Legenda - definire - clasificare -valente

LEGENDA - DEFINIRE - CLASIFICARE -VALENTE

Existenta multimilionara a poporului roman este expresia tenacitatii extraordinare, datorita careia a supravietuit , in conditii foarte grele, pentru ca, descatusat, sa dea nenumarate dovezi ale vitalitatii genului sau. Miracolul romanesc este expresia virtualitatilor creatoare de unic popor care a luptat cu tenacitate, aproape doua milenii sa-si pastreze fiinta nationala. Ceea ce a caracterizat existenta istorica a acestui popor a fost permanenta stare de veghe, continua stare de lupta pentru a supravietui in conditiile in care ceea ce zidea azi, a daramat a doua zi, sau ceea ce aduna cinstit, prin sudoarea fruntii, astazi, era jefuit maine de cotropitori. A existat o vreme in care omul zi de zi era confruntat cu inspaimantatoare taine si cu necunoscutul , o umanitate naturala de la care ne-au ramas frumoase si insolite naratiuni despre originea universului, sistemului solar si a omului despre fiinte supranaturale, eroi fabulosi , evenimente cosmice si sociale.

Soarta omului primitiv era la cheremul naturii si al altor factori ostili si necunoscuti. Omul nu putea sa se apere in acele timpuri decat cu inteligenta si fantezia sa. Toata aceasta lupta trebuie sa o transmita generatiilor succesive si nu pe alta cale decat bogata creatie artistica-povesti, basme, mituri, legende-ce constituie zestrea culturala lasata de stramosii nostri. Ele au fost adunate si structurate intr-o mitologie nationala ; reprezentativa si profund semnificativa pentru felul de a gandi al omului de demult de pe aceste pamanturi. S-a mai urmarit incercarile de a-si explica originea si evolutia universului si a omului. Toate faptele care au avut efect nemijlocit asupra vietii sale determinate de o cauzalitate sunt exprimate in legende.

Legenda este o revelatie a necunoscutului, a lumii nebuloase ascunsa sub suprafata realitatii concrete si afundate in abisurile constiintei umane. Pentru omul primitiv care era bogat in forme ale necunoscutului, legenda a fost expresia intelectuala cea mai cuprinzatoare. Ele sunt vechile creatii ale spiritului uman. Legendele sunt niste elemente ale traditiei . Numai o traditie care s-au pus de la inceput directii spirituale in armonie cu sensul istoric al unui popor poate naste valori artistice de seama, capabile sa infrunte timpul si sa-l reprezinte plenar pe acel popor, exprimandu-i gandirea si simtirea, conceptia despre lume si viata.

Deci, legenda este o specie a literaturii populare in versuri sau in proza , dar mai cu seama in proza, de dimensiuni reduse, pornind de la evenimente miraculoase sau fantastice; isi propune sa explice cauzal, genetic, fenomene, intamplari, caracteristici ale animalelor si plantelor. In legende, creatorul isi marturiseste cu profunzime de gandire si un interes fior liric, intreaga sa existenta , idealul sau etic si estetic, conceptia lui despre lume si existenta.

Slefuite si imbogatite de generatii in sir, modelate neintrerupt , ca pietrele de rau, de apa timpului in vesnica tacere, asemenea creatii au dobandit, nu odata estetice care s-au ridicat la nivelul capodoperei. In toata intinderea si complexitatea lor expresia cea mai desavarsita arata modul de existenta materiala si spirituala al unei colectivitati nationale. La inceput legende au fost culese concomitent cu basmele. Ele nu au exercitat o atractie deosebita in acest timp, datorita cauzei dusa la extrem a unora dintre ele sau a lipsei expresivitatii artistice a altora. La noi la tara prima legenda in limba romana, cu un caracter local a aparut in 1851 la Iasi-,, Piatra teiului , apoi in anul 1959 la Sibiu -,, Piscul fetei si Pestera de la Almas*. Legendele noastre descopera lumea sub toate aspectele ei materiale, sociale si psihologice. Dupa sfera preocuparilor lor, ele se impart in patru mari categorii :

LEGENDELE ETIOLOGICE cuprind legendele care se ocupa de crearea si organizarea lumii. Ele nu dezvaluie numai originea a tot ce exista pe pamant , fiinte si lucruri , ci si cauzele initiale ale particularitatilor organice ale acestora, ale traditiilor ce nu tin de structura lor si ale denumirii a tot ce exista in lumea inconjuratoare. In cadrul unei vietuitoare sau a unei plante , naratiunile se grupeaza dupa urmatoarele obiective explicative : origine, caracteristici, atribute, nume. Tematica lor este insasi istoria vietii. Chiar daca nu este la inaltimea unei conceptii stiintifice, este insa o viziune poetica, imaginativa, colorata, calda a lumii. Si nu a unei lumi unice , ci a unor suprapuneri de mai multe lumi deosebite cu oameni straini. Miezul legendelor despre vietuitoare il constituie faptele pline de omenie, imprejurari tragice, gandiri intelepte, intamplari smulse vietii de toate zilele, adanca cunoastere a fiintelor inconjuratoare, nevoia de a intelege totul, etc. Faptele care se inlantuiesc in naratiuni sunt de domeniul fanteziei. Amanuntele si impulsul lor insa dovedesc adanca cunoastere a realitatii privita cu surpriza, cu intelegere cu uimire si de foarte multe ori cu umor nedezmintit, care tasneste din insasi viata si conceptiile populare. In aceste legende omul este aratat cu trasaturile lui bune si rele, cu elanul lui spre lumina si adevar. Ne sunt infatisate atat caracteristicile lui fizice , functiile lui si atitudinile lui psihice. Primele bunuri existente de care omul ia cunostinta se impletesc cu crearea altor valori de catre om, cu care face primii pasi in drumul spre progres si spre inceputurile de organizare a vietii culturale. Toate obiceiurile legate de viata si de diversele profesiuni ale omului isi gasesc explicatia in legendele noastre. Configuratia solului patriei noastre, maretia locurilor si muntilor , transparenta apelor, asezarea pitoreasca a oraselor si satelor , misterele si atractia prapastiilor, luminisul poienilor, varfurile scaldate in soare si zapada, cararile despletite pe povarnisuri, toate aceste frumuseti se oglindesc in aceste povestiri. Eroii se inclesteaza cu monstrii, cu fantasmelor padurilor, cu zanele, cu zmeii care fura fetele si cu navalitorii care pustiesc totul. Acestea se impletesc cu faptele fantastice ale unor personaje tot atat de neobisnuit cu faptele eroice ale voinicilor, ale fetelor care razbuna moartea celor dragi rapusi de dusmani, luptand cu arma in mana. Obiceiurile stravechi se gasesc alaturi de amintirile concrete a unor razboaie , de crearea unor nuclee de viata organizata de faptele comemorative ale domnitorilor , de intregul trecut de viata. ,,Un coltisor isi spune povestea lui, un izvor isi murmura trecutul , un nume de creasta deapana intamplarea de care este legat , un tinut aminteste pe intemeietorul lui viteaz, o vale sopteste ecoul unui suspin sau al uni chip , iar o padure, prin fosnetul ei, isi spune amintirile *. Aceste legende exceleaza mai des prin legende despre vietuitoare, legende geografice si legende toponimice. Au un continut fantastic si se bazeaza pe fapte reale -de exemplu : Originea unor sate si orase.

