Evolutia econometrica a manualelor scolare si a cursurilor universitare tiparite in Romania pe o perioada de unsprezece ani, intre anii 1995 - 2005

INTRODUCERE

In acest proiect am analizat evolutia econometrica a manualelor scolare si a cursurilor universitare tiparite in Romania pe o perioada de unsprezece ani, intre anii 1995 - 2005.

Am ales aceasta tema, manualele scolare si cursurile universitare tiparite, datorita faptului ca una dintre schimbarile semnificative pe care le-a produs actuala reforma a invatamantului a fost introducerea si utilizarea manualelor alternative, ceea ce a dus la o scadere considerabila a cumpararii si a utilizarii acestora de catre elevi.

Manualul contribuie la realizarea unui dialog cu elevul, ii ofera sprijin si feedback, stimuleaza curiozitatea elevului si genereaza o atmosfera placuta. Sau cel putin asa ar trebui.

Conform definitiilor uzuale, manualul este o carte al carei continut dezvolta in mod sistematic si in conformitate cu principiile didactice, psihologice si praxiologice temele incluse in programa scolara a unei discipline si an de studiu.

El indeplineste trei functii principale :

- functia de informare

- functia de structurare a invatarii

- functia de ghidare a invatarii.

Existenta mai multor manuale pentru aceeasi disciplina si an de studiu, impreuna cu posibilitatea de a alege pe oricare dintre ele, creeaza o sansa reala pentru democratizarea scolii si pentru aplicare in situatii educationale concrete a principiului respectarii particularitatilor de varsta si individuale ale elevului. Numai ca transformarea posibilitatii in realitate sau drumul de la ceea ce ar putea fi la ceea ce este se dovedeste a fi presarat cu obstacole pe care multi dintre noi nu le-au trecut inca.

Ar fi de asteptat ca un manual sa poata fi parcurs de elev singur, fara asistenta permanenta a profesorului. Elevul ar trebui sa poata invata singur dupa manual. Atunci cand apreciaza conformitatea cu programa unui anumit manual si calitatea acestuia, evaluatorii au in vedere numai posibilitatea, conditiile si timpul necesar predarii materiei respective, si nu posibilitatea, conditiile si timpul necesar invatarii de catre elevi a materiei. Daca este asa, atunci nu ar trebui sa ne mai miram de faptul ca manualul continua sa constituie o "piesa de baza" pentru profesor, dar este din ce in ce mai putin citit si utilizat de catre elevi.

"O alta realitate a acestor vremuri este cea legata de rata crescuta a abandonului scolar, Romania aflandu-se printre primele tari in care se manifesta acest fenomen, abandonul inregistrandu-se in special in clasa a VIII-a."

Cu cativa ani in urma, manualele erau obligatorii, le primeam gratuit la scoala, invatam din ele si aveam toata materia cuprinsa si structurata. Odata cu usurinta de a accesa internetul de acasa, s-a renuntat la mai multe "placeri", sa le spun asa: placerea de a citi o carte, multi lasandu-se "furati" de internet, placerea de a invata din manuale, se pot gasi si pe internet lectii sau cursuri, se pot trage la xerox, si gandirea economica la urma urmei, care a dus la o scadere a cumpararii manualelor, acestea ne mai fiind gratuite.

Printre factorii care influenteaza cumpararea manualelor scolare si a cursurilor universitare tiparite, am ales internetul, argumentand mai sus influenta acestuia, populatia scolara, observandu-se o scadere a celor care urmeaza cursuri fie la scoala fie la facultate, investitiile nete, in sistemul de invatamant se poate observa o scadere a acestora, biblioteci scolare, unii dintre elevi preferand sa imprumute manuale sau carti de specialitate in loc sa le cumpere si imobilizarile corporale in invatamant.

"Viitorul arata inteligent. Cartea veche, ajunsa rara, cartea noua, de negasit in librarii, manuale scolare, carti de specialitate, carti instrainate din lipsa de bani, toate stau frumos aliniate, cu cotoarele la vedere, in rafturile anticariatelor, care nu au pierit, ci chiar au inflorit in economia de piata, netimorate de Internet. Am trecut prin cateva dintre cele bucurestene spre a lua pulsul comertului cu cartea, care, daca e intens, innobileaza tara unde se desfasoara, preturile sunt stabilite de piata.."

Doua dintre scopurile principale ale econometriei sunt furnizarea de masurari empirice pentru teoria economica si verificarea teoriei cu ajutorul testelor.

Modelul econometric

Perioada pe care este analizata evolutia factorului de explicat (manualele scolare si cursurile universitare tiparite) aleasa este de 11 ani, din anul 1995 pana in 2005. Culegerea datelor privind atat variabilele explicative si a celei de explicat cat si rezolvarea testelor care urmeaza a fost facuta din Anuarul Statistic Al Romaniei. Factorii explicativi sunt urmatorii :

- internetul

- populatia scolara

- investitiile nete

- bibliotecile scolare (volume eliberate)

- imobilizari corporale (in invatamant)

Modelul econometric construit se prezinta sub forma:

MC = + I + P_s+ I_n+ B_s + I_c +

= parametrii variabilelor explicative

= eroarea de observat

MC - manuale scolare si cursuri universitare tiparite

I - internetul

P_s - populatia scolara

I_n - investitii nete (in invatamant)

B_s - biblioteci scolare (volume eliberate)

I_c - imobilizari corporale (in invatamant)

Presupunand indeplinite ipotezele modelului regresiei multiple si folosind metoda celor mai mici patrate s-au obtinut estimatorii modelului.

Modelul estimat este urmatorul :

MC= -305808+ 0.01 I + 1.06 P_s+ 6.96 I_n + 1.05 B_s - 2.69 I_c +

(-3.37) (3.15) (3.73) (1.22) (1.03) (-2.19)

R² = 0.91

n = 11

= ratia t Student

Valoarea calculata a lui t_inv este egala cu 2.77. Conform testului Student putem garanta cu o probabilitate de 95% ca variabilele I si P_s au o influenta semnificativa asupra variabilei MC. Celelalte variabile pot lua valoarea 0 si nu au o influenta semnificativa asupra variabilei de explicat. Vom retine deci in modelul nostru doar variabilele I si P_s.

Astfel noul model econometric este urmatorul :

MC= -305808+ 0.01 I + 1.06 P_s +

(-3.37) (3.15) (3.73)

Presupunand indeplinite ipotezele modelului regresiei multiple si folosind metoda celor mai mici patrate s-au obtinut estimatorii modelului.

Modelul estimat este urmatorul :

MC= -305808+ 0.01 I + 1.06 P_s +

(-3.37) (3.15) (3.73)

R² = 0.81

n = 11

= ratia t Student

Efectuand testul Fischer am ajuns la concluzia ca variabilele explicative introduse sunt semnificative pentru evolutia variabilei de explicat intrucat F* (17.11) > (4.73). Acest lucru il putem afirma cu o probabilitate de 95%.

Stabilitatea modelului o putem deduce prin efectuarea testului Chow. Aplicand acest test pe modelul nostru am obtinut = 6.591382, valoare care este mai mare decat F*=2.168051. Comparand cele doua valori se poate spune cu o probabilitate de 95% ca modelul este stabil.

Deoarece 1996 a fost anul de rascruce pentru invatamantul "modern", atunci decizandu-se introducerea manualelor alternative, se pune intrebarea "a avut acest eveniment vreo influenta asupra evolutiei manualelor scolare si a cursurilor tiparite?" Pentru a raspunde la aceasta intrebare se integreaza in model o variabila auxiliara (variabila Dummy), valoarea 0 pentru anii 1995, 1997-2005, si valoarea 1 pentru anul 1996, cand are loc evenimentul respectiv.

Modelul estimat este urmatorul :

MC= -184688 + 0.01 I + 0.04 P_s + 5385.4 D+

(-5.49) (3.01) (5.59) (3.07)

R² = 0.91

n = 11

= ratia t Student

Variabila influenteaza in mod semnificativ evolutia manualelor scolare si a cursurilor universitare tiparite, astfel incat t* (3.07) > t_inv (2.36), in concluzie introducerea manualelor alternative a perturbat evolutia manualelor scolare in 1996.

In urma calcularii coeficientilor de autocorelatie partiala am obtinut primul coeficient 0.69, ceea ce semnifica faptul ca este o legatura de intensitate medie, si fiind o valoare pozitiva si apropiata de valoarea 1 este o legatura directa, internetul influentand astfel evolutia MC eliminandu-se influenta P_s ; iar al doilea coeficient este 0.88, ceea ce arata ca este o legatura puternica si directa, P_s influentand evolutia MC eliminandu-se influenta I.

Pentru a testa corect influenta fiecarei variabile explicative (I, P_s) asupra variabilei de explicat (MC) aplicam testul Durbin - Wattson, care va arata prezenta sau lipsa autocorelatiei erorilor.

In acest caz coeficientul Durbin-Wattson este 1.67 iar =0,75 si =1.60, coeficientul DW situandu-se in intervalul [, 4-], adica intre [1.60, 2.4]. Aplicand acest test se poate constata ca nu exista o autocorelatie a erorilor, deci modelul este bine construit, estimatorii au varianta minima, testele ce au fost efectuate fiind revelatoare.

Concluzii

"Am vazut ca exista gramezi de carti, dar elevii dau examene din programa pentru ca nu este corelata cu manualele si am vazut ca platim din greu ca sa avem invatamant gratuit. Nu am vazut insa de ce atata risipa de hartie pe manuale alternative. Cum vede lumina tiparului o asemenea carte importanta? Ministerul Educatiei spune ca se organizeaza o comisie de evaluatori. Aceasta are in vedere doi factori: calitatea si pretul. Sunt examinate mai multe manuscrise, ca la o licitatie pentru achizitii publice. Asta e varianta oficiala. Cum se face de-adevaratelea? G.B., profesor la un liceu din Bucuresti, cu o experienta de peste cinci ani in "procesul" de evaluare, ne explica:. "Vine directorul si ne spune ca avem de format o comisie. Sa presupunem ca sunt de citit cinci viitoare manuale. Ele vin la noi fara coperte, doar numerotate. Nu stim ale cui sunt. Cateodata mai banuim . Inainte de a purcede la munca, directorul ne sopteste sa fim atenti sa nu care cumva sa criticam vreun manuscris ca nu se stie niciodata cine l-a scris. Acolo, sa spunem si noi «ca este foarte bun, dar perfectibil». Seful nu pleaca inainte de a ne reaminti ca, «la urma urmei, tot manuscrisul care trebuie vede bancile scolii». Asta-i tot. A, autorii norocosi se umplu de bani, iar noi, evaluatorii, nu suntem platiti. Este sarcina de serviciu, in Educatie, sa muncesti peste program."

In concluzie, cu ajutorul testelor am aratat ca variabilele I si P_s au o influenta semnificativa asupra variabilei MC (testul Student), ca variabilele explicative introduse sunt semnificative pentru evolutia variabilei de explicat (testul Fischer), ca modelul este stabil, lucru demonstrat cu ajutorul testului Chow, ca deciderea introducerii manualelor alternative din anul 1996 a fost una semnificativa pentru modelul ales (variabila Dummy), ca nu exista o autocorelatie a erorilor, deci modelul este bine construit, estimatorii au varianta minima, testele ce au fost efectuate fiind revelatoare (cu ajutorul testului Durbin - Wattson).