Metodica predarii informaticii (sectiuni din lucrarea de gr. i )

METODICA PREDARII INFORMATICII (SECTIUNI DIN LUCRAREA DE GR. I )

PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE

1. Proiectarea didactica , concepte , definitii

In sens larg, Curiculum defineste sistemul de procese decizionale, manageriale si de monotorizare care preced, insotesc si urmeaza proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea si revizuirea permanenta si dinamica a setului de experiente de invatare oferite de scoala.

In sens restrans, Curiculum defoneste sistemul documentelor de tip reglator sau de alta natura, in cadrul carora se consemneaza experientele de invatare recomandate prin scoala, elevilor.

In Romania, Curriculum National formal cuprinde:

Cadrul curricular - Planul de invatamant pentru clasele I -XII;

Programele scolare elaborate conform traditiei romanesti, pe cicluri: primar, gimnazial, liceal, care sunt aprobate anual, prin ordin al Ministerului Educatiei si Cercetarii. Elaborarea acestor documente se realizeaza in Comisiile Nationale pentru fiecare disciplina cu profesori reprezentanti din tara care exprima puncte de vedere direct din interiorul sistemului, din experienta de la catedra.

Reglementari, ghiduri de implementare pentru scoli, profesori, directori;

Manuale alternative pentru clasele I -XII ;

Materiale - suport folosite la clasa: auxiliare, culegeri de probleme, texte suplimentare, caiete de laborator.

Noul Curriculum National vizeaza toate componentele de baza ale procesului de invatamant:

A. Principii privind curriculum-ul ca intreg :

Curriculum-ul trebuie sa reflecteze idealul educational al scolii

Romanesti asa cum este acesta definit in Legea invatamantului

Curriculum-ul trebuie sa respecte caracteristicile de varsta ale

elevului, corelate cu principiile de psihologie a invatarii

Curriculum-ul trebuie sa stimuleze dezvoltarea unei gandiri critice

si creative

Curriculum-ul trebuie sa-i ajute pe elevi sa-si descopere

disponibilitatile si sa le valorifice la maximum in folosul lor si a societatii.

B.  Principii privind invatarea

Elevii invata in stiluri diferite si in ritmuri diferite

Invatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina

Invatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la insusirea de cunostinte

Invatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia sa in viata sociala.

Invatarea se produce prin studiul individual si prin activitati de

grup.

C. Principii privind predarea :

Predare trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru invatarea continua.

Profesorii trebuie sa creeze oportunitati diverse, care sa faciliteze atingerea obiectelor propuse.

Profesorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si

interesele elevilor.

Predarea nu inseamna numai transmitere de cunostinte , ci si de

comportamente si de atitudini.

Predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de

competente de la o disciplina la alta.

Predarea trebuie sa se desfasoare in contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana.

Organizarea este o actiune complexa de asigurare ordonata,

rationala, coerenta si eficienta a activitatii didactice, a fortelor, mijloacelor umane si materiale necesare punerii in aplicare a componentelor esentiale ale procesului de invatamant : obiective, continuturi, strategii didactice, evaluare si formele de activitate didactica.

Proiectarea didactica reprezinta actiunea complexa de concepere

anticipata intr-o viziune sistematica, a modelelor activitatii didactice in functie

de care vor fi indeplinite la un nivel ridicat de competenta si eficienta

componentele procesului de invatamant.

Orientarea si proiectarea didactica se interconditioneaza reciproc,

necesitand aplicarea unor norme si principii didactice care le confera o

anumita certitudine in reusita actului didactic.

Principalele directii ale organizarii si proiectarii didactice ale

procesului de invatamant ofera raspunsurile la intrebarile:

CE predam?,CU CE predam? , CUM predam? , CAND predam?

CE predam?

Continutul invatarii: curriculum selectat si detaliat pe grupe de

discipline, cicluri de studii, clase sau ani de studiu, profile, specializari, discipline, pana la detalierea fiecarei activitati didactice;

Obiectivele de referinta si pedagogice ale fiecarei discipline;

CUM predam?

Strategiile didactice care includ metode de invatamant, utilizand materiale si mijloace didactice, in forme de activitate didactica ;

Folosind diverse forme de grupare a elevilor: frontal, individual, in echipa.

CU CE predam?

Utilizand materiale didactice adecvate fiecarui tip de

lectie

CAND predam?

Timpul (durata) de desfasurare a procesului de

invatamant pe cicluri de studii: anual, semestrial, saptamanal,

zilnic si pe secvente didactice: lectie sau sistem de lectii;

2. Idealul educational

Educatia este un fenomen social fundamental de transmitere a experientei de viata a generatiilor adulte si a culturii catre generatiile de copii si tineri, in scopul pregatirii pentru viata, pentru integrarea lor in societate.

Procesul urmareste formarea personalitatii umane si realizeaza la niveluri si zone diferite, in functie de obiectivele vizate.

Finalitatile actiunii educationale circumscriu modelului de personalitate pe care educatia urmeaza sa-l formeze, sunt integrate intr-un tot unitar, in functie de cerintele societatii si se diferentiaza astfel: idealul educational, scopuri si obiective educationale si se constituie intr-un sistem cu o functionare interna bine determinata.

Totodata, finalitatile educationale au un important rol director si reglator asupra oricarei actiuni educationale.

Idealul pedagogic al unei epoci exprima in primul rand starea societatii in epoca data.

In elaborarea unui ideal educational se va proiecta si se vor anticipa nevoile sociale obiective ale societatii, cat si aspiratiile ei in ceea ce priveste finalitatile actiunii educationale. Daca intr-un anumit moment al vietii sociale idealul educational constituie un model, totusi acesta nu este imuabil fiind direct conditionat de realitate. El este supus restructurarii continue, determinat de dinamica societatii.

Idealul educational concentreaza in esenta sa modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice.

Prin intermediul lui, societatea isi pastreaza propriile sale aspiratii, concretizate in calitatile fundamentale ale membrilor sai, indispensabile pentru mentinerea si functionarea ei ca sistem macrosocial:

Dimensiunea sociala - vizeaza tendinta generala de dezvoltare a societatii.

Dimensiunea psihologica - vizeaza tipul de personalitate pe care societatea il reclama pentru a raspunde nevoilor ei.

Dimensiunea pedagogica - vizeaza posibilitatile de care dispune actiunea educationala pentru a putea aplica in practica acest ideal.

Totdeauna , idealul educational se refera la om, la o posibila devenire a sa. Acesta, prin latura sa proiectiv-anticipativa va realiza jonctiunea dintre factorii ereditari, interni, si cei externi: mediul si educatia.

In directa corelatie cu idealul educational se afla scopul educativ. El reprezinta o anticipare pe plan mental a organizarii, desfasurarii si evaluarii rezultatelor dintr-o zona extinsa de fenomene educative. Idealul educational este specific unei perioade sau epocii istorice, spre deosebire de scopurile educative care sunt adaptate continuu la realitatile concrete.

Vom delimita trei dimensiuni ale idealului educational:

Idealul determina scopurile educative iar acestea vor fi

concretizate la nivel microsistemic, pe diverse planuri conform proiectiilor generale ale idealului;

Scopul educativ are o determinare psihologica deoarece factorii

umani implicati in educatie ii confera subiectivism, fiind o aplicare directa prin prisma personalitatii individuale a idealului educational.

Idealul educational reprezinta modelul de personalitate ce trebuie format, care decurge din idealul societatii romanesti: economie moderna de piata, tehnologii de varf, democratie autentica.

Modelul personalitatii va avea trasaturi ca: pregatire la nivelul elitelor -infiintarea claselor de excelenta, receptivitate la schimbari si capacitate de adaptare rapida, asumarea de responsabilitati si roluri, spirit inventiv si de cooperare, comportament moral superior.

3. Precizarea obiectivelor

Succesul activitatii didactice este conditionat de claritatea si ordonarea obiectivelor pe care le urmareste.

Procesul de invatamant este orientat spre realizarea unor obiective, spre producerea unor schimbari controlate si dirijate, fiind caracterizat prin intentionalitate.

Conditia necesara, pentru asigurarea eficientei predarii informaticii in scoala este reprezentata prin: structurarea, constientizarea si ierarhizarea unor obiective generale, cadru si specifice adaptate continutului de idei, in corelatie cu particularitatile de varsta ale elevilor.

Obiective generale care sunt strans legate de idealul educational si se refera la nivelul inalt de pregatire stiintifica, tehnica si culturala, dezvoltarea creativitatii pe aceste planuri, capacitate de adaptare socio-profesionala, policalificarea la nivelul tehnologiilor de varf;

Obiectivele generale ale predarii informaticii in scoala sunt determinate de urmatoarele aspecte:

Importanta informaticii si calculatorului in lumea

contemporana si rolul acestora in dezvoltarea stiintifica si

tehnico-economica a societatii umane;

necesitatile invatamantului privind formarea unei culturi

generale si de specialitate a absolventilor, in vederea integrarii lor rapide in societate.

necesitatea de a dezvolta capacitati intelectuale si morale

umane.

Tinand cont de dezvoltarea si raspandirea informaticii ca o necesitate a progresului, dezvoltarea exponentiala a hardware-ului si elaborarea unui software modern, se impune o pregatire corespunzatoare a elevilor in acest domeniu.

Obiectivele generale ale disciplinei Informatica sunt:

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator;

Elaborarea si aplicarea unor algoritmi pentru a rezolva probleme specifice;

Cunoasterea modului de utilizare a instrumentelor informatice;

Intelegerea impactului tehnologiilor informatice in societate,

precum si a conexiunilor dintre informatica si alte discipline de studiu;

Pentru disciplinele Tehnologia informatiei si Informatica -Tehnologii

asistate de calculator, obiectivele generale vizeaza:

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator;

Cunoasterea modului de utilizare a instrumentelor informatice;

Dezvoltarea deprinderilor de a lucra individual in echipa;

Educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile si

dezvoltarea spiritului inventiv si creator;

Intelegerea impactului tehnologiilor informatice in societate, precum si a conexiunilor dintre informatica si alte discipline de studiu;

Obiective cadru - sunt acele obiective cu grad ridicat de generalitate si complexitate, enuntate in deplina concordanta cu obiectivele generale, si se refera la formarea unor capacitati (de analiza, de comunicare, de gandire independenta) si atitudini responsabile specifice disciplinei.

Obiective de referinta - sunt obiectivele care precizeaza rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc progresul realizat in achizitia de cunostinte si capacitati intr-un an scolar.

4 Obiective pedagogice

Obiectivele pedagogice la care profesorul se raporteaza pentru a selecta ce isi propune sa realizeze intr-o peritada a procesului de invatamant, se pot diferentia in functie de gradul lor de generalitate in urmatoarele categorii:

obiective generale;

obiective intermediare;

obiective operationale;

Obiectivele generale ale discipilnei Informatica, indica domeniile si tipurile de schimbari educative in cadrul acesteia si sunt coordonate cu scopurile si finalitatilele invatamantului, in general si ale uni ciclu de invatamant, in special.

Obiectivele intermediare care sunt detaliatein raport de psihologia varstelor si de structura profesorilor, specifice disciplinelor de invatamant: in ciclurile primar, gimnazial, preuniversitar, in scolii generale, profesionale, de maistri si licee;

Obiectivele operationale desemneaza tipuri de performante ce se doresc a fi atinse: cunostinte, deprinderi, convingeri, atitudini. Ele decurg din obiectivele disciplinelor de invatamant, dependente de cele intermediare, derivate la randul lor in obiectivele generale determinate de idealurile educationale.