Descriptorii de performanta - criterii calitative de evaluare

Descriptorii de performanta - criterii calitative de evaluare

Importanta si rolul evaluarii implica cu necesitate regandirea, transformarea, punerea pe baze noi si flexibilizarea demersului evaluativ in invatamantul preuniversitar. 'Reforma in domeniul evaluarii rezultatelor scolare ale elevilor trebuie sa se produca in sensul crearii unui sistem complet nou de evaluare, bazat pe criterii unitare, la nivel national, de apreciere a performantelor elevilor si nu in sensul revizuirii si imbunatatirii sistemului traditional' (A. Stoica, Ghid de evaluare pentru invatamantul primar, 1999).

Dupa cum se stie, incepand cu anul scolar 1998-1999, in invatamantul primar romanesc au avut loc schimbari importante, mai mari poate decat cele din alte paliere ale sistemului de invatamant. Cea mai importanta modificare este cu siguranta legata de evaluarea rezultatelor scolare ale elevilor, care se adauga schimbarilor comune celorlalte niveluri ale invatamantului ce vizeaza planurile, programele si manualele scolare.

Unul din elementele esentiale ale modernizarii procesului evaluativ este introducerea unor criterii unitare, a unor indicatori de performanta. Acestia sunt necesari nu numai pentru evaluarea propriuzisa dar si pentru monitorizarea la diferite nivele a demersului (Idem, pag.6).

Indicatorii de performanta reprezinta rezultatele observabile anticipate ale activitatilor desfasurate, definite ca niveluri acceptabile ale realizarii obiectivelor proiectate. Nivelurile acceptabile de performanta pot fi ierarhizate: 'inacceptabil'. 'acceptabil', 'bine', 'foarte bine' si, eventual, 'excelent'. Numai stabilind de la bun inceput, in faza de proiectare, indicatorii de performanta, se poate realiza o legatura fireasca si corecta intre proiectare si evaluare, se poate masura eficienta proiectarii.

Indicatorii de performanta trebuie sa aiba cateva caracteristici:

. vizibilitatea - posibilitatea identificarii si observarii directe;

. adecvarea - evidenta legaturii cu obiectivul evaluat;

. masurabilitatea - sa poata fi apreciate existenta indicatorilor calitativi si nivelul de realizare a celor cantitativi;

. relevanta - sa se refere la performantele de fond si nu la cele conjuncturale.

Standardele curriculare de performanta (Curriculum National, pag. 204) sunt standarde nationale, absolut necesare in conditiile introducerii unei oferte educationale diversificata, concretizata in elaborarea unui plan cadru de invatamant, a unor programe scolare noi, precum si a manualelor alternative. Ele reprezinta un sistem de referinta comun si echivalent pentru toti elevii, vizand sfarsitul unei trepte de scolaritate. 

Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare. Ele reprezinta enunturi sintetice, susceptibile sa indice in ce masura sunt atinse obiectivele curriculare de catre elevi. In termeni concreti, standardele constituie specificari de performanta vizand cunostintele, competentele si atitudinile stabilite prin curriculum.

Elaborarea standardelor are in vedere:

. obiectivele cadru si cele de referinta ale disciplinei;

. caracteristicile psihopedagogice ale varstei scolare vizate. '

Aceste criterii unitare, numite descriptori de performanta realizeaza, dupa cum spun autorii Curriculum-ului National, o evaluare cat mai obiectiva, dar mai cu seama furnizeaza elevilor, profesorilor, parintilor si tuturor celor interesati, informatii relevante despre nivelul de pregatire atins.

Dupa cum se stie, in prima faza s-au elaborat descriptorii de performanta pentru invatamantul primar, odata cu schimbarea sistemului de apreciere a elevilor prin note cu calificative. In prezent, fara a se intentiona (deocamdata) inlocuirea notelor cu calificative se lucreaza la un sistem de criterii pentru acordarea notelor in invatamantul gimnazial si liceal (Serviciul National de Evaluare si Examinare, Un sistem de criterii pentru acordarea notelor in invatamantul gimnazial si Iiceal, 1999, coordo Adrian Stoica). In acest context, elaborarea criteriilor de acordare a calificativelor se gaseste in relatie directa cu curriculum-ul si se va realiza prin intermediul elementelor de competenta definite la nivelul acestuia sau al standardelor de performanta (acolo unde este cazul), asa cum se poate constata din schema alaturata (A. Stoica - coord., Ghid de evaluare pentru invatamantul primar, 1999):

Obiective curriculare generale cadru Standarde curriculare de performanta (la sfarsitul unui ciclu de invatamant).

Dupa cum se poate observa, criteriile mentionate sunt eterogene din perspectiva acoperirii curriculare, ca si a modului de abordare a continutului, dar constituie repere posibile pentru ceea ce trebuie sa actioneze drept criterii calitative de apreciere in procesul de evaluare in relatie cu calificativele. In prezent se pune din ce in ce mai acut in evidenta necesitatea de a regandi procesul de evaluare din perspectiva reflectarii cu acuratete a rezultatelor scolare. In sistemul romanesc de invatamant se vorbeste chiar de schimbarea de paradigma privind evaluarea, in sensul trecerii de la masurarea educationala la o reala evaluare educationala (A. Stoica).

O idee importanta care sta la baza schimbarii de paradigma este, printre altele, aceea privind asocierea elevului si responsabilizarea acestuia in demersul propriei formari dar si in actul evaluarii. Nota nu mai poate continua sa reprezinte exclusiv o 'sentinta' pe parcursul sau la sfarsitul unei secvente de instruire. Judecata evaluativa, indiferent ca se exprima prin note sau calificative, trebuie sa reprezinte si pentru elev un instrument care ii poate oferi toate informatiile necesare luarii unor decizii ameliorative.

Dupa cum se stie se afla in proces de transformare structura si rolul examenelor. Este vorba de intentia de a deplasa accentul de la evaluarea de cunostinte, la finalul unui ciclu scolar, la evaluarea de capacitati, competente, atitudini. Dar pentru a asigura succesul acestora, evaluarea curenta trebuie regandita, in principal prin centrarea acestui demers pe intreaga gama de capacitati si abilitati specifice fiecarei discipline, in scopul unei evaluari cu adevarat valide. Din aceasta perspectiva se pune problema regandirii sistemului de abilitati si competente precum si adecvarea tipurilor de instrumente de evaluare utilizate.

Introducerea unui sistem de criterii - descriptori de performanta raspunde de asemenea si necesitatii de asigurare a comparabilitatii in acordarea notelor/calificativelor, in functie de calitatea raspunsului dat de elev. Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea si utilizarea unor asemenea criterii calitative sunt :

. potentialul lor formativ in sensul constientizarii de catre elev a cerintelor, a sarcinilor de lucru si a performantelor asteptate;

. stimularea capacitatii elevului de autoevaluare a nivelului sau de pregatire in diferite momente ale procesului de invatare;

. cresterea consistentei si a transparentei procesului de apreciere si de notare in scopul sporirii credibilitatii judecatii de valoare in cadrul evaluarii curente, cu impact direct si asupra examenelor;

. realizarea, in timp, a unui consens de tip 'profesionist' intre cei care actioneaza ca evaluatori in dubla ipostaza: in mod curent si in situatiile de examen.

Acest lucru este esential pentru fundamentarea unei judecati de valoare bazata pe criterii stabilite in mod concret si pentru asigurarea comparabilitatii in notare la nivel national;

. stimularea, si pe aceasta cale, a schimbarii accentului in procesul educational de pe continuturi curriculare pe capacitati si competente.

. utilitatea folosirii criteriilor de acordare a calificativelor are cel putin doua avantaje importante:

. ofera invatatorului sprijinul necesar in definirea nivelurilor de performanta asteptate si in planificarea programului de instruire a elevilor in vederea atingerii acestor performante;

. creeaza un climat educational mai putin stresant pentru elev, care prin cunoasterea si intelegerea acestor criterii, accepta in cunostinta de cauza aprecierea invatatorului exprimata prin calificative.

Experienta didactica demonstreaza faptul ca in procesul de elaborare a descriptorilor de performanta pentru acordarea calificativelor, accentul trebuie pus pe cateva aspecte mai sensibile:

. identificarea acelor elemente de competenta si atitudini care implica un grad accentuat de subiectivitate in aprecierea elevului, indeosebi in domeniul afectiv;

. corelarea directa intre strategia de evaluare folosita si modul In care sunt utilizate rezultatele elevului;

. raportarea directa la curriculum-ul intentionat (formal) si formularea descriptorilor si a altor materiale intr-un limbaj accesibil invatatorilor si elevilor;

. utilizarea unor metode si instrumente alternative de evaluare;

. generalizarea pentru alte sarcini de lucru similare.

Introducerea sistemului de apreciere prin intermediul descriptorilor de performanta are in vedere obtinerea - pe termen mediu si lung - a unor efecte importante:

. cresterea increderii privind aprecierea performantelor scolare, atat in situatia de evaluare curenta (formativa sau sumativa) cat si in situatia de examen;

. consolidarea capacitatilor metacognitive ale celor evaluati, in conditiile modificarii gradului de constientizare a importantei raspunsului la sarcina de lucru, ca si a necesitatii adoptarii unui demers implicand anumite strategii, algoritmi etc.;

. reducerea 'erorii de masurare' (a variabilitatii) in evaluare prin aplicarea cu consecventa de catre toate cadrele didactice care predau la aceiasi clasa (invatator, profesori de limbi straine, de educatie artistica plastica, de educatie fizica etc.) a criteriilor comune stabilite;

. cresterea substantiala a validitatii procesului de apreciere a performantei asteptate, in conditiile folosirii si a altor instrumente de evaluare in afara celor traditionale.