QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

Tuberculoza secundara



TUBERCULOZA SECUNDARA


Tuberculoza secundara numita si ftizie, este forma caracteristicaa virstei adultului.

Simptomele cele mai frecvente, care sugereaza o posibila tuberculoza pulmonara activ-evolutiva, sunt urmatoarele:

tusea cronica, cu sau fara expectoratie, care persista peste 3 saptamini;

durere toracica si simptome generale ca: astenie, deficit ponderal, fatigabilitate, inapetenta, subfebrilitate vesperala sau de efort, transpiratii nocturne, amenoree nejustificata, raspuns dificil la tratamentul diabetului, hemoptizie. Aceste simptome sunt prezente sau se asociaza in functie de debutul clinic.

Exista mai multe forme de debut clinic:



- Forma latenta (asimptomatica) este destul de frecventa (20% din cazuri). Boala este descoperita intamplator, la un control radiologic. In aceasta situatie, pentru un diagnostic precoce, se impune depistarea activa prin examinare radio-fotografica si bacteriologica.

- Forme cu debut insidios (lent progresiva), cu semne si simptome generale, ce sugereaza impregnatia bacilara. Si in aceasta faza o parte din bolnavi se prezinta la medic pentru o simptomatologie respiratorie, iar cealalta parte in alte imprejurari.

- Forma acuta al carei factor  declansator poate fi hemoptoic (hemoptizie mica sau medie), gripal, pneumonic.

Dintre rezultatele examenelor de laborator amintim: VSH-ul crescut, leucocitoza si limfocitoza, anemie, dar cele mai importante, pentru confirmarea diagnosticului, ramin examenul sputei (bacilii in sputa) si examenul radiologic.

Examenul radiologic sub forma de radioscopie, radiografii si tomografii evidentiaza forme clinico-radiologice de tuberculoza secundara ca: pleurezie sero -fibrinoasa tuberculoasa, tuberculoze infiltrative, tuberculoza nodulara, tuberculoza cazeos-circumscrisa (tuberculom), tuberculoza cazeos-xtensiva, tuberculoza cavitara, tuberculoza miliara.

Formele morfopatologice macroscopice (congestie apicala, cavitara, fibroasa, fibrocavitara etc), sunt confirmate de examenul radiologic. Indiferent de forma de tuberculoza, elementul lezional caracteristic, microscopic, il constituie foliculul tuberculos. Acesta este alcatuit din celule gigante tip Langhans (caracteristica multinucleata), celule epiteloide si limfoide.

Evolutia bolii este spre vindecare sub tratament, dar poate da si complicatii ca: pneumotorax spontan, hemoptizii, pleurezie etc. Se cere mentionata asocierea tuberculozei cu SIDA, deoarece in cursul infectiei HIV tuberculoza apare ca manifestare precoce.

Tratamentul tuberculozei nu trebuie inceput inainte de a avea un diagnostic cit mai sigur. Este necesara evaluarea permanenta a desfasurarii si eficientei tratamentului. Tratamentul antiinfectios, cel mai important si eficace, este etiologic.

Medicamentele antituberculoase pot fi grupate in:

tuberculostatice esentiale care se subimpart in majore-Izoniazida (INH, H) si Rifampicina (RMP, R) si de asociere-Pirazinamida (PZM, Z), Streptomicina (SM, S) si Etambutolul (EMB, E).

tuberculostatice de rezerva utilizate rar, sunt-Etionamida (ETMIN), Cicloserina (CS, T), Ciprofloxacina (CPX, Q). Aceste tuberculostatice se asociaza intre ele. Administrarea medicamentelor antituberculoase se face conform unor scheme numite regimuri terapeutice. In tara noastra tratamentul tuberculozei este standardizat si  strict supravegheat; dozele sunt asigurate prin ritmul intermitent (2/7) de administrare. Medicatia antituberculoasa se administreaza, ori de cate ori este posibil, in priza unica, de preferinta pe stomacul gol (adica la 1, 5 - 2 ore dupa masa precedenta-de obicei dupa micul dejun si cu minimum 1, 5 ore inaintea mesei urmatoare).

Sunt recomandate doua regimuri (formule) standard cu durata de 6 luni, administrare strict supravegheata si de la inceput intermitenta. 

Regimul I 3 HRZS2 + 3 HR2, adica 3 luni IHN + RMP + PZM + SM 2/7, urmat de 2 luni IHN + RMP 2/7.

Acest regim este indicat in toate formele medii si avansate de tuberculoza pulmonara: cu bacilul Koch prezent in sputa la examenul direct si/sau in cazurile negative la examenul direct, dar cu imagine cavitara de cel putin 2 cm, pneumonii, bronhopneumonii, forme extensive cazeoase si forme diseminate (miliara, granulie) sau pentru alte leziuni la care volumul tuturor modificarilor (insumat) depaseste semnificativ volumul segmentului apical al lobului inferior.

Regimul II: 2 RHZ2 + 4 RH2, adica 2 luni RMP + INH + PZM 2/7, urmat de RMP + INH 2/7 pina la 6 luni.

Aceasta formula se aplica tuturor celorlalte forme de tuberculoza activa pulmonara (sau extrapulmonara) paucibacilare, tuberculoze infiltrative nodulare, cazeoase circumscrise (tuberculom, pleurezii serofibrinoase.

Exista insa situatii care reclama schimbarea regimurilor standard pe parcursul aplicarii lor precum si criterii de prelungire a tratamentului.

Tratamentul simptomatic este mai putin folosit astazi, deoarece fenomenele clinice si de laborator cedeaza la tratamentul antiinfectios. Astfel, pot fi folosite calmante ale tusei (codeina, expectorante), antialgice (algocalmin), neurosedative, hemostatice pentru tratarea hemoptiziei, vitamine etc.

Masurile igieno-dietetice, de repaus, cura de aer (cura de altitudine pina la 1000 m, sanatoriala) si de alimentatie completa (glucide, proteine, lipide, vitamine) sunt la fel de valoroase.

Tratamentul chirurgical este mai rar practicat in aceasta era a tuberculostaticelor cu eficienta mare si numai in cazurile rezistente, cu complicatii deosebite, cind se poate recurge, dupa caz, la toracoplastie, lobectomie sau pneumectomie etc.

Masurile de profilaxie se aplica pe scara larga in tara noastra la fel ca in intreaga lume. Actiunile majore constau in: depistare (radiologica, bacteriologica, IDR); izolare (internarea in sanatorii a celor cu bacilli Koch in sputa); vaccinare (vaccinare BCG numai a celor cu IDR negativ, deci numai la indivizii anergici, intre 0-25 ani); chimioprofilaxie (lichidarea surselor de infectie in 4-6 luni), prin diferite scheme de tratament.

Educatia sanitara individuala sau de grup si in primul rind imbunatatirea continua a conditiilor socio-economice, de viata, munca si mediu, au de asemenea importanta pentru profilaxia tuberculozei.



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }