatatura si a celor din activitatiile extrascolare, chestionare, asistentele la lectii, contactul permanent cu familiile elevilor, excursii si vizite, organizarea unor intalniri cu reprezentanti ai diferitelor profesiuni, organizarea unor schimburi de experienta intre elevii clasei pe diferite teme (studiul individual, folosirea timpului liber etc.), organizarea unor dezbateri, concursuri etc.
Din toate posibilitatile dirigintele trebuie sa aleaga pe acelea care corespund mai bine obiectivelor urmarite, particularitatilor de viata ale clasei, natura activitatii desfasurate etc., in asa fel incat ele sa dea muncii sale o nota activa si creatoare.De asemenea, el va tine seama si de faptul ca actiuni asemanatoare cu clasa pot organiza si alti pro fesori de specialitate si de aceea va urmari sa evite paralelismul, supraincarcarea si sa dea o nota de varietate actiunilor respective.
Un rol deosebit in ansamblul activitatii dirigintelui il ocupa ora de dirigintie, care prin functiile si caracterul ei organizat si sistematic, ii permite dirigintelui un contact mai consistent si o urmarire periodica a progreselor obtinute de colectivul clasei. Prin continutul orelor de dirigintie, prin metodica acestora si prin legatura lor cu restul activitati lor desfasurate de diriginte, acesta poate tine un permanent contact cu clasa.
Ora de dirigintie poate avea un continut variat, care sa acopere in linii generale aproape toate sarcinile educatiei (morale, intelectuale, estetice, orientare profesionala etc.).Temele adecvate nivelului de dezvoltare al elevilor si particularitatile de viata ale clasei, stabilite uneori cu consultarea clasei, pot prilejui dezbaterea unor teme fundamentale ale societat
Metodica desfasurarii acestor ore poate fi de asemenea foarte va riata, incepand cu expuneri si explicatii stiintifice si sfarsind cu demon stratii practice sau cu utilizarea unor mijloace audio-;vizuale moderne. Metodele didactice, in special cele ale educatiei morale (convorbirea etica, exemplificarea) sunt folosite deopotriva. Caracterul activ al acestor ore este obtinut prin utilizarea dialogului, al dezbaterilor, al intalnirilor, referatelor, al analizelor de cazuri, al analizei muncii etc., care dau orelor de dirigintie o nota antrenanta, diferita de cea a lectiilor obisnuite.
Fara a avea o structura rigida ora de dirigintie se desfasoara in linii generale dupa urmatorul plan : pregatirea psihologica a clasei si anuntarea subiectului orei, analiza cu ajutorul elevilor a exemplelor, a materialului faptic, a situatiei concrete etc.,generalizarea, raportarea si aplicarea concluziilor la situatia clasei sau a elevilor si recomandari sfaturi, sugestii pentru traducerea in practica a invatamintelor extrase. Ora de dirigentie este un punct de convergenta a intregii acti vitati comune a dirigintelui cu clasa si ea poate fi continuata, largita si consolidata prin activitatile din afara clasei, organizate si conduse de diriginte sau de catre un alt factor educativ.
De exemplu, o excursie poate avea obiective complexe : instructiv educative, de orientare scolara si profesionala etc. Rolul dirigintelui este deosebit de important chiar daca nu el este initiatorul si organiza torul acesteia, ajutand la stabilirea obiectivelor complexe ce pot fi urmarite, contribuind la pregatirea ei, integrand-o in planul sau de munca, ajutand la valorificarea rezultatelor ei. Participand la excursie dirigintele va urmari imbogatirea si si precizarea cunostintelor(informa tiilor) sale despre elevi, cunoasterea microgrupurilor si a liderilor, gra dul de disciplina, informatiile elevilor in diferite domenii, interesele lor, orientarea scolara si profesionala, efectele produse asupra elevilor de diverse evenimente sau intamplari petrecute, colaborarea cu ceilalti profesori, modul in care pot fi elevii atrasi in organizarea unor astfel de manifestari etc.Prin urmare, o astfel de actiune ii permite sa faca si sa cunoasca mai mult despre elevii sai decat multe lectii sau activitati.
In cazul convorbirilor cu clasa folosind informatiile cu pricepere si dand acestora un caracter sistematic, de apropiere si incredere reciproca, dirigintele poate exercita prin intermediul lor o influenta pozitiva, continua asupra activitatii clasei. El poate cunoaste opinia clasei, o poate influenta, poate solicita ajutorul clasei, sugestii, initiati ve etc., poate mobiliza colectivul si poate crea o atmosfera de lucru si entuziasm, de calm si optimism, un climat propice formarii trasaturilor morale ale fiecarui elev. Un dialog permanent cu clasa reprezinta un puternic instrument formativ , daca dirigintele stie sa sa-i exploateze toate resursele de care dispune aceasta metoda.In calitate de prieten si indrumator al elevilor, dirigintele devine un modelator perseverent si priceput al personalitatii fiecarui elev numai daca stie sa dea fiecarei actiuni si fiecarei metode nota sa specifica, personala si creatoare, sporind in felul acesta succesele si bucuriile elevilor sai.
O atentie speciala trebuie sa acorde dirigintele calitatii actiunilor pe care le intreprinde, pregatirii si evaluarii acestora. Combaterea formalismului, a rigiditatii, a sablonului si a rutinei sunt cerinte esentiale si permanente ale activitatii dirigintelui.Factorului afectiv i se va rezerva un loc deosebit in cadrul relatiilor profesor -;elev,deoarece adeseori acesta e cel care conditioneaza succesul actiunilor intreprinse cu clasa.
Eficienta muncii dirigintelui depinde intre altele si de respectarea unor cerinte pedagogice generale cum sunt : a) alegerea, pregatirea si organizarea unor actiuni variate si intere sante la nivelul clasei respective; b) stabilirea unor obiective clare,cuprinzatoare si realizabile,precum si adecvarea actiunilor intreprinse in mod planificat; c) imbinarea actiunilor colective cu cele individuale si folosirea unor metode si procedee variate, active si eficiente; d) mobilizarea tuturor factorilor educativi care lucreaza cu clasa si asigurarea unei conlucrari sistematice si rodnice a acestora pe tot parcursul anilor, realizandu-se o actiune unitara si coordonata; e) evaluarea sistematica a rezultatelor obtinute si transformarea acestora in puncte de sprijin ale actiunilor viitoare; f) asigurarea unui dialog permanent cu clasa si crearea unui climat favorabil oricarei actiuni educative;
Sistemul muncii dirigintelui cuprinde principalele coordonate ale activitatii instructiv -; educative utilizabile la clasa respectiva. El face parte din sistemul actiunilor educative intreprinse in scoala in vederea pregatirii tinerei generatii pentru munca si o viata activa, adaptand si concretizand obiectivele generale la nivelul si particulari tatile fiecarei clase de care raspunde dirigintele. Dificultatea, dar si meritul dirigintelui consta in a sti sa organizeze activitatea tuturor factorilor intr-o actiune convergenta si sistematica, potrivit unui plan elaborat cu multa grija, pentru a realiza tot ceea ce si-a propus.
Dand un sens creator activitatii sale dirigintele se va folosi de orice prilej aparut in viata scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele pozitive exercitate asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie de instrumente verificate si eficiente de natura sa sporeasca valoarea formativa a actiunilor intreprinse: discutii,dezbate ri, chestionare, compuneri etc., si in special se va folosi de unele documente de natura sa-i usureze si sistematizeze munca : caietul dirigintelui, fise psiho -; pedagogice de cunoastere si caracterizare a elevilor, planificari ale actiunilor educative etc. Fara a face din acestea un scop in sine el va avea grija ca ele sa-i ajute sa-si concre tizeze rezultatele actiunilor si sa poata oferi colegilor, si in special profesorilor care predau la clasa sa, un ajutor efectiv in perfectiona rea muncii educative cu elev Rezulta asadar ca numai pe baza unui plan de perspectiva urmarit si realizat metodic dirigintele va putea deveni principalul educator si modeltor al personalitatii elevilor ce i-au fost incredintati.