LEGENDELE MITOLOGICE . Spre deosebire de legendele etiologice , legendele mitologice se schimba de la un personaj la altul, ramanand valabile elementele generale care decurg din tematica lor cum ar fi :

*-provenienta personajelor ;

*-infratirea lor ;

*- formele sub care apar ;

*-darurile care le fac ;

*-mijloacele de aparare ;

*-interdictii ;

*-resedinte , etc.

tematica legendelor mitologice ne infatiseaza pe ursitoare, femei vesnic tinere care au baut dintr-o licoare miraculoasa. Natura intreaga este populata de spirite care ajuta pe indragostiti, provoaca accidente si pedepsesc tradarea secretelor ajutorului dat.

Legendele mitologice ne mai vorbesc despre popoare imaginare stravechi cum ar fi : capcauni, care aveau obraz de caine, un ochi in frunte si unui in ceafa, se hraneau cu carne de om ingrasat si fript in cuptor, zmeii erau mari, urati si mancau putreziciuni, uriasi cu ochiul cat dovleacul, cu capul cat hirdaul , cu mainile cat putinile, cu dintii cat fiarele plugului, etc. Numai potopul a reusit sa-i nimiceasca. Cei care au descoperit pe oamenii normali au fost uriasii. Ei au inteles menirea , cand o fata de uriasi socotindu-i ,, jucarii* si luandu-i in poala sa-i arate parintilor , a aflat ca acei ,,viermi* sunt cei ce vor stapani lumea. Unele legende mitologice se misca in limitele unei realitati existente candva, care accentueaza caracterul lor demn de crezare, cum este cazul unora dintre comori a caror existenta este explicata prin ingroparea in pamant a avutiei unui domnitor real sau presupus.

LEGENDELE RELIGIOASE ne infatiseaza figurile biblice , sfintii si sarbatorirea lor, obiceiuri si sarbatori legate de alte zile precise ca si sarbatorirea unora dintre zilele saptamanii. Fiecare personaj in parte este organizat pe o problematica proprie. Temele acestor legende sunt legate de viata sfintilor. Aceste legende marcheaza si anumite intamplari de care se leaga si unele obiceiuri ca : Blagovesteniile, Caslegile, etc.

LEGENDELE ISTORICE sunt o oglindire a trecutului, uneori povestiri despre lucruri petrecute , asa cum au fost prelucrate de la inaintasi, bazate pe amintiri sau pe inchipuirea faptelor descrise. Ele vorbesc despre figurile istorice fantastice, haiduci, capetenii de rascoale, domnitori , personaje locale si diferite alte intamplari care zugravesc trecutul. Problematica legendelor istorice variaza de la un grup de personaje la altul si chiar de la un personaj la altul, in cadrul aceluiasi grup. Aceste figuri sunt create in prezentarea lor pe urmatoarele idei :

*-originea personajului ;

*-luptele cu fiinte si neamuri fantastice ;

*-intamplari care portretizeaza psihic personajele ;

Majoritatea legendelor istorice au personaje nationale. In legendele istorice au personaje feminine desprindem urmatoarele caracteristici :

*-demnitatea acestora in vreme de cumpana ;

*-spiritul de dreptate ;

*- dragostea pentru cei obiditi ;

*- eroism si vitejie ;

In legendele istorice prin personajele istorice prezentate se tinde sa se scoata in evidenta trasaturi de inalta morala , dragoste de tara si lupta pentru libertate. Tematica legendelor istorice este variata si bogata ca insasi istoria poporului. In legendele noastre se pastreaza mici povestiri despre regii daci, vitejia lor, modestia si lupta pentru unire ca sa reziste cotropitorilor. Capeteniile de rascoala ca Avram Iancu, atitudinea lui de lupta si demnitate, Horia , luptator impotriva iobagiei, care a suferit chinurile tragerii pe roata, Tudor Vladimirescu tradat si macelarit, toate aceste personalitati isi au locul lor in aceste legende.

Haiducii care jefuiau pe cei bogati si imparteau banii la saraci si care au luat calea codului, chinuiti de saracia si de nedreptatea cu care era tratat poporul , ocupa un loc anumit in amintirile trecutului de lupta al romanilor. Cele mai frumoase legende le avem despre Ion Pietrarul, Nazdravanul Viteazul, Dragu si mai ales Pintea. Voievozii romani ca Dragos , care manat de ,,zana Moldovei *, a omorat zimbrul devenind conducatorul acestei parti de tara, Negru Voda copilul fetei unui imparat, a alungat pe tatari si a stapanit Tara Romaneasca. Domnitorii romani , multi la numar , au lasat amintiri si impresii, ni se dezvaluie in aceasta istorie nescrisa. Ne-au ramas insa figuri vii si bine conturate ca a lui Stefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza si Vlad Tepes. Mai reduse ca numar si chiar ca desfasurare a vietii personajelor istorice sunt cele despre Mihai Vitezul, Petru Rares, Ioan Voda cel Cumplit , Alexandru Lapusneanu, Constantin Brancoveanu. Tot in aceste legende gasim si unele portrete fizice ale diferitilor domnitori. De exemplu , Cuza Voda este prezentat ca un om inalt de statura , cu fruntea lata si cu ochi albastri. O incercare autentica intre infatisarea fizica si psihicul unora dintre domnitori, pune in evidenta infatisarea fizica si psihicul unora dintre domnitori, pune in evidenta caracterul acestora. Asa Stefan cel Mare era mic de stat, dar iute cum e prisnelul. Constantin Cantemir de asemenea nu era mare de statura, ci gras si ,, burduhanos * dar sprinten si viteaz. Petru Rares care la varsta de 22 de ani era frumos si voinic ca un stejar si cel dintai dintre flacai de varsta lui, la joc ca si la treaba. Avea porniri inflacarate si nu visa decat lupte si biruinte- Ca domnitor a fost biruitor in razboi, tara o apara cu darzenie, judecata o facea dreapta si sfatul lui era vrednic sa-l urmeze tanar si batran. Uneori domnitorii purtau semnele unei origini deosebite. Astfel Mircea Ciobanu avea soarele in piept , luna in spate si pe umeri doi luceferi. Aceste legende contin unele incercari psihice , care sunt lapidare, dar cu atat mai limpezi. Autiah Voda avea o minte asezata , era voluntar, iubitor de adevar, judecator drept si dusman al vicleniilor. Diferitele intamplari povestite despre viata acestor domnitori , sunt de asemenea sublinieri de trasaturi de caracter ale acestor personaje. Se scoate in evidenta intelepciunea , vitejia, spiritul de dreptate, patriotismul, ura impotriva dusmanilor, cinstea , dorinta de a ridica tara si pe oameni, dragostea de popor, marinimia, demnitatea, spiritul de independenta, dar si trasaturile negative ale unora dintre domnitorii care au facut sa geama poporul. Cateodata destinul neobisnuit al domnitorilor este povestit de intamplari deosebite. Lui Stefan -Voda, hranit de o lupoaica , I se prevesteste un viitor deosebit. Venirea sa la domnie se petrece de cele mai multe ori in cadrul unor intamplari reale, prin succesiune sau alte imprejurari. Uneori insa un fapt iesit din comun desemneaza pe cel ales la domnie. Astfel, Stefan cel Mare fiind intr-o multime , i s-a asezat pe cap coroana de domnitor ce plutea in vazduh.

Legendele ne mai vorbesc despre reformele realizate de domnitori, cum sunt acelea atat de cunoscute in creatia populara despre Cuza-Voda si altii. Luptele cu dusmanii , greutatile acestor lupte, victoriile si infrangerile sunt descrise cu mult temei. Domnitorii construiesc scoli, ca Alexandru Ghica, care a facut scoli ,, in toata Valahia*, cladesc biserici si manastiri ca stefan cel Mare, pun sa faca poduri si sosele , ca Alexandru Ioan Cuza si altii. Adesea legendele arata relatiile domnitorului cu diferite paturi sociale. Sunt cunoscute relatiile lui Ioan Cuza cu poporul, cu armata, cu calugarii si cu boierii, iar ura lui Vlad Tepes pentru boierii care faceau nedreptati, se soldeaza cu tragerea lor in teapa.

In legende ni se povesteste detronarea unor domnitori , cum este a lui Duca -Voda, pe care poporul nu l-a mai vrut. Moartea unor domnitori este descrisa cu mult dramatism. Se zice ca Stefan cel Mare, inainte de a muri a implantat sabia intr-un zid cerand urmasilor sa asculte numai de cel ce va reusi sa scoata acea sabie din perete. Unele legende ne infatiseaza diferite alte personaje care au lasat amintiri pregnante prin faptele lor si care nu pot fi incadrate in gruparile despre care s-a vorbit pana acum. In aceste legende se perinda diferiti oameni care au luptat pentru libertate ca popa Farcas din Vrancea, fratii Buzesti care au luptat cu tatarii, Pavel Chinezu, in luptele cu turcii. Asa numitele traditii ne povestesc multe si variate lucruri despre foamete, ciuma, seceta si invazia lacustelor , despre tot felul de cladiri cu intamplari legate de ele, despre anumite obiceiuri vechi, despre felul cum se dobandea pe vremuri pamantul, despre trecerea diferitelor popoare prin tara noastra, despre razboaie, despre revolutii, etc. Legendele istorice au un caracter deosebit. In desfasurarea variantelor ei este demonstrativa pentru intregul proces de creatie, de variabilitate, de imbogatire sau de schematizare a naratiunilor care formeaza o familie de subiecte ce se grupeaza in diferite tipuri. Bogatia tematicii o are din proza populara si intregul folclor. Legendele istorice se combina cu cele mitologice si etiologice si mai putin cu cele religioase. Au o predilectie in contaminarea partiala cu snoavele , celelalte categorii de legende manifesta o atractie fata de basme. Personajele au trasaturi de caracter importante ca intelepciunea , istetimea, spiritul de dreptate, umorul, etc.

Legendele au o mare importanta din punct de vedere artistic. Ele ne infatiseaza ,, lumea in acceptia ei cea mai diversa, din care se degaja in afara de parfumul poeziei sufletului popular, intreaga mentalitate a poporului. Ele manifesta o forta morala, o neincetata posibilitate creatoare , o incredere in puterea omului de a iesi invingator din cele mai complicate situatii in lupta lui permanenta spre lumina si adevar. Unele cercetari au incercat sa puna limite memoriei populare in retinerea evenimentelor . S-a spus chiar ca durata memoriei populare este de circa 150-200 ani adica 5-6 generatii. Aceasta perioada este discutabila si este mult mai util sa consideram ca ea conserva diferentiat faptele, retinandu-le cu precadere pe acelea care corespund mentalitatii colective, contemporane. Evenimentele social-istorice sunt selectari de memorie populara , selectia respectiva demonstrand atitudinea psihosociala a colectivitatii fata de evenimente. Figurile reprezentative din legendele istorice isi au izvorul de inspiratie in realitatea concreta , mai veche sau mai apropiata si constituie manifestarea unei atitudini constante si a colectivitatii fata de evenimentele ori personalitatile istoriei.

Istoria legendara este o anumita lectura pe care o propune creatorul popular, lectura in care faptele, evenimentele , personajele reale sunt trecute prin ,, filtrul * reprezentarii personale si transfigurate poetic, in planul mitului. Alegandu-si din seria domnitorilor doar pe aceia care intr-o etapa istorica au corespuns necesitatilor si aspiratiilor sale, creatorul popular I-a proiectat din planul real istoric in cel legendar, acordandu-le valoare simbolica. Vlad Tepes, Stefan cel Mare si Cuza Voda au devenit in legenda populara simboluri de eroi conducatori, modele etice. Eroul legendar pastreaza , in mare , trasaturile de caracter ale personalitatii istorice, care sunt completate in mod simbolic, de fantezia creatoare a povestitorului. Imaginea aceasta transforma, modeleaza orice informatie auzita de el despre un personaj istoric, in consens cu modelul de erou popular care corespunde idealurilor de cinste, patriotism, demnitate, dreptate ale colectivitatii. In acest sens domnitorii ce apar in legende devin modele de comportament. Vlad Tepes devine idealul eroului justitiar, intransigent si sever in infaptuirea dreptatii. Stefan cel Mare se contureaza ca una dintre cele mai mari personalitati istorice ale neamului prin lupta lui curajoasa impotriva primejdiei otomane, prin acele trasaturi de caracter care l-au apropiat de poporul sau, de idealurile colectivitatii pe care o conducea. Cuza Voda apare ca un model de dreptate, cinste , un aparator al acestor virtutii, conform idealului popular. Cele mai numeroase legende si traditii din fondul legendar al poporului nostru se refera la Stefan cel Mare, personalitate de prestigiu din istoria tarii, apoi se contureaza cele despre Cuza Voda , in final aparand povestirile despre Vlad Tepes. In legatura cu Vlad Tepes poporul a pastrat acele trasaturi de caracter ale domnitorului care le impleteau armonios cu cele ale omului, realizand un portret legendar de o factura speciala in traditia populara. Cateva mari generoase calitati ale omului se grefeaza pe un temperament impulsiv, coleric, tenace si ambitios, hotarat si intransigent , crud si necrutator. Traditia pastreaza amintirea timpurilor lui Tepes ajunse proverbiale, cand in intreaga tara se instituise dreptatea, cinstea si harnicia. El ura betia si era cel mai aspru dusman al hotilor.

Legendele ilustreaza intr-o varianta anecdotica , actiunile domnitorului de pedepsire a tuturor hotilor faradelegilor, minciunii, ipocriziei, lingusirii.

Stefan cel Mare este una dintre cele mai populare personalitati istorice si legendare si a dominat veacuri de-a randul imaginatia romanilor. Chipul lui a fost supradimensionat in traditia populara pe plan simbolic, conferindu-i grandoare deosebita in istoria nescrisa a personalitatii neamului . Stefan Voda a fost un domn, despre a carui istetime si vitejie s-a dus vestea, cum se zice, peste noua mari si tari. De acum s-a suit pe scaunul Moldovei si pana ce a pus mainile pe piept, n-a avut nici o zi de pace si odihna, ca alti oameni ci tot numai razboaie peste razboaie. Asa era Stefan Voda cine vrea sa stie , intelept , istet, inimos si viteaz, cum n-a mai fost altul pe timpul lui de-ai umbla sa cauti lumea piezis si curmezis ; ,, omul cel mai istet, intelept vestit si mai tare dintre toti imparatii si eroii de pe vremea lui *. El a legat taranimea de tara si legatura asta nu se va mai rupe in vecii vecilor.

Cuza , ca personaj legendar devine simbolul legiuitorului intelept si drept, al reformatorului progresist, interesat in mentinerea cauzei celor nevoiasi. Era bun , generos, progresist, interesat in mentinerea cauzei celor nevoiasi .Era bun, generos, modest, atasat de tarani. Trasaturile lui fizice se impletesc cu cele morale alcatuind un intreg pilduitor ; era frumos, avea statura potrivita, bine facut la trup, cu ochii mari si-i purta vioi, *sorcov*la fata si avea o barbita scurta, numai cu cateva fire de par. Totdeauna era vesel.

Acesti eroi in memoria colectivitatii imortalizati. Atat ei cat si multi altii sunt persoane care prin faptele lor au contribuit la triumful valorilor sociale, morale, spirituale, pozitive. Aceste personaje sunt purtatoare de mesaje ale colectivitatii in actiune. Eroii legendari au un caracter exemplar.

Numele unor eroi ca Decebal, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Cuza Voda,etc, au devenit in curata si frumoasa limba romana , veritabile metafore simbol. Pentru cei ce vorbesc si simt romaneste numele lui Decebal e sinonim cu notiunea de eroism exemplar, cu mandria de a muri luptand pentru apararea locurilor stramosesti , cel al lui Stefan cel Mare, cu ideea de stejar al independentei nationale, in lupta expansionismului otoman.

Numele lui Vlad Tepes este simbolul intransigentei fata de nedreptate si abuzuri ; Horia si Doja nume aproape sinonime cu ideea de marturisire , de suferinta indurata, pentru credinta in dreptate si libertate sociala, iar numele unei eroine ca Ecaterina Teodoroiu se identifica cu ideea de moarte sublima pentru triumful unei cauze marete. Prin sensul progresist al idealurilor pentru lupta, eroul se afla in acord cu legile evolutiei istorice , fiind un fenomen al acesteia, si implicit , un exponent al nazuintelor maselor.

Verdictul istoriei, adica al maselor care o fauresc edifica, calitatea eroului legendar plin de noblete sufleteasca, energia morala , concreta a gandurilor lor. Cuvintele lor ne invata , dar exemplele ne pun in miscare-ne spune R. Emerson. Eroii legendelor sunt jertfa si daruirea totala in numele unei cauze.

George Cosbuc spunea :

,,O lupta-i viata, deci te lupta

Cu dragostea de ea, cu dor.*

*Lupta vietii *

sau :

,, Traiesc acei ce vreau sa lupte

Iar cei fricosi se plang si mor

De-i vezi murind sa-i lasi sa moara

Caci moartea e menirea lor .*

Nu tot ce a trait poporul de-a lungul existentei sale poate avea semnificatia majora pentru el. Evenimentele social-istorice sunt selectate de memoria populara, selectia respectiva demonstrand atitudinea psiho-sociala a colectivitatii fata de evenimente.

Domnitorii prezentati au ocupat un loc aparte in traditia populara orala. Ei s-au permanentizat in timp , fiind reactualizati si astazi de colectivitate si naratiuni cu caracter exemplificator. Exista insa grade diferite de retineri a informatiei si modalitati specifice prin care o figura istorica se conserva in memorie. Astfel biografia lui Vlad Tepes, personalitate istorica mult controversata nu poate fi disociata de fondul legendar al poporului nostru. Legendele populare despre Vlad Tepes constituie pentru omul modern o modalitate de cunoastere a eroului din perspectiva poporului sau, cu ochii severi ai colectivitatii. Traditiile si legendele despre voievodul muntean s-au transmis pe cale orala pentru ca la un moment dat unele sa fie culese si publicate de Petre Ispirescu. Au circulat intr-o epoca istorica naratiuni populare prin popularizarea unor texte scoase din cronici scrise si ilustreaza mentalitatea si optica social- politica a celor care le-au folosit. Aceste naratiuni au prilejul atat in lumea apuseana, cat si in cea orientala crearea unei imagini deformate despre voievodul muntean prezentand numeroase denaturari de fapte, confuzii, exagerari, care pot fi explicate psihologic de notiunile politico-sociale locale ale epocii respective.

Mitul lui Stefan cel Mare a fost inviorat cu ocazia sarbatorilor putnene din 1914 ale comemorarii implinirii a 400 de ani de la moartea domnitorului moldovean. Cu acest prilej oamenii si-au amintit cu emotie sporita de faptele vitejesti ale marelui Stefan, in semn de permanenta pretuire fata de personalitatea acestuia.

O serie de carturari pasionati de folclor ca S. Teodorescu Kirileanu - Stefan cel Mare si Sfant ; Istorisiri si cantece populare , Faptele si vitejiile lui Stefan cel Mare si Sfant *, Teodor Bogdan -Stefan cel Mare ; Traditii, legende . balade , colinde ; C. Radulescu Codin -Din trecutul nostru * si altii au adunat aceste marturii despre personalitatea marelui domnitor, punandu-l in circulatie prin publicarea in diferite colectii si antologii. Aici este de remarcat rezistenta conservarii in timp indelungat a amintirilor sale. Rolul principal in acest sens l-a avut scoala.

Epoca principelui roman este mult mai aproape de omul contemporan deci si informatia este mult mai sigura. Popularitatea de care s-a bucurat domnitorul Cuza a fost imensa si s-a transmis pana in zilele noastre, cu atat mai mult cu cat au existat generatii care au comunicat direct cunostintele lor despre domnitorii celor de azi. De cele mai multe ori aceste legende au apartinut autorilor populari, martori oculari la evenimente ori s-au transmis direct de la cei care au participat la momentul respectiv, accentuandu-si valoarea de autenticitate orala.

Raportarea la perioada in care au aparut legendele despre domnitori se diferentiaza ca optica si mod de reprezentare a imaginii acestora. Astfel legendele despre Stefan cel Mare au suferit influenta mentalitatii si spiritului religios al epocii respective. Se stie ca Stefan cel Mare a fost insufletit de idealul apararii legii stramosesti. Avand profund inradacinat acest sentiment , ele si-a legat numele si de construirea unor monumente, biserici, manastiri, dupa fiecare izbanda in lupta. Poporul a apreciat aceste calitati ale voievodului si incearca sa-i explice faptele si prin interventii ale supranaturalului. Sunt numeroase exemple in care domnitorul Moldovei este ajutat in campaniile sale militare de a serie de factori sau puteri supranaturale. De exemplu :

Intr-o campanie a voievodului in Ardeal impotriva lui Matei Corvin, oamenii sai se imbolnavesc , dar fiind stropiti au aghiasma si binecuvantat, se vindeca ;

Intr-o batalie a lui Stefan cel Mare cu tatarii, ostenii moldoveni speriati de navala barbarilor dau , pentru moment , inapoi. Dintr-o data cerul s-a intunecat si un nor greu de furnici se lasa jos, Stefan le spune ostasilor sai sa aseze cate un snop de paie in varful sulitelor si sa-i dea foc. In acest fel scapa de invazia de furnici, care se intorc impotriva tatarilor. Asemenea exemple sunt numeroase in legendele despre Stefan cel Mare.

Spre deosebire de Stefan cel Mare , despre Cuza care a trait intr-o alta epoca, legendele reflecta un alt nivel al relatiei domnitorului cu poporul. Eroul capata insusiri deosebite , dar acestea se manifesta pe un plan real al vietii din Principatele Romane. Legendele despre Cuza au eliminat miraculos, supranaturalul, in explicarea comportamentului si figurii domnitorului , devenind mult mai reale si mai apropiate de viata povestitorilor. Cuza, adus prin procedeul travestitului in mijlocul taranilor , actioneaza simplu si firesc , ca un om de la tara cum si-l proiectase poporul , un ideal de conducator bun, drept si cinstit.

Legenda poate fi considerata o istorie ,,romantata * plina de poezie si forme, ce poarta intreaga sensibilitate si emotie a artistului creator. Pe o canava reala sunt tesute fapte legendare, apar si se definesc eroi cu trasaturi exceptionale, oamenii care se desprind din realul vietii devenind modele pentru intreaga colectivitate, intruchipari simbolice ale unor idealuri populare de dreptate, bine si adevar. Pentru imbogatirea notiunii de legenda si pentru urmarirea felului in care legenda se mentine astazi in colectivitatea folclorica multi au facut cercetari in zone din Moldova , au rondat in profunzime modul in care povestitorii contemporani isi amintesc despre domnitorii citati. Aprecierea valorica a unui conducator ilumineaza o anumita conceptie populara despre personalitatea istorica. De al Vlad Tepes poporul a preferat acele trasaturi de caracter ale domnitorului care se impletesc armonios cu cele ale omului, realizand un portret legendar de o factura speciala in traditia populara. Cateva mari si generoase calitati ale omului politic se grefeaza intransigent , crud si crutator. El restabileste ordinea interna fixand niste norme stricte de conduita morala si civica. Actiunea lui de pedepsire cu asprime a tuturor vinovatilor , de orice categorie sociala si rang , capata dimensiunile unui act de curajos si mare dreptate. Justitia lui Vlad Tepes se bazeaza pe decizii severe , neiertatoare si drept. Actiunile pline de cruzime ale voievodului si suferintele infricosatoare sunt motivate moral, politic de contradictii de a restabili dreptatea si linistea intr-un moment de a conduce si supune Tara Romaneasca turcilor. Pentru a putea face fata primejdiei reprezentate de Imperiul Otoman , Vlad Tepes trebuia sa fie intai organizat in interiorul tarii . Restabilirea ordinii si disciplinei severe se putea face numai prin masuri radicale. Tepes devine astfel in conceptia populara un aparator al dreptatii si al adevarului, un partizan al cinstei, harniciei si patriotismului. Domnitorul doreste sa purifice tara de putregai de rau si necinste si vrea sa dea o pilda tuturor de ceea ce inseamna intoleranta, severitate si hotarare.

Legendele pastreaza amintirea timpurilor lui Tepes , ajunse proverbiale, cand in intreaga tara se instituie dreptatea , cinstea , harnicia. Negustorii care treceau cu marfuri pe drumurile muntenesti erau asigurati de domnitor ca-si pot lasa oriunde avutul fara sa fie pazit, pentru ca nimeni nu se va atinge de el. un negustor florentin si-a regasit neatinse bunurile si a ramas impresionat ca asemenea lucru n-a vazut in nici o tara din cate a strabatut. Negustorul necinstit si lacom, care refuzase sa plateasca recompensa celui care I-a adus punga cu galbeni pierduta sau tiganul care furase untul femeii isi afla pedeapsa aspra din partea voievodului. El mai pedepsea pe lenesi, pe mincinosi, pe cei care nesocoteau legile , boierii tradatori - boierii tradatori din Targoviste care au fost pusi sa construiasca o cetate pe varf de munte -. O alta latura a caracterului domnitorului este puternicul patriotism pe care voievodul l-a insuflat si ostasilor sai. Intr-o povestire se istoriseste cum un ostas al lui Tepes, care fusese prins de turci, a rezistat interogatoriului si nu a divulgat secretul militar sultanului. Sultanul impresionat de forta morala a soldatului roman, I-a daruit libertatea, iar Tepes l-a rasplatit cum se cuvine pentru curajul sau. In mentalitatea populara romaneasca el devine simbolul eroului justitiar, de o mare cinste si dreptate, care s-au contopit cu cerintele neamului sau si ale momentului istoric.

Stefan cel Mare , una dintre cele mai populare personalitati istorice si legendare, a dominat veacuri de-a randul imaginatiei romanilor. El a rezonat in constiinta populara prin felul in care a inteles sa se apropie de popor, de nevoile razesilor si sa conduca destinele tarii spre prosperitate, belsug si neatarnare. S-a bucurat de aprecierea afectiva a colectivitatii , datorita modului in care s-a suprapus la un moment dat, peste idealul de erou conducator. Valoarea sa a fost transmisa din generatie in generatie prin legenda. Conturarea portretului legendar lui Stefan cel Mare prin urmarirea calitatii ale domnului. Intelegerea si compasiunea pentru razesii lui, fapt consemnat chiar in istorie , este cuprinsa in portretul legendar. E. Teodorescu Kirileanu, in lucrarea sa ,,Faptele si vitejiile lui Stefan cel Mare si Sfant *, scria : ,,Celor saraci le va da bani si mosie *, tot asa si celor viteji si cu credinta catre domn. Celor napastuiti si oropsiti le facea dreptate asa c-an tara lui, era numai belsug si toate cele de multumita. Stefan Voda cununa , boteza si petrecea la cumetrii alaturi cu taranii. Aceeasi dragoste si grija a voievodului fata de poporul sau se regaseste si cu prilejul plecarii la razboaie , fapt mentionat de traditia populara orala ,,Totdeauna , de cate ori avea sa poarte razboaie cu vreun dusman nu se pornea de acasa pana nu insura 24 de flacai si marita 24 de fete, dandu-le tuturor averi si facandu-i pe toti gospodari.

Creatorul anonim a surprins antiteza sufletului lui Stefan Voda in doua ipostaze diferite : in vreme de razboi si-n timp de pace : pe cat era de vrajmas in vreme de razboi, pe atat era de bun si bland si cu dreptate in vreme de pace. Pe langa calitatile de conducator politic, strateg militar Stefan a fost bun edil, avand spirit gospodaresc, preocupat de prosperitatea vietii economice a statului, precum si de construirea unor ctitorii-biserici si manastiri, paduri, podgorii , drumuri, cetati care la un loc recontribuie al inflorirea economica si spirituala a Moldovei.

In acest sens, legendele care vorbesc despre Manastirea Putna, Cetatea Neamt si alte cetati , curtea domneasca din Cotnari, vor intregi imaginea de ctitor si edil transmisa din generatie in generatie despre voievodul roman.

Legendele vorbesc despre copilaria lui Stefan aratand unele capacitati fizice si a unei vitejii precoce-calitati care-l vor enunta pe viitorul domn :,,De mic era frumos si crestea iute ca din apa. Insa de baietel era priznovat si unde gasea baietii voinici se juca cu dansii de-a buzduganul -S. Teodorescu Kirileanu.

In satul Borzesti, prezuntivul loc al nasterii voievodului, s-a petrecut o cumplita drama. Stejarul din acele locuri era martorul trist al unei intamplari tragice din copilaria lui Stefan. Un tovaras de joaca al lui Stefan a fost ucis cu cruzime de catre tatari. Cu multi ani in urma, domnitorul Stefan a razbunat miselia prin condamnarea la moarte a fiului hanului tatarilor. Legenda a fost prelucrata mai tarziu de N. Gane, in nuvela ,,Stejarul din Borzesti"

Legendele ne vorbesc si despre sotiile lui Stefan ca I-au fost credincioase si l-au urmat in imprejurari grele. Nu este amintit insa numarul sotiilor legitime. Poporul retine cu ingaduinta si legaturi si iubiri ,, laturase * in urma caora au rezultat copii din flori -frumoase Rarita din Varlau- care I-a daruit pe Petru Rares, viitorul personaj istoric din Moldova. Legendele dedicate campaniilor militare ale domnitorului se grupeaza in cateva cicluri tematice . luptele cu turcii , cu polonezii, cu tatarii si cu ungurii. Confruntarea cu Imperiul Otoman este prezenta in numeroase legende ca : ,, Stefan Voda si turcii *-,, Batalia din Muntii Vrancei *, ,,Batalia de la Razboieni ; Batalia de la Podul Inalt *. Creatorul Popular vorbeste si de infrangerile lui Stefan cel Mare de la Razboieni insistand asupra refacerii spirituale a domnitorului in vederea continutului luptei si izgonirii dusmanului. Intr-o varianta culeasa de s. Teodorescu Kirileanu , sihastrul il invata pe Stefan un siretlic pentru a fi invingator : sa adune o mie de oi si una de miei si alta de vaci si vitei, sa aseze fiecare turma pe cate un deal si sa le alature cate o oaste. Turcii aflandu-se intr-o vale si neavand vizibilitate s-au inspaimantat de harmalaia ingrozitoare si au fost izgoniti . Motivul sihastrului este intalnit in numeroase legende , uneori numele personajului fiind necunoscut , alta data capatand personalitatea lui David Sihastru sfatuitorul si sprijinitorul moral al domnitorului. Feciorii babei Tudora Vrancioaia , voinicii luptatori Avram Huibar, Barsan , Bran, Voinicul , coborati din basm , firi aspre ca din stehiile padurii, oameni sinceri si inimosul l-au ajutat pe Stefan cel Mare in luptele sale impotriva dusmanilor care incercau sa cotropeasca tara. Ei au fost rasplatiti de domnitorul moldovean cu daruri si cu consideratie deosebita care intareau unirea spirituala dintre voievod si razesime. Pentru curajul si vitejia lor feciorii babei Vrancioaia au primit cate un act dat si semnat de catre Stefan insusi cate un munte : la poalele acestor munti s-au intemeiat satele : Barsesti, Negrilesti, Tulnici, Paulesti, Spinesti, Magua si Nereju. Un alt ciclu interesant de legende este cel legat de codrii Casminului si de Dumbrava Rosie. Aceste variante merg pe linia pastrarii adevarului istoric si subliniaza un amanunt semnalat si de documentele scrise care vorbesc despre pedepsirea mandriei prizonierilor polonezi de catre Stefan cel Mare, in urma bataliei cu eroul Ioan Albert al Poloniei, de la Codrii Cosminului. Domnul i-a pus pe acestia sa are locul si sa-l semene cu ghinda. Legendele despre Dumbrava Rosie sunt localizate pe muntele Tetina, unde sunt niste stejari grosi de de abia-i poate cuprinde omul : ,, sistea sunt crescuti din ghinda semanata in locurile care le-au carat lesii , spune S. Teodorescu Kirileanu -in culegerea sa ,,Vitejia ostenilor domnului moldovean in confruntarea cu dusmanul lor, sunt redate in legende cu matenul victoriei ,, siretlicului de rasloi si al sihastrului . Este amintita cea mai dura confruntare din decembrie 1467 de la Boia , pe Valea Moldovei, a lui Stefan cel Mare cu ostirile lui Matei Corvin. Regele maghiar patrunsese in Moldova cu o oaste de 40.000 de ostasi si-si stabilise tabara la Baia. Matei Corvin hotarase sa-l inlocuiasca pe Stefan cel Mare din domnie, pedepsindu-l astfel pentru luarea Chiliei si amestecul sau in rascoala din Transilvania. Prelucrarea evenimentului a fost facut cu ajutorul fanteziei si imaginatiei artistice. Stefan cel Mare ca sa scape de furia ungurilor s-a ascuns intr-un arin. Cand ungurii s-au imbatat de bucurie , Stefan i-a infrant si pe locul arinului a construit Biserica Alba. Toate legendele despre companiile militare ale lui Stefan cel Mare releva personalitatea lui coplesitoare de om politic si conducator militar, care s-au impus in lumea internationala a epocii ca un viteaz conducator ce a stavilit primejdia otomana, asigurand tarii sale o remarcabila dezvoltare economica. Din cercetarea amanuntita a legendelor despre Stefan cel Mare se desluseste caracterul documentar al acestora privind epoca si intreaga viata social-politica si economica statului feudal in timpul domniei voievodului. Chiar daca unele legende nu urmaresc planul fabulosului legendar evenimentul istoric real, ele comunica viziunea populara asupra personalitatii istorice, care nu contravine comunicarii documentului subliniind calitatile acestuia precum si conflictele de care s-a bucurat Stefan cel Mare in randurile maselor populare se datoreaza faptului ca el a stiut sa raspunda unor considerente etice si sociale ce se impuneau in acel moment istoric. Oamenii isi aduc aminte cu veneratie de Stefan cel Mare si ii cinstesc amintirea.

Alexandru Ioan Cuza apare in momentul social-istoric in cate il creeaza premizele favorabile constituirii statului national independent. Atat improprietarirea taranilor cat si secularizarea averilor manastirilor au impresionat adanc si trainic multimea de tarani , care i-au pastrat domnitorului o amintire de nesters. Chiar daca unele reforme I-au fost inspirate de colaboratorul sau Mihail Kogalniceanu , acestea sunt puse pe tot pe seama lui Cuza, potrivit transferului de fapte , specific legendei populare. Legendele despre Cuza au patruns mai adanc in mentalitatea populara decat in cazul altor figuri istorice. In legendele despre el se intalnesc marturii ale dragostei si consideratiei poporului fata de eroul sau pentru toate legiuirile lui democratice si intelepte puse in slujba celor saraci : ,, Cuza sireacu, al domn ! El a facut multe bunatati pentru noi si ne-a iubit mai abitir ca un parinte. De nu era el nu mai aveam azi pamant si tot clacasi era sa murim *, spunea L. Mrejeriu, St. Kirileanu, Gh. Popescu in lucrarea ,, Cuza Voda, Istorisiri pentru popa *.

Desfasurarea domniei lui Cuza precum si desavarsirea reformelor sale, a politicii de dezvoltare a tanarului stat national, au fost inregistrate in legenda populara intr-un mod aparte. Au fost inregistrate si subliniate , acele framantari care impresionau mai mult pe oamenii simpli. Dar calitatile sale de om bun, generos, modest, atasat taranilor nu-l impiedica pe domnitorul Cuza sa pedepseasca cu asprime pe cei care-i incalcau legiuirile. El era drept si impartial in masura in care instituise un regim de ordin si administratie, armata, justitie si in alte institutii ale timpului. In drumurile sale prin tara travestit in : soldat, taran, sarac, mocan cu caciula si opinci, negustor, boier ii ofereau posibilitatea sa descopere si sa pedepseasca abuzurile si lacomia calugarilor greci din manastiri care sub masca ipocriziei adunau averi si duceau o viata de desfrau. Pe toti cei gasiti in culpa ii pedepseau cu asprime, pedepsele sale imbracand forme variate de la confiscarea averilor, batai sau inchisoarea , raderea barbii calugarilor necinstiti, pana la secularizarea averilor manastiresti, reforma importanta a regimului sau. Printre masurile infaptuire de domnitor a fost si ocaua lui Cuza , masura de greutate instituita in timpul sau, pe care toti negustorii si carciumarii erau obligati sa o foloseasca. Relatia domn-taranime este cuprinsa in interesul acestuia fata de marile deziderate ale taranilor. Exista suferinta despre felul cum domnitorul stia sa se poarte cu taranii:

,,Cuza ura pe boieri. Cand se ducea prin tara , nu gazduia acolo ii pregatea ispravnicul si nici nu se ducea acolo unde erau adunati boieri, ci se da jos din trasura si se ducea acolo unde vedea tarani mai multi si sta cu ei de vorba, despre nevoile lor *- scria L.mryeriu, S. Teodorescu Kirileanu, Gh. Popescu in culegerea sa.

Legendele subliniaza spiritul diplomatic abil al domnitorului in relatiile sale cu Poarta. Este relatata si consemnata amintirea unor vizite ale lui Cuza la Constantinopol, in care domnitorul s-a impus in fata sultanului. Detronarea lui Cuza este explicata in conceptia poporului ca un act de injustitie, savarsit de marii boieri cu care intrase in conflict , ceea ce avea drept substrat nemultumirile provocate de reforma agrara facuta de Cuza ,, Toamna noaptea cand l-a dat jos din tron, erau di garda la palatul lui. Toamna noaptea tarziu vazui tunari cu roatele de la tunuri imbracate cu rotogoli de pai. N-am vazut cum l-au izgonit. Spuneau unii ca l-ar fi invelit c-un cearsaf si l-ar fi suit intr-un radvan, c-a luat-o la goana*.

Moartea domnitorului si funeraliile acestuia au constituit un prilej de profunda tristete in randurile taranilor care l-au iubit si respectat . Cei prezenti la eveniment l-au asezat pe scara lor valorica alaturi de Stefan cel Mare zicand : ,, Domn ca ista si ca Stefan Voda nu s-a mai pomenit *.-Fondul legendar pastreaza si amintirea unor personaje feminine ca : Doamna lui Brancoveanu -ea a fost plina de demnitate in epoca de prigoana a familiei ei ; Doamna lui Neagoe Basarab, care-si ofera bijuteriile pentru terminarea bisericii, pentru ca poporul sa nu mai suporte biruri. Amintirea mamei lui Stefan cel Mare , doamna Oltea, femeia apriga, energica, neiertatoare care a stiut sa-i impulsioneze pe Stefan sa-si refaca fortele si sa invinga dusmanul in urma unei infrangeri , apare in legenda populara demna si hotarata sa-si vada fiul invingator. Mama nu poate accepta infrangerea fiului ei si reuseste sa-i insufle acestuia curajul si forta unei refaceri morale. Creatorul popular anonim , cand opereaza selectia in cadrul figurilor istorice , emite o judecata de valoare , facuta cu discernamant. Poporul nu-si uita eroii. Asta ar insemna pierderea identitatii sale istorice. In memoria sa, el mentine viu cultul eroilor. Eroii nu pot si nu trebuie sa fie deplansi -spunea Graurci-pentru ca jertfa lor a fost deliberat acceptata. Eroii sunt si trebuie sa fie admirati.

Indiferent de modalitatea structurii creatoare ceea ce face ca in plasma sa sa se rasfranga atributele scriitorului insusi, ca personaj reprezentativ al umanitatii, al istoriei.

Legendele reprezinta un pretios document al atitudinii poporului fata de istorie. Ele au o valoare etica, estetica si documentara. Legendele sunt categorii narative de o mare frumusete si noblete sufleteasca devenind pilde pentru omul contemporan. Prin personajele sale istorice , cu o existenta istorica, legendele istorice au fost surse de inspiratie pentru numerosi scriitori care si-au sacrificat pentru triumful ideilor de dreptate si libertate. De aceea si literatura, mai cu seama proza , contine nenumarate pagini inspirate din trecutul eroic al patriei.

Mitologia noastra populara, datorita elementelor sale fantastice si miraculoase , au avut o mare influenta asupra operelor unor scriitori ca : V. Alecsandri, Al. Macedonschi, Gala Galaction, M. Sadoveanu, V. Voiculescu, Lucian Blaga, etc.

Legendele sunt punctele principale din care s-au inaltat creatiile poetice de o indiscutabila valoare nationala si universala ale lui : A. Pann, V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Cosbuc, O. Goga, T. Arghezi,etc. Din ele s-au inspirat si marii maestrii plastici ca : N. Grigorescu, Andreescu, mari muzicieni ca Ciprian Porumbescu, George Enescu, Paul Constantinescu.

In doina, balade, basm, in cantecul batranesc si-n proverbe, in mituri, legende si obiceiuri , in sculpturile de pe stalpii portilor, de pe furcile de tors, ca de pe atatea unelte casnice, creatorul popular isi marturiseste cu profunzime de gandire si un intens fior intreaga sa existenta , idealul sau etic si estetic, conceptia lui despre lume si existenta.