Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
TERAPIA OCUPATIONALA IN BOLILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL - ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE
AVC sunt cele mai frecvente afectiuni neurologice care determina deficit functional la adulti. AVC se caracterizeaza prin sindrom de neuron motor central (SNMC) cu hemiplegie controlaterala leziunii cerebrale si disfunctii asociate - senzoriale, perceptuale, de comunicare, de personalitate si intelect.
Etiologia vasculara a hemiplegiilor reprezinta o problema medicala atat prin frecventa cat si prin gravitate. Etiologia vasculara se exprima prin hemoragie cerebrala (10% din cazuri) sau ischemie-infarctizare cerebrala (90% din cazuri) produsa prin areroscleroza cerebrala cu tromboza (92%) sau prin embolie (8%).[22]
Terapia curativa aplicata in AVC asigura supravietuirea bolnavului cerebrovascular iar neurorecuperarea se va adresa in continuare sechelelor AVC. [7]
TO asigura miscarii finalizarea functionala. TO presupune o activitate fizica de perfectionare a deprinderilor motrice. Beneficiile terapeutice pot fi scontate numai in cazul in care recurgerea la aceste mijloace de tratament este precoce, progresele sunt minime in cazul aplicarii lor tardive. [26]
Evaluarea din punctul de vedere al TO[15]
evaluarea tonusului muscular (gradul de spasticitate) - ! nu se testeaza forta musculara
evaluarea mobilitatii articulare - se va diferentia limitarea datorata spasticitatii de cea cauzata de afectari ale structurilor articulare si periarticulare
pentru aprecierea stadiului de refacere al functiei motorii, prezentei sinergiilor si reactiilor asociate - testul Brunnstrom
evaluarea mecanismului postural prin metoda Bobath
in stadiul de refacere a motilitatii voluntare se vor testa miscarile selective necesare in activitatile functionale.
Evaluarea sensibilitatii tactile, termice si dureroase
Evaluarea sensibilitatii propioceptive
Evaluarea stereognoziei
Schema corporala (sindromul de neglijare)
Perceptia vizuala
Memoria
Atentia capacitatea de planificare si organizare a actiunilor
Starea emotional afectiva
Vorbirea
Perceptia auditiva
Capacitatea de intelegere a limbajului
Scrisul si cititul
Rolul pacientului in familie si societate
Istoricul profesional
Suportul familial existent
Toleranta la disabilitate
Motivatia de a participa la un program de recuperare
Identificarea rolului ocupational
Identificarea ariei de performanta
Capacitatea de a performa ADL, I-ADL
Transferurile si deplasarea
Capacitatea de a performa activitati profesionale, recreative, comunitare.
Dintre testele standard de evaluare se utilizeaza Indexul Bartel, Indexul Katz, autoevaluarea Kenny, scala Klein - Bell pentru ADL.
Interventia terapeutica [15]
a. Obiective:
1. combaterea spasticitatii, ameliorarea tonusului muscular
2. prevenirea sau reducerea contracturilor si deformarilor
3. ameliorarea controlului postural
4. promovarea miscarilor active pe partea afectata conform unor scheme de miscare corecte
5. inhibarea schemelor de miscare si reflexelor anormale
6. ameliorarea coordonarii si echilibrului
7. reeducarea sensibilitatii
8. reeducarea mersului
9. remedierea disfunctiilor cognitive si de perceptie
10. ameliorarea capacitatii de comunicare - reeducarea vorbirii
11. recuperarea independentei functionale maximale
12. reintegrarea sociala si profesionala
b. Modalitati de abordare terapeutica
Se vor folosi elemente din metodele de recuperare senzitivo motorie Kabat, Brunnstrom, Bobath sau din tehnicile de facilitare neuromusculara proprioceptiva.
Facilitarea neuromusculara proprioceptiva - se bazeaza pe miscarile fiziologice si dezvoltarea motorie in cursul evolutiei ontogenetice.
Kabat a definit tehnicile FNP ca "metode de incurajare sau grabire a raspunsului mecanismului neuromuscular gratie stimularii proprioceptive". El a introdus schemele globale de miscare ca element facilitator proprioceptiv avand in vedere ca la nivel cerebral se inregistreaza miscarile de ansamblu, nu contractia musculara izolata. Miscarile globale musculare, incluse si in activitatile cotidiene, se desfasoara in spirala si pe diagonala, directie pe care sunt orientate si insertiile musculare.
Diagonalele Kabat pentru membre se regasesc in cadrul ADL[9] [15]
Scheme unilaterale
diagonala D1 de flexie a membrului superior:
ducerea mainii la gura in timpul alimentatiei
spalarea pe dinti pe partea stanga cu mana dreapta
pieptanatul pe partea stanga cu mana dreapta
rostogolirea din decubit dorsal in decubit ventral
lovitura de forehand la tenis
diagonala D1 extensie a MS:
rostogolirea din decubit ventral in decubit dorsal
deschiderea usii la masina dinauntru
lovitura de rever backhand la tenis
diagonala D2 flexie a MS
pieptanatul pe partea dreapta cu mana dreapta
serviciul la tenis (ridicarea rachetei)
inotul pe spate
diagonala D2 de extensie a MS
incheierea nasturilor la pantaloni pe partea stanga cu mana dreapta
serviciul la tenis (lovirea mingii)
inotul crowl
diagonala D1 de flexie a MI
incaltarea pantofului cu piciorul incrucisat
pozitia picior peste picior
rostogolirea din decubit dorsal in decubit ventral
lovirea mingii cu piciorul
diagonala D1 de extensie a MI
rostogolirea din decubit ventral in decubit dorsal
imbracarea pantalonilor
diagonala D2 de flexie a MI
inotul brass (apropierea calcaielor)
lovitura cu piciorul la karate
diagonala D2 de extensie a MI
pasul posterior in timpul mersului
inotul brass (impingerea cu picioarele)
Scheme bilaterale:
simetrice - aceeasi miscare se executa bilateral
diagonala D1 extensie a MS - ridicarea de pe scaun
diagonala D2 flexie a MS - ridicarea unui obiect de pe un raft inalt
diagonala D2 de extensie a MS - dezbracarea unui pulover
asimetrice - diagonalele membrelor perechi de flexie cuplate, diagonalele de extensie cuplate
diagonalele de flexie ale MS - lifting
diagonalele de extensie ale MS - chopping - taiatul lemnelor cu toporul
reciproce - membrele perechi efectueaza miscari opuse flexie-extensie
D1 extensie cu D2 flexie - mers pe o bara ingusta
Metoda Brunnstrom de terapie a adultilor hemiplegici se bazeaza pe folosirea reflexelor medulare si reactiilor cerebrale primitive (in faza flasca) ulterior utilizand dezvoltarea sinergiilor (sincineziilor), a miscarilor globale, grosiere (faza spastica) pentru ca apoi prin participare voluntara sa se renunte la sinergii obtinandu-se miscari voluntare, fine si precise, cu coordonare normala. Se antreneaza intai componenta puternica a sinergiei apoi cea slaba - exercitii cu rezistenta pentru "ruperea sinergiei" - se lucreaza de la proximal spre distal (umar - mana), schemele de flexie se refac inaintea celor de extensie ale membrului superior. [15] Scopul terapiei Brunnstrom este facilitarea progresiei prin stadiile de refacere a functiei motorii.
Principiile lui Brunnstrom se pot aplica si in terapia ocupationala. Se pot antrena miscarile controlate ale membrului superior in cadrul unor activitati functionale cotidiene. O serie de activitati cotidiene folosesc sinergiile membrelor: spalatul pe dinti, ducerea mancarii la gura, imbracarea/dezbracarea, stersul prafului, maturatul, etc.Antrenamentul prin si pentru ADL se poate incepe din stadiile III - IV (dupa instalarea sinergiilor), cand pacientul va fi invatat sa foloseasca sinergiile in diverse activitati. Aparitia miscarilor voluntare va fi incurajata prin introducerea lor in scheme de miscare (exemplu: folosirea sinergiei de extensie a membrului superior pentru introducerea membrului superior lezat pe maneca hainei). Cand pacientul depaseste stadiul IV (spasticitate scazuta, sinergii diminuate) activitatile se port performa dupa scheme normale. Se pot introduce si activitati complexe cum ar fi gradinaritul, spalatul si stersul vaselor, pregatirea mancarii.
c. Antrenamentul ADL
Recuperarea ADL se incepe cu activitatile de autoingrijire, de la cele simple (alimentatie, spalat pe dinti, pieptanat) la cele mai complexe (baia, imbracatul). Ulterior, pe masura reabilitarii functionale se vor incerca si activitati casnice pentru recastigarea independentei la domiciliu, apoi a reintegrarii sociale.
In toate activitatile se va insista pe folosirea hemicorpului afectat in cadrul unor scheme normale de miscare.
Activitati pentru ameliorarea fortei si coordonarii la nivelul umarului si cotului
spalarea geamurilor si oglinzilor
stersul prafului
maturatul
spalarea si stergerea vaselor
curatarea mesei
aranjarea alimentelor pe rafturi
aranjarea patului
aranjarea hainelor in dulap
impaturirea hainelor
calcatul rufelor
gradinaritul
batutul de cuie cu ciocanul
lustruirea automobilului
aruncarea mingii, aruncarea cu sageti la tinta (darts)
volei
Activitati pentru ameliorarea fortei si coordonarii la nivelul mainii
decuparea unor figuri de hartie
mototolirea unei coli de hartie si intinderea ei
prinderea hainelor cu clesti de rufe
manipularea cartilor de joc: amestecarea lor de 3 ori si impartirea lor
alegerea boabelor de fasole, linte si punerea lor intr-o sticla cu gura ingusta
deschiderea unei sticle de bere si golirea ei
invartirea unui creion intre police si celelalte degete, fiecare in parte
desurubarea/insurubarea unor suruburi
innodarea/deznodarea unei sfori
exersarea scrisului de mana
jocul cu mingea
jocuri cu piese mici: table, sah, puzzle, carti, domino, rummy
brodatul, cusutul, tricotatul, crosetatul, macrame
confectionarea de cutii
pictatul
In cazurile cu afectare severa se va antrena activitatea compensatorie a hemicorpului sanatos. De asemenea se vor folosi echipamente de asistenta adecvate.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |