Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Organizarea activitatilor de dirigentie
Societatea contemporanǎ este o societate de tranzitie intre societatea industrialǎ a celui de- Al Doilea Val si cea tehnotronicǎ a celui de-Al Treilea Val (Alvin Toffler). Dintr-o anumitǎ perspectivǎ, relatiile sociale care se contureazǎ acum constituie baza premiselor sociale a societǎtii de maine. Dacǎ se doreste crearea unei psihosfere sǎnǎtoase, va trebui sǎ tinem cont de trei premise fundamentale, care influenteazǎ fiecare individ.: nevoia de comunitate, nevoia de structurǎ si nevoia de sens. Dacǎ reusim sǎ intelegem cauzele care au condus la prǎbusirea psihosferei societǎtii celui de-Al Doilea Val, vom intelege partial si felul in care putem incepe crearea unui mediu psihologic sǎnǎtos pentru lumea copilor nostri.
Studiile de psihologie socialǎ au ajuns la concluzia cǎ societatea, pentru a rezista in forma sa actualǎ, trebuie sǎ genereze, in mod constant, un sentiment de comunitate. Comunitatea, asa cum o defineste dictionarul explicativ al limbii romane este formatǎ dintr-un grup de oameni cu interese, credinte sau norme de viatǎ comune, constituind un fel de remediu impotriva singurǎtǎtii, conferind membrilor ei sentimentul apartenentei la grup. Societatea post industrializatǎ se caracterizeazǎ printr-o evolutie impresionantǎ a mijloacelor de stocare, reproducere si transmitere a informatiei, dar si printr-o incapacitate din ce in ce mai accentuatǎ a membrilor ei de a comunica cu adevǎrat.
Altfel spus, asistǎm la o adevǎratǎ prǎbusire a institutiilor de care depinde insǎsi esenta societǎtii - cele care faciliteazǎ comunicarea emotionalǎ - ceea ce are drept consecintǎ insingurarea individului in sanul comunitǎtii, al cǎrei rol ar fi sǎ-l apere de cel mai diabolic flagel al sǎu.
Izolarea socialǎ este un rǎu care nu tine cont de varstǎ, de pozitie socialǎ, de nivelul de de inteligentǎ sau de cetǎtenie. Ea apare incǎ din perioada copilǎriei, cand lipsa de comunicare cu pǎrintii (datoratǎ diverselor cauze mai mult sau mai putin subiective, mergand de la lipsa de timp a ultimilor, generatǎ de servicii extrem de ocupante si pana la prǎpastia culturalǎ dintre generatii) conduce la aderarea pripitǎ la grupuri sociale mai mari sau mai mici, cu tendinte de a iesi de sub incidenta leg
Singurǎtatea socialǎ este unul dntre cei mai importanti factori care au avut un cuvant greu de spus la destabilizarea sistemului scolar romanesc, in acest inceput de nou mileniu. Ea a condus la, mai intai, la destrǎmarea familiei nucleare si a construit un zid de noncomunicare intre pǎrinti si cop Lipsit de afectivitate acasǎ , elevul descoperǎ cǎ scoala nu mai este institutia in care au crescut si au fost educati pǎrintii si bunicii lui. In acelasi timp scoala nu mai este nici institutia care sǎ-i ofere un viitor coerent, in care sǎ creadǎ si pe baza cǎruia sǎ-si poatǎ construi visurile de adolescent si planurile de tanǎr.
Comunicarea cu profesorii este redusǎ la minim si constǎ, mai ales intr-un simplu transfer de informat Comunicarea cu colegii este insuficientǎ, fiind limitatǎ pe de o parte de perioada de timp petrecutǎ impreunǎ, iar pe de alta de lipsa de afectivitate pe care o reprezintǎ astfel de relat
Aceasta este realitatea in sistemul scolar al mileniului trei in tara noastrǎ. Cu toate acestea multi dintre noi nu se dau bǎtuti si considerǎ cǎ pentru copii trebuie depuse toate eforturile pentru a-i aduce la standartele societǎtii actuale mai ales
cǎ suntem costienti de faptul cǎ,
"tinerii de azi vor conduce si organiza statul de maine. Viitorul nostru national ca si viitorul nostru economic va fi ceea ce ei vor stii sǎ facǎ"
Observatia psihosociala trebuie sǎ fie o metoda de sine statatoare de cunoastere a sintalitatii colectivului de elevi dar si un procedeu in cadrul unor metode mai complexe de cunoastere sau interventie psihosociala cum arfi:experimentul, jocul de rol, brainstormingul.
Toate metodele de cunoastere a personalitatii individualeElevilor:conversatia, chestionarul, testul, analiza produselor activitatii, etc.sunt valabile si in cazul cunoasterii sintalitatii grupului cu adaptarea lor la specificul de grup, la problematica activitatii de grup.
Ora de dirigentie reprezintǎ o
activitate educativǎ, inclusa in cadrul planului de
invǎtǎmant, proiectatǎ de un cadru didactic cu rol de
conducator al clasei de elevi (profesorul-diriginte)
Definirea orei de dirigentie
presupune intelegerea specificului acesteia de activitate bazata pe convorbirea
etica, orientata pedagogic din perspectiva urmatoarelor 'principii
ordonatoare' : principiul individualizarii si al diferentierii pozitive;
principiul motivatiei autostimulatoare; principiul competentei morale
productive; principiul cultivarii pluralismului; principiul initiativei
creatoare ( Neacsu, Ioan, in Dirigintele. Ora de dirigentie, , . ).
Obiectivele generale asumate la nivelul
orei de dirigentie vizeaza continuturile/dimensiunile proprii activitatii de
formare-dezvoltare a personalitatii, in contextul pedagogiei moderne si
postmoderene: educatia intelectuala - educatia morala - educatia tehnologica -
educatia estetica - educatia fizica.
Obiectivele specifice vizeaza
continuturile dezvoltate in functie de:
- particularitatile ciclului si ale anului de invatamant, evaluate la nivel de:
educatie stiintifica; educatie civica, educatie economica, educatie politica,
educatie juridica, educatie filosofica, educatie religioasa; educatie
profesionala, educatie in vederea integrarii scolare, profesionale si sociale;
educatie artistica - plastica, muzicala literara etc: educatie sportiva, educatie
igienico-sanitara;
- institutionalizarea 'noilor educatii' la nivel de : educatia pentru
democratie, educatia demografica, educatia ecologica, educatia sanitara
moderna, educatia casnica moderna, educatia pentru petrecerea timpului liber
etc. ( Vaideanu, George, );
- orientarile programelor de educatie, adoptate la nivel local (comisia
metodica a diri-gintilor, comisia de orientare scolara si profesionala)
teritorial (inspectorat scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta
psihopedagogica) si central: 'managementul grupului educat, educatia
pentru sanatate, educatia bunului cetatean, educatia prin si pentru cultura si
civilizatie, educatia pentru timpul liber, educatia pentru viata de familie,
cunoasterea psihopedagogica, autocunoasterea in vederea dezvoltarii carierei,
educatia pentru protectia civica, educatia pentru protectia
consumatorilor' ( Consultatii pentru activitatea educativa, ).
Obiectivele concrete pot fi provocate
la 'grade de specificitate si nonspecificitate care concura la producerea
comportamentului social', stimuland: participarea la viata colectivului
clasei; angajarea in activitatii cooperante; formarea capacitatii de: a gandi
independent si critic in diferite situatii de viata, a argumenta logic
actiunile eficiente, a aplica strategii si cunostinte dobandite in mediul
scolar si extrascolar. 'a ajunge la a-devai fara a solicita sprijinul
altora' ( Neacsu, Ioan. in Dirigintele. Ora de dirigentie, , . ).
Continutul orei de dirigentie are o
pondere morala, angajand un ansamblu de 'a-bilitati metacognitive asociate
fie educatiei sociale, fie educatiei profesionale', vaiabile la nivelul
formarii-dezvoltarii permanente a personalitatii elevilor: abilitatea de a
rationa; abilitatea de a lucra in echipa; abilitatea de a valorifica spiritul
practic; abilitatea de a fi intreprinzator; abilitatea de a convinge,
abilitatea de a actiona adecvat in contexte valorice diferite, abilitatea de a
valorifica experienta dobandita in diferite situatii scolare si extrascolare
(idem, . , ).
Strategiile pedagogice, perfectibile la
nivelul orei de dirigentie pot fi dezvoltate, cu prioritate, pe fondul
metodelor specifice educatiei morale: explicatia morala, convorbirea morala,
referatele/informarile cu tematica morala, povestirea morala, dezbaterea
morala, exemplul moral, analiza/studiul de caz - cu sens moral, exercitiul
moral, aprobarea-dezaprobarea morala. Din aceasta perspectiva metodologica, ora
de dirigentie poate fi interpretata ca o activitate de convorbire etica.
Evaluarea pedagogica a activitatii
realizata de elevi la nivelul orei de dirigentie implica angajarea operatiilor
de masurare-apreciere-decizie, orientate in sens prioritar formativ, 'cu
multiplicarea criteriilor si a unghiurilor examinatoare: etic, psihologic, estetic,
juridic, metacognitiv, antropologic, cultural, logic, social, familial
etc'.
Aceasta 'evaluare minima'
necesara in cazul orei de dirigentie. presupune analiza capacitatii elevilor de
a dezvolta judecati morale in diferite situatii si contexte concrete care
solicita solutii normative, comparative, alternative, pragmatice, obiective,
subiective, semnificative 'pentru asimilarea unor noi valori socio-morale
in plan personal' (idem, . ).
Proiect de activitate educativa/ora
de dirigentie
- model orientativ ) Tema activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta
obiectivele pedagogice generale ale educatiei:
intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice.
) Subiectul activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta un obiectiv
specific, din categoria celor stabilite in cadrul programelor activitatii
educative adoptate la nivel central, teritorial, local, care vizeaza, cu
prioritate, realizarea unei dezbateri etice.
) Tipul activitatii educative/orei de dirigentie: dezbatere etica proiectata
conform obiectivelor specifice si metodei adoptate cu prioritate/exercitiul
moral, convorbire morala, problematizare morala, asalt de idei cu continut
moral etc.
) Scopul activitatii educative/orei de dirigentie/ exprima sintetic obiectivele
generale si specifice asumate.
) Obiectivele concrete/operationale/ deduse de profesorul-diriginte din scopul
activitatii educative/orei de dirigentie - schema de elaborare: actiunile
elevului (observabile in termeni de performante actuale, potentiale) -
resursele umane (continut preponderent etic - metodologie/ metodele folosite in
cazul educatiei morale - modalitatile de evaluare:orientativa, stimulativa,
pozitiva).
) Continutul activitatii educative/orei de dirigentie/corespunzator
obiectivelor specifice si concrete asumate, orientate in sensul valorilor
morale.
) Metodologia realizarii activitatii educative/orei de dirigentie (stabilita
conform obiectivelor concrete) angajeaza: exercitii morale, exemple morale,
convorbiri morale, studii de caz, asalt de idei, cu mijloace pedagogice
adecvate (material documentar ilustrativ, bibliografic, informatizat etc).
) Scenariul pedagogic
- captarea atentiei/motivarea elevilor (pentru dezbaterea etica proiectata),
din punct de vedere: moral, intelectual, tehnologic, estetic, fizic;
- actualizarea informatiilor anterioare importante pentru desfasurarea
dezbaterii etice proiectate/ raportul asupra situatiei la invatatura si
disciplina prezentat de elevi din conducerea clasei;
- pregatirea elevilor pentru dezbaterea etica/verificarea materialului
documentar necesar (ilustrativ, bibliografic, informatizat etc.) si a modului
in care au fost indeplinite sarcinile prevazute anterior (referate, conspecte,
informatii suplimentare, mijloace de instruire disponibile/casetofon, video,
calculator etc.)
- comunicarea obiectivelor concrete ale activitatii/comunicare axiologica -
accent pe valorile morale ale temei, subiectului, supus dezbaterii;
- realizarea dezbaterii, in mod prioritar ca dezbatere etica, valorificand, in
functie de specificul colectivului clasei de elevi: procedeul pedagogic al
exemplificarii (modele consacrate din stiinta, arta, economie, politica,
filosofic religie etc.; din viata sociala, din viata comunitatii educative
locale, din viata scolii si a clasei de elevi); metoda pedagogica a dezbaterii
implicata la nivelul urmatoarelor strategii pedagogice: exercitiul moral,
convorbirea morala, demonstratia morala, cercetare/investigatie morala,
problematizare morala, studiul de caz moral, asalt de idei, cu continut moral;
- sistematizarea si fixarea ideilor importante, rezultate din dezbaterea etica
provocata la nivel de: atitudini comportamentale, strategii de analiza-sinteza,
evaluare critica a unor situatii de viata, cunostinte si capacitati sustinute,
pedagogic, psihologic si social, la nivel de educatie:
morala-intelectuala-tehriologica-estetica-fizica;
- asigurarea circuitelor de conexiune inversa, externa si interna, necesare
pentru autoreglarea activitatii educativele tot parcursul desfasurarii
acesteia. in functie de nivelul (calitativ si cantitativ) de participare al
elevilor la dezbaterea etica proiectata.
I. 1. IMPLICAREA CONDUCERII SCOLII IN IMBUNǍTǍTIREA ACTIVITATII DE DIRIGENTIE
In viziunea noului Regulament de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, se poate organiza o buna activitate manageriala in scoala, numai daca directorii scolii lasa camp liber de activitate consiliilor si comisiilor existente in scoala.
Pe baza acestui Regulament se elaboreaza R.O.I. adaptat situatiilor concrete din scoala.
Comisia pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare
3.1. Subcomisia dirigitilor
Asigura planificarea si desfasurarea activitatilor educative prin orele de dirigentie si prin
activitati extrascolare
Asigura dezvoltarea unei colaborari eficiente cu familia
Diversifica modalitatile de colaborare cu familia
Contribuie la dezvoltarea personalitatii elevilor
Organizeaza reuniuni de informare a parintilor cu privire la documentele privind reforma
curriculara (Programe scolare, Ghiduri de evaluare - Descriptori de performanta)
Consultarea
parintilor la stabilirea Curriculumului
orare ale clasei si programul scolar al elevilor;
Activarea asociativa a parintilor prin intermediul Comitetului de Parinti pentru sprijinirea
scolii in activitatea de imbunatatire a performantei scolare si a frecventei acestora, in
organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare;
Lectii deschise pentru parinti, serbari aniversare, activitati sportive;
Consultatii pedagogice;
Corespondenta cu parintii;
Lectorate cu parintii;
Activitatea cu Comitetul de Parinti;
Reuniuni comune cu elevi si parinti.
2.2. Subcomisia pentru activitati educative extrascolare
Faciliteaza participarea la viata sociala a clasei, scolii si comunitatii locale;
Asigura dezvoltarea unei colaborari eficiente cu ONG-uri etc.
Organizeaza activitati educative extrascolare in colaborare cu Consiliul Elevilor, Consiliul
reprezentativ al parintilor, ONG-uri etc.
2.3. Subcomisia pentru consiliere si orientare profesionala
Colaboreaza cu Consiliul Elevilor si Consiliul Parintilor
Asigura participarea motivata la initierea si la derularea propriului traseu de invatare.
Realizeaza consilierea si orientarea profesionala a elevilor.
Asigura consiliere in alegerea carierei
Asigura consiliere pentru elevii performanti
Asigura dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar
2.4. Subcomisia pentru activitati competitionale scolare si extrascolare
Centralizeaza la nivel de scoala datele privind participarea elevilor la olimpiadele scolare,
sesiuni de comunicari sau la alte concursuri recunoscute de MedC
Asigura participarea elevilor la activitati competitionale scolare si extrascolare
CONSILIUL PROFESORILOR CLASEI
Acesta isi desfasoara activitatea la nivelul fiecarei clase, contribuind la orientarea si
consilierea elevilor si parintilor, la elaborarea fiselor de observare a fiecarui elev. El se intruneste
de cate ori dirigintele considera necesar, pentru armonizarea cerintelor educationale ale cadrelor
didactice, evaluarea progresului scolar si al comportamentului fiecarui elev, analizeaza volumul
temelor pentru acasa, pentru stabilirea de masuri educationale comune si propunerea de
recompense sau sanctiuni.
Presedintele Consiliului profesorilor clasei este dirigintele.
Consiliul profesorilor clasei stabileste :
Notele la purtare pentru fiecare elev
Recompense pentru elevii cu rezultate deosebite
Sanctiuni prevazute prin regulamentul scolar
Masuri recuperatorii pentru elevii cu ritm mai lent de invatare precum si activitati
suplimentare pentru elevii cu rezultate deosebite
Colaboreaza cu Comitetul de parinti ai clasei.
5. COMITETELE DE PARINTI SI CONSILIUL REPREZENTATIV AL PARINTILOR
5.1.REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
Comitetele de parinti se aleg la nivelul fiecarei clase si au in componenta:
1 presedinte
1 casier
1 membru
Consiliul reprezentativ al parintilor se alege in Adunarea Generala a Comitetelor de parinti
de la nivelul claselor. Este format din:
1 presedinte
1 casier
3 membri
Comitetele de parinti si Consiliul reprezentativ al parintilor au urmatoarele atributii:
Incheie cu scoala un acord de parteneriat conform model anexat
Sprijina conducerea scolii in intretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale, atat
pentru activitati curriculare cat si extracurriculare
Sprijina profesorii diriginti in activitatea de cuprindere la cursuri a tuturor copiilor inscrisi si
de imbunatatire a frecventei
Sprijina conducerea scolii in activitatea de consiliere si orientare socio-profesionala sau de
integrare sociala a absolventilor
Sprijina dirigintii si conducerea scolii in organizarea consultatiilor si dezbaterilor pedagogice
Sprijina clasa in organizarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare
Au initiative si se implica in imbunatatirea conditiilor de studiu si viata din scoala
Atrage persoane fizice sau juridice care, prin contributii financiare sau materiale, sustin
programe de modernizare a instructiei, educatiei si bazei materiale din scoala.
Activitatea financiara a comitetelor de parinti va respecta Regulamentul de organizare si
functionare a unitatilor de invatamant din invatamantul preuniversitar.
2 ROLUL DIRIGINTELUI IN ACTIVITATEA EDUCATIVǍ
Dirigintele
Practica educativa indelungata a
demonstrat necesitatea de a incredinta unui diriginte o intreaga activitate de
coordonare a tuturor influentelor educative ce se exercita asupra unei clase.
Dirigintele este un nembru al colectivului pedagogic, desemnat in aceasta functie
dupa anumite criterii : o vasta experienta educativa, o evidenta autoritate
morala si profesionala, activitate de predare la clasa respectiva etc. El este
numit de catre director si raspunde in fata con ducerii de intreaga activitate
educativa a clasei ce i s-a incredintat.
Functia de diriginte a devenit
necesara, incepand cu clasa a v -; a, datorita faptului ca :
- de la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca singurul
conducator al vietii clasei,iar munca educativa este luata de profesori.
- planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invata mat care sa
permita elevilor sa puna si sa-si rezolve si anumite probleme educative (sau de
alt gen) personale.
-varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative pre tind un
coordonator si indrumator, un specialist care sa imbratiseze si sa conduca
intreaga opera de formare a personalitatii elevilor.
- se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sa duca, in
decursul scolaritatii la atingerea obiectivelor urmarite.
Dirigintele reprezinta un model de
conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in activitatea si viata lor
ulterioara. Fara a prelua sau a se suprapune sarcinilor celorlalti profesori,
dirigintele are totusi functii specifice si complementare fata de toti
ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru scoala :
organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati instructiv -;
educative si a vietii colecti vului de care raspunde.
Raspunderile sale fiind atat de mari
el trebuie sa aiba un profil mo ral deosebit si sa dispuna de alese calitati
psihice si pedagogice. Ca principal educator al clasei el orienteaza intreaga
activitate a acesteia in asa fel, incat sarcinile scolii sa fie realizate cu
succes. In calitatea pe care o are el trebuie sa fie permanent preocupat de
sistematizarea adancirea si sporirea eficientei influentelor exercitate de toti
factorii educativi (profesori, familie, mass -; media ) asupra elevilor.
Obiectivele muncii dirigintelui
a) educarea elevilor, ca problema centrala a activitatii sale.
Orga nizarea si indrumarea vietii colectivului reprezinta nu numai o sarcina,
ci si o conditie esentiala a succesului muncii educative. De felul in care
dirigintele stie sa sudeze colectivul, sa-l antreneze in realizarea unor
perspective atragatoare, sa stabileasca relatii de apropiere si de sprijin
reciproc intre el si clasa, sa-l integreze in colectivul scolar, sa-l
mobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei munci creatoare depinde reusita sa.
Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai cunoaste rea temeinica a
particularitatilor de viata ale acestuia, a legilor psiholo giei de grup,ci si
a modului in care se constituie si functioneaza micro grupele, a influientei
lor asupra grupului,a legilor dupa care liderii sunt alesi si urmati etc.
Cunoasterea microstructurii grupurilor, patrunde rea in intimitatea relatiilor
existente intre membrii ei, dialogul permane nt cu clasa sunt conditii ale
succesului in activitatea cu toate categoriile de elevi.
b) cunoasterea psihologiei clasei, a particularitatior de
varsta ale elevilor, studierea profilului spiritual al fiecarui elev in parte,
a aptitudi nilor si trasaturilor sale morale etc. constituie o sarcina si o
conditie,in acelasi timp, a organizarii rationale a intregii activitati
instructiv - edu cative a clasei. Dirigintele este veriga intermediara intre
elev si profesori, pe de o parte, intre acesta si familie, pe de alta parte. El
este cel care concentrand si sistematizand datele despre fiecare elev le ofera
celor interesati, utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentarii poziti
ve a dezvoltarii fiecarui elev. Fara a se transforma in biograful elevilor el
se ingrijeste ca treptat imaginea despre fiecare elev, despre per spectivele
sale de dezvoltare, despre tinuta sa morala sa devina cat mai completa si mai
reala. c)asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor, mobilizarea
lor pentru ridicarea continua a performantelor, urmarirea progresului pe care
il face fiecare elev si sprijinirea reusitei sale, la toate obiecte le si
activitatile.In conditiile in care lupta impotriva abandonului scolar are un
caracter social si national, la toate nivelele invatamantului, diri gintele
trebuie sa contribuie la prevenirea unor asfel de situat d) organizarea si
sprijinirea activitatii extrascolare si a timpului liber al elevilor, trebuie
sa-l preocupe pe diriginte deoarece aceste activita ti vin sa completeze si sa
consolideze pregatirea primita in scoala.Cat priveste organizarea timpului
liber, dirigintele va urmari nu numai initierea elevilor in folosirea rationala
a acestuia pentru invatatura ci si organizarea unor activitati (excursii,
tabere etc.) dorite de elevi care au rol de refacere, dar si de stabilire a
unei relatii de apropiere intre el si clasa. e) coordonarea si indrumarea
muncii tuturor factorilor care actionea za asupra clasei sale (profesori, familie
etc.) este o alta obligatie a diri gintelui. Orientand ansamblul influentelor
exercitate asupra clasei spre realizarea acelorasi obiective, dandu-le o
directie unica si asigu randu-le un caracter unitar,convergent si activ,
dirigintele este factorul polarizator al acestora. Cunoscand specificul
activitatii fiecarui factor, avand imaginea clara a ceea ce trebuie sa se
realizeze, si dispunand de experienta necesara pentru a-i mobiliza intr-o
actiune eficienta el va spori sansele de succes ale activitatii didactico -;
educative. f) impreuna cu ceilalti profesori ai clasei sale el va organiza si
indru ma actiunea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Pregatirea
elevilor pentru a-si putea alege in mod constient si independent tipul de
studii sau profesiunea viitoare reprezinta o actiune complexa si de lunga
durata, la realizarea careia se cer antrenati mai multi factori.
Actiunea de orientare scolara si profesionala reprezinta un indiciu al
trainiciei sistemului de invatamant si o forma de finalizare a pregatirii
tineretului pentru viata.
Metodica activitatii dirigintelui
Activitatea dirigintelui este foarte complexa si de mare responsabili tate,
pretinzand un inalt grad de organizare si planificare, el trebuind sa cuprinda
in raza sa de actiune toate laturile dezvoltarii personalita tii elevilor (
fizica, intelectuala, morala etc.). El trebuie sa utilizeze un ansamblu de
metode si procedee didactico -; educative , generale si speciale, prin care sa
le formeze elevilor priceperi si deprinderi de munca independenta, dandu-le
incredere in fortele proprii, ajutandu-i in toate problemele care le au.
Aceste lucruri se pot realiza prin : convorbirile cu elevii si cu profeso rii
care predau la clasa respectiva, analiza rezultatelor la invatatura si a celor
din activitatiile extrascolare, chestionare, asistentele la lectii, contactul
permanent cu familiile elevilor, excursii si vizite, organizarea unor intalniri
cu reprezentanti ai diferitelor profesiuni, organizarea unor schimburi de
experienta intre elevii clasei pe diferite teme (studiul individual, folosirea
timpului liber etc.), organizarea unor dezbateri, concursuri etc.
Din toate posibilitatile dirigintele trebuie sa aleaga pe acelea care corespund
mai bine obiectivelor urmarite, particularitatilor de viata ale clasei, natura
activitatii desfasurate etc., in asa fel incat ele sa dea muncii sale o nota
activa si creatoare.De asemenea, el va tine seama si de faptul ca actiuni
asemanatoare cu clasa pot organiza si alti pro fesori de specialitate si de aceea
va urmari sa evite paralelismul, supraincarcarea si sa dea o nota de varietate
actiunilor respective.
Un rol deosebit in ansamblul activitatii dirigintelui il ocupa ora de
dirigintie, care prin functiile si caracterul ei organizat si sistematic, ii
permite dirigintelui un contact mai consistent si o urmarire periodica a
progreselor obtinute de colectivul clasei. Prin continutul orelor de
dirigintie, prin metodica acestora si prin legatura lor cu restul activitati
lor desfasurate de diriginte, acesta poate tine un permanent contact cu clasa.
Ora de dirigintie poate avea un continut variat, care sa acopere in linii
generale aproape toate sarcinile educatiei (morale, intelectuale, estetice,
orientare profesionala etc.).Temele adecvate nivelului de dezvoltare al
elevilor si particularitatile de viata ale clasei, stabilite uneori cu
consultarea clasei, pot prilejui dezbaterea unor teme fundamentale ale societat
Metodica desfasurarii acestor ore poate fi de asemenea foarte va riata,
incepand cu expuneri si explicatii stiintifice si sfarsind cu demon stratii
practice sau cu utilizarea unor mijloace audio-;vizuale moderne. Metodele
didactice, in special cele ale educatiei morale (convorbirea etica,
exemplificarea) sunt folosite deopotriva. Caracterul activ al acestor ore este
obtinut prin utilizarea dialogului, al dezbaterilor, al intalnirilor,
referatelor, al analizelor de cazuri, al analizei muncii etc., care dau orelor
de dirigintie o nota antrenanta, diferita de cea a lectiilor obisnuite.
Fara a avea o structura rigida ora de dirigintie se desfasoara in linii
generale dupa urmatorul plan : pregatirea psihologica a clasei si anuntarea
subiectului orei, analiza cu ajutorul elevilor a exemplelor, a materialului
faptic, a situatiei concrete etc.,generalizarea, raportarea si aplicarea
concluziilor la situatia clasei sau a elevilor si recomandari sfaturi, sugestii
pentru traducerea in practica a invatamintelor extrase. Ora de dirigentie este
un punct de convergenta a intregii acti vitati comune a dirigintelui cu clasa
si ea poate fi continuata, largita si consolidata prin activitatile din afara
clasei, organizate si conduse de diriginte sau de catre un alt factor educativ.
De exemplu, o excursie poate avea obiective complexe : instructiv educative, de
orientare scolara si profesionala etc. Rolul dirigintelui este deosebit de
important chiar daca nu el este initiatorul si organiza torul acesteia, ajutand
la stabilirea obiectivelor complexe ce pot fi urmarite, contribuind la
pregatirea ei, integrand-o in planul sau de munca, ajutand la valorificarea
rezultatelor ei. Participand la excursie dirigintele va urmari imbogatirea si
si precizarea cunostintelor(informa tiilor) sale despre elevi, cunoasterea
microgrupurilor si a liderilor, gra dul de disciplina, informatiile elevilor in
diferite domenii, interesele lor, orientarea scolara si profesionala, efectele
produse asupra elevilor de diverse evenimente sau intamplari petrecute,
colaborarea cu ceilalti profesori, modul in care pot fi elevii atrasi in
organizarea unor astfel de manifestari etc.Prin urmare, o astfel de actiune ii
permite sa faca si sa cunoasca mai mult despre elevii sai decat multe lectii
sau activitati.
In cazul convorbirilor cu clasa folosind informatiile cu pricepere si dand
acestora un caracter sistematic, de apropiere si incredere reciproca,
dirigintele poate exercita prin intermediul lor o influenta pozitiva, continua
asupra activitatii clasei. El poate cunoaste opinia clasei, o poate influenta,
poate solicita ajutorul clasei, sugestii, initiati ve etc., poate mobiliza
colectivul si poate crea o atmosfera de lucru si entuziasm, de calm si
optimism, un climat propice formarii trasaturilor morale ale fiecarui elev. Un
dialog permanent cu clasa reprezinta un puternic instrument formativ , daca
dirigintele stie sa sa-i exploateze toate resursele de care dispune aceasta
metoda.In calitate de prieten si indrumator al elevilor, dirigintele devine un
modelator perseverent si priceput al personalitatii fiecarui elev numai daca
stie sa dea fiecarei actiuni si fiecarei metode nota sa specifica, personala si
creatoare, sporind in felul acesta succesele si bucuriile elevilor sai.
O atentie speciala trebuie sa acorde dirigintele calitatii actiunilor pe care
le intreprinde, pregatirii si evaluarii acestora. Combaterea formalismului, a
rigiditatii, a sablonului si a rutinei sunt cerinte esentiale si permanente ale
activitatii dirigintelui.Factorului afectiv i se va rezerva un loc deosebit in
cadrul relatiilor profesor -;elev,deoarece adeseori acesta e cel care
conditioneaza succesul actiunilor intreprinse cu clasa.
Eficienta muncii dirigintelui depinde intre altele si de respectarea unor
cerinte pedagogice generale cum sunt : a) alegerea, pregatirea si organizarea
unor actiuni variate si intere sante la nivelul clasei respective; b)
stabilirea unor obiective clare,cuprinzatoare si realizabile,precum si
adecvarea actiunilor intreprinse in mod planificat; c) imbinarea actiunilor
colective cu cele individuale si folosirea unor metode si procedee variate,
active si eficiente; d) mobilizarea tuturor factorilor educativi care lucreaza
cu clasa si asigurarea unei conlucrari sistematice si rodnice a acestora pe tot
parcursul anilor, realizandu-se o actiune unitara si coordonata; e) evaluarea
sistematica a rezultatelor obtinute si transformarea acestora in puncte de
sprijin ale actiunilor viitoare; f) asigurarea unui dialog permanent cu clasa
si crearea unui climat favorabil oricarei actiuni educative;
Sistemul muncii dirigintelui cuprinde principalele coordonate ale activitatii
instructiv -; educative utilizabile la clasa respectiva. El face parte din
sistemul actiunilor educative intreprinse in scoala in vederea pregatirii
tinerei generatii pentru munca si o viata activa, adaptand si concretizand
obiectivele generale la nivelul si particulari tatile fiecarei clase de care
raspunde dirigintele. Dificultatea, dar si meritul dirigintelui consta in a sti
sa organizeze activitatea tuturor factorilor intr-o actiune convergenta si
sistematica, potrivit unui plan elaborat cu multa grija, pentru a realiza tot
ceea ce si-a propus.
Dand un sens creator activitatii sale dirigintele se va folosi de orice prilej
aparut in viata scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele
pozitive exercitate asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie
de instrumente verificate si eficiente de natura sa sporeasca valoarea
formativa a actiunilor intreprinse: discutii,dezbate ri, chestionare, compuneri
etc., si in special se va folosi de unele documente de natura sa-i usureze si
sistematizeze munca : caietul dirigintelui, fise psiho -; pedagogice de
cunoastere si caracterizare a elevilor, planificari ale actiunilor educative
etc. Fara a face din acestea un scop in sine el va avea grija ca ele sa-i ajute
sa-si concre tizeze rezultatele actiunilor si sa poata oferi colegilor, si in
special profesorilor care predau la clasa sa, un ajutor efectiv in perfectiona
rea muncii educative cu elev Rezulta asadar ca numai pe baza unui plan de
perspectiva urmarit si realizat metodic dirigintele va putea deveni principalul
educator si modeltor al personalitatii elevilor ce i-au fost incredintati.
3 ORGANIZAREA ACTIVITǍTILOR DE DIRIGENTIE SI COMUNICARE CU FAMILIILE ELEVILOR IN GRUPUL SCOLAR TEHNIC ALEXANDRIA
Scopul si idealul educational a cunoscut o carietate de identificǎri de-a lungul timpului. Astfel, Platon atribuia drept scop educatiei capacitatea de a da sufletul si corpului intreaga frumusete si perfectiune de care sunt susceptibile. Pentru I. Kant, educatia urmǎrea realizarea intregii perfectiuni de care natura omului este capabilǎ. J. Dewey aprecia cǎ educatia nu trebuie sǎ fie o pregǎtire pentru viatǎ, ci educatia este viata insǎsi, iar Montaigne sustine cǎ a educa inseamnǎ a forma oameni, nu specialisti. La randul sǎu Durkheim defineste drept scop al educatiei, trezirea si dezvoltarea la copil a unor stǎri fizice intelectuale si morale impuse de mediul social.
Idealul educational al scolii romanesti este intemeiat de traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societǎtii romanesti si contribuie la pǎstrarea identitǎtii nationale.
In vederea atingerii acestui ideal, educatia este conceputǎ ca o rezultantǎ a actiunii sistemice, interdisciplinarǎ in sensul:
a) managementul grupului (clasei de elevi);
b) educatia pentru sǎnǎtate;
c) educatia bunului cetǎtean;
d) educatia prin si pentru culturǎ si civilizatie;
e) educatia pentru timpul liber;
f) educatia pentru familie;
g) cunoasterea psihopedagogicǎ, autocunoasterea in vederea dezvoltǎrii carierei.
Activitatea mea ca diriginte trebuie sǎ treacǎ dincolo de memorie, dincolo de inteligentǎ -"in regiunea suflettului in care se formezǎ principiile care dau nastere vointei si actiunii". In acesti ani grei in care lipsa de educatie este principalul repros care se aduce oamenilor din tara noastrǎ in activitǎtile sociale, economice si culturale, urmǎresc in activitatea mea formarea la elevi a deprinderilor de comportare - limbaj civilizat in fiecare situatie ce se iveste in conatactul cu oamenii:
in familie - cu pǎrintii, bunicii, rudele, vecinii, fratii;
in bloc si in jurul blocului
la scoalǎ - in clasǎ, pe coridoare, in curte, in laboratoare;
pe stradǎ;
in institutiile publice;
in magazine;
ca oaspeti, sau gazde;
folosirea unui limbaj potrivit: SALUTUL ca expresie a OMENIEI, a bunului simt pe stradǎ;
tinuta adecvatǎ in toate situatiile: la scoalǎ, pe stradǎ, la spectacole, etc.
SIstemul educational national este compus din totalitatea subsistemelor institutionalizate care influentaeza in mod direct convingerile si comportamentul individului uman. Un model didactic este redat in SCHEMA IV.
Educatia si autoeducatia sunt procese sociale vitale si fac obiectul de studio al unui system de stiinte sufficient de dezvolat si aprofundat, numit sistemul stiintelor educatiei (Pedagogia, Psihologia, Didactica, sau Teoria evaluarii didactice, etc.).
Stiintele enumerate stau la baza profesiei de educator, adica specialistul care configureaza anumiti parametrii ai personalitatii umane in raport cu cerintele sociale.
Profilul educational al omului se contureaza si este puternic influentat in special de trei componente sociale:
sistemele institutionale specializate, obligatorii sau accesibile pe care individul le parcurge si actioneza asupra personalitatii lui, prin tehnologii specializate si prin persomnalul educational, astfel incat, ponderea influentei modelatoare extrinsece cursantului este preponderenta;
modelul social, cu nivelul general si local al civilizatiei, care influenteaza individul determinandu-l la un anumit comportament normative sau liber acceptat, in care automodelarea prin adaptabilitate este preponderenta. In mediul social individul invata si se autoadapteaza pe cale experentiala si pin copierea comportamentelor celor din jur . Acest gen de automodelare a procesului stimul- comportament exista si la animale, deci poate fi numit autoadaptabilitate naturala;
tipul guvernarii care influenteaza atat starea generala a mentalitatilor, moralitatii si decentei, vat mai ales masura normative a deviatiilor comportamentale, prin sistemul dreptului si moralitatea de referinta.
Sistemul educational national este o componenta a subsistemului civilizatiei nationale constituind "motorul" acesteia. La randul ei civil;izatia este integrate in mediul natural si social si il afecteaza mai mult sau putin pozitiv.
Sistemul civilizatiei, mediul natural si social, ca sisteme integratoare, actioneaza aleator asupra individului din punct de vedere educational. Ele influentaeaza individul, mai ales, prin proprietatea lui de autoadaptabilitate naturala.
2.2. REALITATILE SOCIALE SI IMPLICAREA EDUCATIEI
a) Mentalitatea poporului si guvernarea
Mentalitatea unui popor si rolul ei in progresul social este cera mai frecventa acceptiune de cuprindere a deprinderilor comportamentale individuale commune la majoritatae cetatenilor, formate intr-o perioada istorica si evaluate la un moment dat [1/ 85]. De cele mai multe ori se acuza poporul de propria mentalitate mai ales cand guvernantii nu sunt capabili sa dea o tenta pozitiva vietii acestuia.
Multi politicieni
si reprezentanti ai patronatului din
In orice societate, exista doua moralitati care se dezvolta in parallel:
moralitatea cetateanului majoritar, bazata pe bunul simt si limite decente ale necesitatilor si intereselor;
moralitatea celor bogati, bazata pe dispretul fata de omul de rand, sfidarea oricarei limite pe armate private, pe lux si extravagante sfidatoare. [2/525].
Educatia inca nu a reusit as aapropie cele doua tipuri de mentalitati, promovate prin Media ca stari de normalitate.
2.3 EDUCATIA CIVICA PRIN INVATAMANT
Invatamantul este principalul furnizor de cultura, cauza primara a nivelului de civilizatie si buna stare.
Cultura ca nivel acumulat al informatiilor individuale si collective despre realitatea materiala si spirituala a avut de-a lungul istoriei trei directi de influenrtare majora:
influenta religioasa, predominanta in evul mediu si acre promova o cultura dogmatica bazata exclusive pe credinte religiosae;
influenta stiintifica, devenita predominant in "al doilea val", din momentul in care accesul la stiinta a devenit public prin progresele tehnosferei [2];
influenta politica, predominanta acum. Ea promoveaza o cunoastere deformata prin prisma intereselor de grup sau oculte sau franeaza cunoasterea prin diminuarea efortului national catre educatia preuniversitara si mai ales universitara, generatoare de cultura prtedominant stiintifica.
Abordarea sistemica ajuta la descoperirea si aplicarea unor solutii viabile:
cei care ar trebui sa constientizeze necesitatea implicarii explicite a invatamantului in orientarea evolutiei social ear trebui sa fie manageri si cadrele didactice din acest sistem social. Invatamantul trebuie sa le formeze si capacitatile manageriale si moral profesionale prin care fiecare specialist in special cu studii superioare, trebuie sa acceseze activ sistemul social in care traieste;
invatamantul poate dezvolta interpretorul uman al informatiei spre solutii alternative ale finalitatilor sociale
i
II. 2 .3 ROLUL DIRIGINTELUI IN . . .
Dirigintele .I CONSILIERE SI ORIENTARE EDUCATIONALA IN
SCOALA
Consilierea este o relatie, o forma speciala de comunicare, care se stabileste intre
consilier si:
individ, in scopul dezvoltarii personale, a increderii in sine;
familie, pentru asigurarea unei sigurante sociale si economice;
grup, pentru a crea personal calificat disponibil la momentul potrivit;
societate, in scopul cresterii veniturilor si a cunoasterii ca instrument
democratic.
Consilierul este un profesionist care in activitatea sa se ghideaza dupa anumite
teorii si dupa metode specifice domeniului; el ajuta pe altii (o persoana, un grup de
persoane) sa-si identifice si sa-si clarifice problemele.
Activitatea de consiliere implica ascultarea, e bazata pe principiul dezvoltarii
personale, este o forma confidentiala de a oferi ajutor. Consilierul trebuie sa fie deschis
oricarei afilieri cu o institutie sau autoritate, sa acorde atentie cadrului consilierii si
circumstantelor in care aceasta are loc, trebuie sa aiba grija de interesele personale si sa
nu aiba interese politice, interese ale unor institutii sau ale autoritatilor. La baza intregului
proces de consiliere sta respectul pentru persoana si dreptul sau de autodeterminare.
Consilierea trebuie sa fie adecvata si sa includa aspectele relevante privind
optiunile educationale si profesionale, precum si conditiile legate de acestea. Informatiile
oferite clientului trebuie sa fie corecte si aduse la zi.
Aria curriculara, Consiliere si Orientare reprezinta un domeniu nou in planul de
invatamant. In cadrul acestei arii, vor continua sa existe, pe de o parte, intalnirile
profesorului diriginte, in acord cu programa orientativa a M.E.C., cu clasa, iar pe de alta
parte, intalniri intre elevi si profesorii consilieri, desemnati de Consiliul de Administratie
al scol Continutul ariei curriculare poate fi urmatorul:
consiliere in probleme legate de tehnici de invatare eficienta;
consiliere in orientare scolara;
consiliere in situatii de ramanere in urma la invatatura;
consiliere si orientare scolara pentru elevii performanti;
consiliere in probleme legate de viata personala;
consiliere de specialitate, la predarea/invatarea disciplinelor scolare.
Decizia privind continutul orelor de consiliere si orientare apartine Consiliului de
Administratie al scol In invatamantul primar, orele optionale de consiliere si orientare
sunt sustinute de invatatori, care pot lucra in echipa cu psihologi, pedagogi sau alti
profesori-consilieri ai scol In invatamantul gimnazial, in scolile in care functioneaza
psiho-pedagogi, orele de consiliere si orientare vor fi sustinute cu precadere de catre
acestia, fie individual, fie in echipa cu alti profesori desemnati de catre Consiliul de
Administratie al scol
Aceasta arie curriculara pune accent pe urmatoarele aspecte:
facilitatea participarii la viata sociala a clasei, scolii, comunitatii locale;
dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar;
familiarizarea cu fisele de post ale unor familii ocupationale;
formarea atitudinilor de acceptare a schimbarilor din mediul social,
economic, cultural si politic in care absolventul isi va desfasura activitatea;
participarea motivata la initierea si la derularea propriului traseu de
invatare.
Activitatea de consiliere si orientare scolara si profesionala porneste de la
cunoasterea personalitatii elevilor, sub aspectul nevoilor, aptitudinilor, intereselor si
capacitatilor.
Evaluarea gradului de compatibilitate intre nivelul aspiratiilor si nivelul
posibilitatilor, realizata in cadrul orelor speciale de consiliere sau de dirigentie, ajuta
profesorul in efortul sau de orientare si sustinere a proiectelor scolar-profesionale ale
elevilor. Pentru a deveni capabil de o alegere realista si responsabila, acestia trebuie sa
fie permanent sustinuti de profesorul diriginte sau consilier, sustinerea trebuind a fi
realizata prin informari colective sau individuale asupra posibilitatilor de care dispun
elevii, filierelor de studiu potrivite, ofertei educationale, caracteristicilor si exigentelor
profesiei dorite, dinamicii fortei de munca, etc. Riscul de a opta aleatoriu si de a gresi
este, in consecinta, diminuat.
Urmarind insa evolutia ontogenetica a individului uman si oprindu-ne mai ales la
succesiunea varstelor scolare, constatam ca un copil este mai dependent de cei din jur,
adultii, fie ei parinti sau cadre didactice. Slabele posibilitati fizice si intelectuale, redusa
experienta de viata, il fac vulnerabil in fata riscurilor de tot felul. In aceste conditii, este
de la sine inteles ca un copil are nevoie de supraveghere si indrumare, la inceput practic
permanent, apoi din ce in ce mai putin, pana la castigarea deplinei autonomii, realizabila
in perioada adolescentei, atunci cand tanarul ajunge la maxima sa capacitate intelectuala
si totodata, la consolidarea principalelor trasaturi de personalitate ce-i permit astfel
structurarea unei conceptii proprii despre lume si viata, in virtutea careia va actiona ca
fiinta independenta.
Adolescentii au nevoie nu de cineva care sa gandeasca pentru ei, ci de cineva cu
mai multa experienta care sa-i ajute sa se cunoasca pe sine si sa le releve multiplele cai ce
pot fi urmate in viata. Acest cineva ar trebui doar sa-i consilieze si sa le deschida ochii
asupra cailor de urmat (sa-i orienteze), acest cineva, teoretic, ar putea fi orice adult, dar
practic, nu poate fi decat o persoana sau un numar foarte restrans de persoane.
Parintele, care in general nu se prea pricepe la matematica, gramatica, etc. si nici
nu are de regula timp si pregatirea psiho-pedagogica necesara, incepe sa-si piarda din
prestigiu in ochii copilului. Elevii se apropie mai mult de unii profesori decat de altii, iar
dirigintele poate sau nu poate fi simpatizat de toti elev Pe de alta parte, este foarte sigur
ca munca de orientare si consiliere va fi atribuita -in opinia multor cadre didactice- in
primul rand unui psiholog, ceea ce ar fi, teoretic, indreptatit. In realitate, un calcul simplu
arata ca fiecare dintre cei 800-1000 de elevi care ii revin unui psiholog scolar (daca
acesta ar exista), n-ar beneficia intr-un ciclu scolar de patru ani decat de o discutie de 1-2
ore cu psihologul (care i-ar face astfel o caracterizare destul de sumara). Psihologul poate
fi un sprijin foarte pretios mai ales pentru cazurile si situatiile deosebite, care cer
interventii mai putin uzuale si individualizate.
Se impune astfel ideea ca tot profesorilor le revine sarcina principala in
consilierea si orientarea elevilor, putandu-se aduce argumentul ca acestia sunt mai mult
timp in prezenta discipolilor si pentru ca dispun totodata de pregatire psiho-pedagogica,
chiar daca nu la nivelul specialistului in domeniu, insa oricum, in mai mare masura decat
parintii elevilor.
Ajungand in acest punct, ar fi necesara o analiza a elementelor ce alcatuiesc
aceasta activitate de consiliere si orientare: factori, obiective, continuturi si mijloace de
realizare. Agentii (realizatorii) activitatii de consiliere si orientare ar fi, deci, cel putin in
prezent, profesorii, in colaborare cu psihologul scolar si alti factori educationali (parinti,
medici, etc.). Acestia ar trebui insa selectati de conducerile scolilor, dintre cadrele
didactice cu afinitate sau chemare pentru munca de educatie, pentru relatiile cu tinerii si
cu o inalta constiinta a responsabilitatii ce o au in acest sens, cu o deschidere culturala
deosebita, cu o informatie bogata, la zi, asupra problemelor lumii moderne de sfarsit de
secol. Personalitatea morala si culturala a educatorului are o importanta capitala pentru
cei aflati in perioada cautarii de modele de viata.
Este adevarat ca un rol oarecare il are si materia predata (care se apropie mai mult
sau mai putin de problemele tinerilor), insa pana la urma tot omul conteaza, cu impactul
pe care-l are asupra sufletelor celor in curs de formare, pentru ca tinerii nu cer sfaturi de
la oricine si nu sunt dispusi sa asculte sfaturile oricui!
Obiectivele generale ale activitatii de consiliere si orientare ar trebui sa se indrepte
spre realizarea acelor elemente concordante cu idealul educational al scolii noastre in
aceasta etapa:
autocunoasterea posibilitatilor, dar si a limitelor personale si dezvoltarea in
directia creatoare a acestor posibilitati;
formarea unor personalitati puternice, echilibrate, suficient de flexibile si
adaptabile conditiilor de mediu in continua schimbare;
dezvoltarea capacitatilor de a decide si a actiona adecvat in diversele
situatii ce pot aparea in viata personala, familiala si sociala a fiecaruia;
dezvoltarea spiritului civic, caracterizat prin respectul fata de drepturile
fiecarei fiinte umane, constientizarea calitatii de locuitor al Terrei,
exprimata prin grija fata de mediu.
Continutul activitatilor de consiliere si orientare trebuie sa urmareasca
indeaproape nevoile si interesele elevilor, atat cele imediate, cat si cele de perspectiva,
atat pe cele pe care ei le intuiesc la un moment dat, cat si cele de care nu sunt pe deplin
constienti. Subiectele ce pot si trebuie sa fie abordate in cadrul acestor activitati se inscriu
in general, in aceleasi arii tematice care sunt valabile si in formula dirigentiei: indatoririle
scolare, timpul liber, igiena personala, comportamentul in familie si in societate, alegerea
carierei, etc. Tinerii cer insa acum mult mai mult, ei doresc sa fie "conectati" la
problemele acute care preocupa societatea, pe adultii de langa ei. Sa nu mai fie cantonati
in derizoriu, in prelegeri moralizatoare despre lucruri arhicunoscute. De exemplu, timpul
liber a fost intr-un fel abordat in urma cu 10-20 de ani, altfel ar trebui discutat in prezent
(cand alternativele si informatiile ce se ofera tinerilor s-au diversificat) si de buna seama
altfel va fi peste inca 10-20 de ani! Alte aspecte, cum ar fi drepturile omului, toleranta,
Practica educativa indelungata a demonstrat necesitatea de
a incredinta unui diriginte o intreaga activitate de coordonare a tuturor
influentelor educative ce se exercita asupra unei clase. Dirigintele este un
nembru al colectivului pedagogic, desemnat in aceasta fun ctie dupa anumite
criterii : o vasta experienta educativa, o evidenta autoritate morala si
profesionala, activitate de predare la clasa respectiva etc. El este numit de
catre director si raspunde in fata con ducerii de intreaga activitate educativa
a clasei ce i s-a incredintat.
Functia de diriginte a devenit necesara, incepand cu clasa a v -; a, datorita
faptului ca :
- de la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca singurul
conducator al vietii clasei,iar munca educativa este luata de profesori.
- planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invata mat care sa
permita elevilor sa puna si sa-si rezolve si anumite probleme educative (sau de
alt gen) personale.
-varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative pre tind un
coordonator si indrumator, un specialist care sa imbratiseze si sa conduca
intreaga opera de formare a personalitatii elevilor.
- se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sa duca, in
decursul scolaritatii la atingerea obiectivelor urmarite.
Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de a fi urmat in
activitatea si viata lor ulterioara. Fara a prelua sau a se suprapune
sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi functii specifice si
complementare fata de toti ceilalti. El este pentru clasa sa ceea ce este
directorul pentru scoala : organizatorul, indrumatorul si coordonatorul
intregii activitati instructiv -; educative si a vietii colecti vului de care
raspunde.
Raspunderile sale fiind atat de mari el trebuie sa aiba un profil mo ral
deosebit si sa dispuna de alese calitati psihice si pedagogice. Ca principal
educator al clasei el orienteaza intreaga activitate a acesteia in asa fel,
incat sarcinile scolii sa fie realizate cu succes. In calitatea pe care o are
el trebuie sa fie permanent preocupat de sistematizarea adancirea si sporirea
eficientei influentelor exercitate de toti factorii educativi (profesori,
familie, mass -; media ) asupra elevilor.
Obiectivele muncii dirigintelui
a)educarea elevilor, ca problema centrala a activitatii sale.
Orga nizarea si indrumarea vietii colectivului reprezinta nu numai o sarcina,
ci si o conditie esentiala a succesului muncii educative. De felul in care
dirigintele stie sa sudeze colectivul, sa-l antreneze in realizarea unor
perspective atragatoare, sa stabileasca relatii de apropiere si de sprijin
reciproc intre el si clasa, sa-l integreze in colectivul scolar, sa-l
mobilizeze si sa-i insufle entuziasmul unei munci creatoare depinde reusita sa.
Indrumarea si educarea colectivului presupune nu numai cunoaste rea temeinica a
particularitatilor de viata ale acestuia, a legilor psiholo giei de grup,ci si
a modului in care se constituie si functioneaza micro grupele, a influientei
lor asupra grupului,a legilor dupa care liderii sunt alesi si urmati etc.
Cunoasterea microstructurii grupurilor, patrunde rea in intimitatea relatiilor
existente intre membrii ei, dialogul permane nt cu clasa sunt conditii ale
succesului in activitatea cu toate categoriile de elevi. b) cunoasterea
psihologiei clasei, a particularitatior de varsta ale elevilor, studierea
profilului spiritual al fiecarui elev in parte, a aptitudi nilor si
trasaturilor sale morale etc. constituie o sarcina si o conditie,in acelasi
timp, a organizarii rationale a intregii activitati instructiv - edu cative a
clasei. Dirigintele este veriga intermediara intre elev si profe sori, pe de o
parte, intre acesta si familie, pe de alta parte. El este cel care concentand
si sistematizand datele despre fiecare elev le ofera celor interesati,
utilizandu-le in acelasi timp in scopul influentarii poziti ve a dezvoltarii
fiecarui elev. Fara a se transforma in biograful elevilor el se ingrijeste ca
treptat imaginea despre fiecare elev, despre per spectivele sale de dezvoltare,
despre tinuta sa morala sa devina cat mai completa si mai reala. c)asigurarea
succesului la invatatura al tuturor elevilor, mobilizarea lor pentru ridicarea
continua a performantelor, urmarirea progresului pe care il face fiecare elev
si sprijinirea reusitei sale, la toate obiecte le si activitatile.In conditiile
in care lupta impotriva abandonului scolar are un caracter social si national,
la toate nivelele invatamantului, diri gintele trebuie sa contribuie la
prevenirea unor asfel de situat d) organizarea si sprijinirea activitatii
extrascolare si a timpului liber al elevilor, trebuie sa-l preocupe pe
diriginte deoarece aceste activita ti vin sa completeze si sa consolideze
pregatirea primita in scoala.Cat priveste organizarea timpului liber,
dirigintele va urmari nu numai initierea elevilor in folosirea rationala a
acestuia pentru invatatura ci si organizarea unor activitati (excursii, tabere
etc.) dorite de elevi care au rol de refacere, dar si de stabilire a unei
relatii de apropiere intre el si clasa. e) coordonarea si indrumarea muncii
tuturor factorilor care actionea za asupra clasei sale (profesori, familie
etc.) este o alta obligatie a diri gintelui. Orientand ansamblul influentelor
exercitate asupra clasei spre realizarea acelorasi obiective, dandu-le o
directie unica si asigu randu-le un caracter unitar,convergent si activ,
dirigintele este factorul polarizator al acestora. Cunoscand specificul
activitatii fiecarui factor, avand imaginea clara a ceea ce trebuie sa se
realizeze, si dispunand de experienta necesara pentru a-i mobiliza intr-o
actiune eficienta el va spori sansele de succes ale activitatii didactico -;
educative. f) impreuna cu ceilalti profesori ai clasei sale el va organiza si
indru ma actiunea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Pregatirea
elevilor pentru a-si putea alege in mod constient si independent tipul de
studii sau profesiunea viitoare reprezinta o actiune complexa si de lunga
durata, la realizarea careia se cer antrenati mai multi factori.
Actiunea de orientare scolara si profesionala reprezinta un indiciu al
trainiciei sistemului de invatamant si o forma de finalizare a pregatirii
tineretului pentru viata.
Metodica activitatii dirigintelui
Activitatea dirigintelui este foarte complexa si de mare responsabili tate,
pretinzand un inalt grad de organizare si planificare, el trebuind sa cuprinda
in raza sa de actiune toate laturile dezvoltarii personalita tii elevilor (
fizica, intelectuala, morala etc.). El trebuie sa utilizeze un ansamblu de
metode si procedee didactico -; educative , generale si speciale, prin care sa
le formeze elevilor priceperi si deprinderi de munca independenta, dandu-le
incredere in fortele proprii, ajutandu-i in toate problemele care le au.
Aceste lucruri se pot realiza prin : convorbirile cu elevii si cu profeso rii
care predau la clasa respectiva, analiza rezultatelor la invatatura si a celor
din activitatiile extrascolare, chestionare, asistentele la lectii, contactul
permanent cu familiile elevilor, excursii si vizite, organizarea unor intalniri
cu reprezentanti ai diferitelor profesiuni, organizarea unor schimburi de
experienta intre elevii clasei pe diferite teme (studiul individual, folosirea
timpului liber etc.), organizarea unor dezbateri, concursuri etc.
Din toate posibilitatile dirigintele trebuie sa aleaga pe acelea care corespund
mai bine obiectivelor urmarite, particularitatilor de viata ale clasei, natura
activitatii desfasurate etc., in asa fel incat ele sa dea muncii sale o nota
activa si creatoare.De asemenea, el va tine seama si de faptul ca actiuni
asemanatoare cu clasa pot organiza si alti pro fesori de specialitate si de
aceea va urmari sa evite paralelismul, supraincarcarea si sa dea o nota de
varietate actiunilor respective.
Un rol deosebit in ansamblul activitatii dirigintelui il ocupa ora de
dirigintie, care prin functiile si caracterul ei organizat si sistematic, ii
permite dirigintelui un contact mai consistent si o urmarire periodica a
progreselor obtinute de colectivul clasei. Prin continutul orelor de
dirigintie, prin metodica acestora si prin legatura lor cu restul activitati
lor desfasurate de diriginte, acesta poate tine un permanent contact cu clasa.
Ora de dirigintie poate avea un continut variat, care sa acopere in linii
generale aproape toate sarcinile educatiei (morale, intelectuale, estetice,
orientare profesionala etc.).Temele adecvate nivelului de dezvoltare al
elevilor si particularitatile de viata ale clasei, stabilite uneori cu
consultarea clasei, pot prilejui dezbaterea unor teme fundamentale ale societat
Metodica desfasurarii acestor ore poate fi de asemenea foarte va riata,
incepand cu expuneri si explicatii stiintifice si sfarsind cu demon stratii
practice sau cu utilizarea unor mijloace audio-;vizuale moderne. Metodele
didactice, in special cele ale educatiei morale (convorbirea etica,
exemplificarea) sunt folosite deopotriva. Caracterul activ al acestor ore este
obtinut prin utilizarea dialogului, al dezbaterilor, al intalnirilor,
referatelor, al analizelor de cazuri, al analizei muncii etc., care dau orelor
de dirigintie o nota antrenanta, diferita de cea a lectiilor obisnuite.
Fara a avea o structura rigida ora de dirigintie se desfasoara in linii
generale dupa urmatorul plan : pregatirea psihologica a clasei si anuntarea
subiectului orei, analiza cu ajutorul elevilor a exemplelor, a materialului
faptic, a situatiei concrete etc.,generalizarea, raportarea si aplicarea
concluziilor la situatia clasei sau a elevilor si recomandari sfaturi, sugestii
pentru traducerea in practica a invatamintelor extrase. Ora de dirigentie este
un punct de convergenta a intregii acti vitati comune a dirigintelui cu clasa
si ea poate fi continuata, largita si consolidata prin activitatile din afara
clasei, organizate si conduse de diriginte sau de catre un alt factor educativ.
De exemplu, o excursie poate avea obiective complexe : instructiv educative, de
orientare scolara si profesionala etc. Rolul dirigintelui este deosebit de
important chiar daca nu el este initiatorul si organiza torul acesteia, ajutand
la stabilirea obiectivelor complexe ce pot fi urmarite, contribuind la pregatirea
ei, integrand-o in planul sau de munca, ajutand la valorificarea rezultatelor
ei. Participand la excursie dirigintele va urmari imbogatirea si si precizarea
cunostintelor(informa tiilor) sale despre elevi, cunoasterea microgrupurilor si
a liderilor, gra dul de disciplina, informatiile elevilor in diferite domenii,
interesele lor, orientarea scolara si profesionala, efectele produse asupra
elevilor de diverse evenimente sau intamplari petrecute, colaborarea cu
ceilalti profesori, modul in care pot fi elevii atrasi in organizarea unor
astfel de manifestari etc.Prin urmare, o astfel de actiune ii permite sa faca
si sa cunoasca mai mult despre elevii sai decat multe lectii sau activitati.
In cazul convorbirilor cu clasa folosind informatiile cu pricepere si dand
acestora un caracter sistematic, de apropiere si incredere reciproca,
dirigintele poate exercita prin intermediul lor o influenta pozitiva, continua
asupra activitatii clasei. El poate cunoaste opinia clasei, o poate influenta,
poate solicita ajutorul clasei, sugestii, initiati ve etc., poate mobiliza
colectivul si poate crea o atmosfera de lucru si entuziasm, de calm si
optimism, un climat propice formarii trasaturilor morale ale fiecarui elev. Un
dialog permanent cu clasa reprezinta un puternic instrument formativ , daca
dirigintele stie sa sa-i exploateze toate resursele de care dispune aceasta
metoda.In calitate de prieten si indrumator al elevilor, dirigintele devine un
modelator perseverent si priceput al personalitatii fiecarui elev numai daca stie
sa dea fiecarei actiuni si fiecarei metode nota sa specifica, personala si
creatoare, sporind in felul acesta succesele si bucuriile elevilor sai.
O atentie speciala trebuie sa acorde dirigintele calitatii actiunilor pe care
le intreprinde, pregatirii si evaluarii acestora. Combaterea formalismului, a
rigiditatii, a sablonului si a rutinei sunt cerinte esentiale si permanente ale
activitatii dirigintelui.Factorului afectiv i se va rezerva un loc deosebit in
cadrul relatiilor profesor -;elev,deoarece adeseori acesta e cel care
conditioneaza succesul actiunilor intreprinse cu clasa.
Eficienta muncii dirigintelui depinde intre altele si de respectarea unor
cerinte pedagogice generale cum sunt : a) alegerea, pregatirea si organizarea
unor actiuni variate si intere sante la nivelul clasei respective; b)
stabilirea unor obiective clare,cuprinzatoare si realizabile,precum si
adecvarea actiunilor intreprinse in mod planificat; c) imbinarea actiunilor
colective cu cele individuale si folosirea unor metode si procedee variate,
active si eficiente; d) mobilizarea tuturor factorilor educativi care lucreaza
cu clasa si asigurarea unei conlucrari sistematice si rodnice a acestora pe tot
parcursul anilor, realizandu-se o actiune unitara si coordonata; e) evaluarea
sistematica a rezultatelor obtinute si transformarea acestora in puncte de
sprijin ale actiunilor viitoare; f) asigurarea unui dialog permanent cu clasa
si crearea unui climat favorabil oricarei actiuni educative;
Sistemul muncii dirigintelui cuprinde principalele coordonate ale activitatii
instructiv -; educative utilizabile la clasa respectiva. El face parte din
sistemul actiunilor educative intreprinse in scoala in vederea pregatirii
tinerei generatii pentru munca si o viata activa, adaptand si concretizand obiectivele
generale la nivelul si particulari tatile fiecarei clase de care raspunde
dirigintele. Dificultatea, dar si meritul dirigintelui consta in a sti sa
organizeze activitatea tuturor factorilor intr-o actiune convergenta si
sistematica, potrivit unui plan elaborat cu multa grija, pentru a realiza tot
ceea ce si-a propus.
Dand un sens creator activitatii sale dirigintele se va folosi de orice prilej
aparut in viata scolii prin care ar putea accentua si consolida influentele
pozitive exercitate asupra clasei pe care o conduce. El va recurge la o serie
de instrumente verificate si eficiente de natura sa sporeasca valoarea
formativa a actiunilor intreprinse: discutii,dezbate ri, chestionare, compuneri
etc., si in special se va folosi de unele documente de natura sa-i usureze si
sistematizeze munca : caietul dirigintelui, fise psiho -; pedagogice de
cunoastere si caracterizare a elevilor, planificari ale actiunilor educative
etc. Fara a face din acestea un scop in sine el va avea grija ca ele sa-i ajute
sa-si concre tizeze rezultatele actiunilor si sa poata oferi colegilor, si in
special profesorilor care predau la clasa sa, un ajutor efectiv in perfectiona
rea muncii educative cu elev Rezulta asadar ca numai pe baza unui plan de
perspectiva urmarit si realizat metodic dirigintele va putea deveni principalul
educator si modeltor al personalitatii elevilor ce i-au fost incredintati.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |