Studiul asupra randamentului atacului rapid,la echipele feminine din cadrul Ligii Nationale, In campionatul 2005-2006

Studiul asupra randamentului atacului rapid,la echipele feminine din cadrul Ligii Nationale, In campionatul 2005

I.Introducere

1.1.Grad de actualitate.

Studiile si cercetarile stiintifice efectuate timp de un deceniu de catre cadrele didactice din sectia de handbal a catedrei de jocuri sportive, au dus la concluzia ca formele devenite"clasice" de invatare si perfectionare a tehnicii si tacticii jocului de handbal, nu mai corespund cerintelor actuale ale sistemului de educatie fizica si sport din tara noastra.

In activitatea practica a antrenorilor echipelor de diferite categorii s-a demonstrat ca invatarea jocului de hanbal pornind de la insusirea procedeelor tehnice si a actiunilor tactice izolate de joc si apoi ansamblarea acestora in cadrul jocului bilateral este o metoda depasita si ineficienta.

Cu timpul, atat antrenorii cat si sportivii isi vor modifica modul de a gandii, gasind in aceasta noua viziune a "handbalului modern" asupra continutului jocului un ajutor pentru planificarea si desfasurarea procesului de antrenament, atat de complex.

Handbalul , ca sport olimpic, cu sistem competitional european si mondial, presupun reactualizarea, reevaluarea conceptiei de joc si pregatire in functie de evolutia jucatoarelor la marile confruntari internationale este necesar sa fie revizuite, completate modelele integrative de joc, pentru viitoarele confruntari internationale.

Handbalul este astazi unul din cele mai raspandite jocuri din tara noastra,si datorita faptului ca este un joc guvernat de putine reguli fundamentale,este accesibil si greu de inteles,este dinamic si spectaculos.Satisfactia de a juca handbal cu aproape toate regulile inca din primele lectii de antrenament si mai ales posibilitatea de a inscrie goluri cu o relativa usurinta i-a atras in mod deosebit pe copi.

Handbalul poate fi considerat unul dintre jocurile sportive care influenteaza evolutia multilaterala a omului.Jocul se desfasoara in conditiile unei solicitari considerabile a sistemului nervos,cu reactii vegetative corespunzatoare , care favorizeaza dezvoltarea diferitelor calitati motrice.In handbal se utilizeaza diferite tipuri de miscare , care pretind jucatorilor o apreciere rapida a situatiei , loarea unor decizii si reactii corespunzatoare.Insa o cerinta esentiala a jocului de handbal modern o constituie valorificarea capacitatilor creatoare ale jucatorilor in cele trei domenii : fizic ,tehnic si tactic.

Jocul de handbal dezvolta si unele calitati morale si de vointa.Respectarea jocului,respectarea adversarului in joc, au o contributie insemnata la formarea cinstei , sinceritatii , modestiei, perseverentei , a curajului si a hotararii ,a activitatii civilizate si disciplinate , calitati necesare profilului unui sportiv de performanta. Jocul de handbal este in continua schimbare si evolutie, in mod cert cu o dinamica permanent progresiva.

Daca din punct de vedere organizatoric, structura actuala a desfasurarii campionatului National lucrurile sunt bine statuate, in ceea ce priveste calitatea jocului intern raportat la calitatea jocului pe plan European, este necesara o schimbare de fond.La ora actuala, pe plan international se disting in handbalul feminin de elita, doua "scoli" :scoala nordica (Danemarca si Norvegia) si scoala estica (Ucraina, Rusia si Belarus) .Desigur, la aceste doua "scoli" se adauga si altele, printre care si scoala romaneasca de handbal.

Aceasta problematica a fost evidentiata de comportarea echipelor participante la ultima confruntare internationala de mare anvergura , Campionatul Mondial de Handbal Feminin , la Sankc Petesburg 2005 (decembrie) care au afisat aspectele moderne ale handbalului contemporan :

-tacticizarea dusa pana la perfectiune in toate fazele de joc ;

-specializarea jucatorului pe mai multe posturi ;

-prezenta adversarului care nu mai constitue un factor de scadere a vitezei de joc ;

-tendinta de eliminare a fazei a III-a a atacului , apelandu-se la valul I ,II si organizarea rapida a atacului , intre doi maxim trei jucatori ;

-cresterea vitezei de manifestare tehnico-tactica , trecerea rapida din atac in aparare si invers.

Jocul pe atac rapid a dobandit o noua dimensiune , fiind considerat arma cea mai eficienta.El trebuie sa fie coordonat scopului final -inscrierea golului.In consecinta, atacul trebuie sa se desfasoare in mare viteza de deplasare a jucatorilor si a mingiei.

Noua conceptie ce vizeaza desfasurarea atacului rapid sub forma valului I , urmat de valul II si III , demonstreaza ca este importanta obtinerea golului prin aceasta forma de desfasurare a atacului.El este cu atat mai bine de utilizat cu cat foarte multe echipe apeleaza la inlocuiri de jucatori in momentul trecerii din atac in aparare, ceea ce determina obtinerea unor avantaje pentru echipele adverse si au consecinte negative asupra echipei care practica aceasta tactica defensiva.

Tocmai aceasta noua conceptie de desfasurare a atacului, care intruneste intr-o singura faza primele trei faze ale atacului de pana acum : faza I-contraatacul, faza a II-a-contraatacul sustinut si faza a III-a -organizarea jocului in atac.Primele doua faze le vom studia in acest studiu ;studiu in care ne propunem sa vedem cat de des este folosita aceaste faze ale atacului si eficacitatea lor , la echipele feminine din cadrul Ligii Nationale si in special la Tomis Constanta, echipa care , datorita rezultatelor bune obtinute in campionatul intern, a reusit sa intalneasca pe plan international echipe de prin rang :

Challenge Cup -Baku (Azerbaigian) ; Split- (Croatia) ; Islanda.

O cerinta esentiala a jocului de handbal modern o constitue valorificarea capacitatilor creatoare ale jucatorilor in cele trei domenii: fizic, tehnic, tactic .Pokrajac (1989) afirma : "singurul lucru care va conta va fi cat de bine se joaca handbalul, cat de bine sunt stapanite tehnica si tactica, si cat de bine este pregatit jucatorul din punct de vedere fizic, pentru a sustine performanta."

Jocul pe atac rapid a dobandit o noua dimensiune, fiind considerat arma cea mai redutabila si mai eficienta. "Scopul oricarei tactici ofensive trebuie sa fie de a inscrie cat mai multe goluri posibile din contraatac sustinut, dat fiind ca este mai greu sa ataci contra unei aparari la locul ei si active." a afirmat Evtusenco (citat de Kreisel ). 

Aceasta faza a atacului este relativ noua, aparand prima data mai evident, la echipele feminine participante la participante la Campionatul Mondial Feminin, Olanda 1998 si in special la echipele nordice-Norvegia, Danemarca.

Din literatura consultata de noi cu privire la atacul rapid a rezultat partea I : "Date din literatura",care s-a structurat dupa cum se vede in cuprins.Astfel in :

*Capitolul 2.1. este abordata importanta atacului rapid de handbal.

*Capitolul 2.2. ne-am indreptat atentia asupra conceptiei de joc privind atacul rapid, atat pe plan mondial cat si la noi in tara.

*Capitolul 2.3. abordeaza problema tendintelor de evolutie ale jocului de handbal, specifice atacului rapid.

*Capitolul 2.4. se opreste asupra formelor de realizare a atacului rapid, mijloacelor necesare realizarii atacului rapid si momentele atacului rapid.

Partea a II-a, "Contributii personale",este structurata clasic, continand capitolele binecunoscute :

"Material si metode",

"Rezultate",

"Discutii",

"Concluzii".

2.Partea I : Date din literatura

2.1.Importanta atacului rapid in jocul de handbal

In handbalul actual, de inalta performanta, o treime din goluri sunt inscrise pe baza atacului rapid.De asemenea in handbalul modern nu se mai poate concepe obtinerea unor rezultate de valuare fara aplicarea unor forme si sisteme de joc in atac, cele mai eficiente faze fiind contraatacul si faza a II-a. Apararile s-au perfectionat si ele de asemenea,reprierea fiind foarte imortanta pentru oprirea atacului rapid.

Atacul rapid este tot mai des folosit de echipele de valoare ale handbalului mondial si reprezinta imbinarea primelor doua faze ale atacului din handbal :

faza I-contraatacul si faza a II-a-contraatacul sustinut.

Importanta atacului rapid rezulta din faptul ca :

a) golurile inscrise prin atac rapid sunt"goluri usoare"- golurile se inscriu usor datorita spatiului mare existent, adversitatii care nu este tot timpul prezenta si surprinderii apararii inca in curs de organizare.

b) goluri inscrise prin atac -demoralizarea adversarului.

c) folosirea atacului rapid, nu permite adversarului nici un moment de odihna.

d) in utilizarea atacului rapid se folosesc spatii largi.

Conceptia de joc privind atacul rapid.

2.2.1.Conceptia romaneasca de joc privind atacul rapid

Prima preocupare a jucatorilor unei echipe, care din situatia de echipa in aparare, ajunge in cea de echipa in atac, trebuie sa fie aceea de a declansa, in cel mai scurt timp posibil, contraatacul sau faza I a atacului.Contraatacul se recomanda sa fie folosit cat mai frecvent, ori de cate ori este posibil si se intrezareste o sansa de succes. Contraatacul desfasurat dupa toate regulile tacticii individuale si colective, este una dintre cele mai eficace forme de atac, deoarece jucatorii, care s-au desprins de adversar prin sprint puternic spre poarta adversa, si primesc mingea de la coechipieri in bune conditii, au foarte mari sanse de a inscrie goluri.

Golurile inscrise prin actiuni de contraatac au un efect psihologic demobilizant asupra jucatorilor echipei careia i s-a marcat si aduc in acelas timp bucurie, incredere si curaj in randurile echipei care a avut succes.

Contraatacul trebuie declansat cu maximum de viteza, pentru a surprinde jucatorii echipei adverse si nu a le da timp suficient pentru reprierea i naparare.Uneori, plecarea unui jucator pe contraatac trebuie sa se faca prin anticiparea actiunii de finalizare a adversarului, care este deja declansata sau a carei declansare este iminenta.

In astfel de situatii, plecarea pe contraatac este permisa numai extremei care se gaseste pe partea opusa locului unde se incearca finalizarea de catre adversar si numai daca extrema respectiva nu este angajata direct in actiunea de aparare.In cele mai multe cazuri, extremele sunt cele care fac contraatac, din aceasta cauza m-am gandit sa descriu modelul tehnico-tactic al jucatoarei specializata, pe postul de extrema.

Modelul tehnico - tactic al jucatoarei specializata pe postul de extrema, pe contraatac,este urmatorul :

sa aiba un start rapid si o alergare de viteza (anticiparea actiunilor adversarilor, anticiparea intrarii in posesia mingii) foarte bine dezvoltate ;

sa aiba un dribling bun, in alergarea de viteza ;

sa aiba bine insusite, procedeele de prindere a mingii venite din urma,pasarea din alergare de viteza ;

sa aiba bine insusite, procedeele de aruncare la poarta pentru finalizare.

Plecarea pe contraatac se face cu prudenta tactica, dar si cu o nuanta de risc rational.Contraatacul se efectueaza cu un singur varf, cu doua sau mai multe varfuri de contraatac (ultima varianta fiind mai rar intalnita in handbalul modern de inalta performanta) ;jucatorii care se desprind din aparare si alearga in mare viteza ca varfuri de contraatac sunt extremele si pivotul, in functie de situatia creata ivita in timpul jocului.

Aparatorii centrali ,in general, nu se preocupa de plecarea pe contraatac,ei asigurand pentru orice eventualitate zona din fata propriului semicerc.In schimb aparatorii centrali cand intra in posesia mingii au drija sa plece pe faza a II -a in cazul in care contraatacul nu se poate desfasura. Varful de contraatac poate ajunge in posesia mingii printr-o pasa directa primita de la portar sau printr-o pasa directa data de un jucator de camp in cazul interceptarii sau blocarii mingii sau al executarii unei aruncari libere. Uneori nu este posibila pasarea directa a mingii unui varf de contraatac datorita replierii in timp util a unuia sau mai multor aparatori. In astfel de cazuri trebuie sa se urmareasca realizarea cu succes a contraatacului cu ajutorul unui jucator intermediar, de regula un aparator central, care se demarca lateral, primeste mingea de la portar si o transmite apoi varfului de contraatac.Reusita contraatacului este determinata de viteza de alergare, de precizia paselor, de siguranta prinderii si conducerii mingii, precum si de precizia aruncarii la poarta.

In situatiile in care contraatacul nu se poate face datorita replierii rapide a aparatorilor,varfurile de contraatac trebuiesc sustinute de jucatorii liniei de 9 m ;care pleaca deasemenea in mare viteza spre poarta adversa, pentru a sustine contraatacul.Mingea va fi adusa in zona de atac prin pase scurte, derutante si neprevazute pentru aparatori,ceea ce va ingreuna misiunea lor de aparare.Varfurile de contraatac se vor strecura printre aparatori, demarcandu-se permanent, creand pericol pentru adversari, ceea ce va duce la dispersarea atentiei acestora.

Intreaga activitate descrisa, care se desfasoara in mare viteza,in care jucatorii alearga in mare viteza spre terenul si poarta adversa, se numeste contraatacul sustinut sau faza a IIa a contraatacului. Prin aceasta maniera de asalt navalnic asupra portii si echipei adverse, care nu are suficient timp pentru repliere si organizarii apararii, se urmareste crearea unei pozotii favorabile de aruncare la poarta.O astfel de situatie se poate ivi pentru un jucator de linia de 9 m,care este un bun aruncator la poarta de la distanta si care va arunca prin surprindere,folosind procedee de aruncare din saritura, din alergare sau din sprijin pe sol.Daca aruncatorul la poarta de la distanta este atacat de adversar in momentul fazei de pregatire a aruncarii, el va putea probabil sa paseze unui coechipier care s-a demarcat intr-un spatiu liber pe semicerc. Angajarea coechipierului la semicerc printr-o pasa data cu dibacie, il va pune pe acesta intr-o pozitie favorabila de aruncare la poarta din saritura cu sau fara plonjon.

Modelul tehnico - tactic al jucatoarei specializata pe postul de extrema, pe faza a II-a,este urmatorul :

are o buna alergarea de viteza cu schimbari de directie ;

are o buna pasarea mingii catre jucatorii din linia a doua ;

se demarca sau obtine un prim-plan bun, catre jucatorul cu minge ;

are o buna prinderea mingii la semicerc in lupta cu adversarul.

Jucatorii de semicerc, care in faza I a atacului au fost varfuri de contraatac, vor trebui sa protejeze prin paravane, aruncatorii la poarta de la distanta. Executarea cu eficienta a contraatacului sustinut pretinde din partea tuturor jucatorilor sa se deplaseze in teren in mare viteza, deci, sa posede o buna viteza de alergare,multa siguranta si subtilitate in pasarea mingii,precum si procedee tehnice de aruncare la poarta de la distanta executate cu repeziciune si cu forta,cu precizie si indrazneala pentru surprinderea portarului.

2.2.2.Conceptia de joc privind atacul

rapid pe plan mondial

Conceptia de joc privind atacul rapid, manifesta tot mai pregnant la toate echipele din elita handbalului mondial si adaptarea ei, pe langa faptul ca este o necesitate, devine un ajutor real in procesul de instruire.

Regula de baza prezentata in literatura de specialitate ca modalitate si ordine de declansare a contraatacului este : pornesc pe contraatac jucatorii aflati pe partea opusa finalizarii. Desi ,aceasta regula,in situatiile tactice din practica jocului vin sa contrazica aceasta regula.

In handbalul modern, valul I al contraatacului este alcatuit din doua varfuri sau chiar mai multe situatii in care:

-recuperarea mingii aruncate la poarta este asigurata de jucatorii aparatori: intermediarii si centralii;

-plecarea pe contraatac cu un singur varf ofera portarului o singura posibilitate de lansare a contraatacului, situatie in care se poate anihila mai usor de catre apararea adversa in repliere; lansarea contraatacului fiind executata de catre portar, printr-o pasa directa, cu o bolta mai mult sau mai putin accentuata, catre varful de contraatac.

-deplasarea cu un singur varf de contraatac inseamna ocuparea unei singure traiectorii exterioare, care poate fi anihilata de replierea apararilor adversi pe linia mediana a terenului.

Pentru a oferi mai multe posibilitati de realizare a contraatacului si de colaborare, in scopul asigurarii punctelor de sprijin pentru jucatorii din valul II, trebuie ocupate ambele traiectorii exterioare.

Exceptie face declansarea si deplasarea contraatacului de minim doi jucatori care ocupa ambele traiectorii exterioare.

Valul I al contraatacului este determinat de sistemul de aparare practicat, dar si de pozitiile de joc pe care le ocupa jucatorii in atac.Pentru a depasi aparatorii adversi prin valul I este necesar ca jucatorii care realizeaza aceasta faza sa fie rapizi si foarte indemanatici. Acesti jucatori sunt in general extremele din atac. Avansarea jucatorilor din valul 2 ofera de asemenea situatii bune de finaliyare prin aruncari la poarta de la distanta,ce pot fi realizate de jucatorii liniei de 9 m.

In sistemul de aparare 6-0, pe contraatac alearga cei doi aparatori laterali, a caror sarcina de aparare este de a activa ofensiv.Echilibrul defensiv este asigurat de jucatorii intermediari si centrali (stanga ,dreapta). Pe posturile de aparatori laterali exista plasati jucatorii rapizi (extremele de atac).

In sistemul de aparare 3-2-1 pot pleca pe valul I, foarte usor jucatorii intermediari, care sunt avantajati de pozitia avansata pe care actioneaza. Pe posturile de intermediari exista tendinta de a aseza jucatorii rapizi.

In sistemul 3-2-1 defensiv, exista tandinta ca si aparatorul central avansat sa se intercaleze intre cei doi atacanti care pleaca pe contraatac-valul I. Exista in aceasta situatie pericolul ca echilibrul defensiv sa ramana descoperit mai ales in situatiile de recuperare a mingii.

Alte doua aspecte care trebuiesc luate in considerare in desfasurarea contraatacului sunt:

*in situatia interceptarii mingii de catre jucatorul din valul II, care se plaseaza spre poarta adversa, el trebuie sa fie sprijinit tot timpul in actiunea sa de un jucator din valul I pentru a colabora in cazul ratarii ocaziei de finalizare sau de a realiza recuperarea mingii aruncate in bara sau aparata de portar.

* in situatia in care extrema arunca la poarta de pe post, aparatorul lateral nu mai are posibilitatea de a lua atartul pe contraatac datorita handicapului spatial. Antrenorul poate utiliza urmatoarea solutie: pe contraatac se va lansa aparatorul intermediar din apropierea extremei, iar extrema va participa la asigurarea echilibrului defensiv.

Atacul rapid cu cele doua faze ale sale, contaatacul si contraatacul sustinut, nu trebuie sa se desfasoare haotic, ci trebuie sa se realizeze dupa o conceptie dinaite stabilita.

Pentru desfasurarea atacului rapid dupa un concept prestabilit trebuie sa existe o intelegere clara a:

traseului optim de transmitere a mingii si al deplasarii jucatorilor ;

ocuparea diferitelor spatii an teren ;

detalierea variatelor sarcini ce se intalnesc in actiunile generale de contraatac.

Atacul rapid trebuie organizat, dar nu si in acelasi ca si atacul pozitional.Traseele parcurse de jucatori trebuie sa fie flexibile, iar jucatorii trebuie sa se orienteze tot timpul in functie de comportamentul adversarilor.

Tendintele de evolutie specifice

atacului rapid

In mod evident, jocul de handbal si tot ce este necesar si conditionat lui, se afla in continua schimbare si evolutie,cu o dinamica permanent progresiva. In acest sens prezentam principalele directii si tendinte de dezvoltare a handbalului modern, specifice atacului rapid, pornind de la analiza jocurilor echipelor participante la ultima editie a Jocurilor Olimpice, Campionate Mondiale si Campionate Europene. Pe baza acestor analize s-a constatat:

a) rapiditatea tot mai crescuta a actiunilor si amplificarea tempoului de joc:

- viteza din ce in ce mai mare de actionare corporala si manifestare tehnico-tactica, care este o tendinta dominanta a jucatorilor si a tempoului de joc;

- atac rapid care a devenit pentru toate echipele o preocupare constanta si una din principalele solutii de inscriere a golului;

- trecerea din aparare in atac se realizeaza cu mare rapiditate, in aproape toate ocaziile de recuperare a mingii, incercandu-se permanent si insistent surprinderea apararii in curs de organizare.

b) tehnica individuala spre perfectiune si eficienta maxima in viteza si presiunea adversarului.

cresterea maiestriei tehnico-tactica individuale a jucatorilor in conditii de viteza maxima si adversitate ;

aparitia de noi procedee de pasare, aruncare.

2.4.Forme de realizare a atacului rapid

Atacul rapid reprezinta imbinarea primelor doua faze ale atacului :faza I contraatacul si faza a II-a, contraatacul sustinut.

2.4.1.Faza I a atacului - contraatacul

Contraatacul este o forma extrem de eficace de atac care trebuie folosita pe scara larga in jocul echipelor noastre.El consti din plecarea rapida spre poarta adversa a unuia sau a mai multor jucatori, in clipa in care mingea a intrat in posesia echipei proprii. Mingea este pasata, de obicei de portar printr-o pasa lunga data in adancime sau de unul din jucatorii care a pus stapanire pe ea, varfului de contraatac care alearga rapid pentru a nu fi ajuns de adversar.

Lansarea contraatacului nu trebuie sa fie facutata intotdeauna prin trimiterea mingii direct varfului de contraatac, desi aceasta este forma cea mai rapida de desfasurare.Mingea, in functie de situatie, poate ajunge la varful de contraatac si printr-o pasa data unui jucator intermediar.

Sunt cazuri cand concomitent cu plecarea jucatorilor pe contraatac izbutesc sa se replieze spre aparare unul, doi sau mai multi aparatori. In astfel de situatii,din cauza lipsei de orientare a atacantilor, asistam de multe ori la ratarea contraatacului.

Contraatacul are doua forme de desfasurare:

a) contraatacul direct

b) contraatacul cu intermediar.

a)Contraatacul direct

Aceasta forma de desfasurare a contraatacului presupune pasarea mingii in mod direct varfului de contraatac, fie de catre un jucator de camp, fie de catre portar.De cele mai multe ori contraatacul direct se face cu extremele si ,mai nou in handbalul modern ,cu pivotul. Contraatcul direct se poate realiza la randul sau prin mai multe forme:

contraatacul direct cu un varf ;

In timp ce portarul intra in stapanirea mingii, aparatorul lateral sprinteaza catre linia de centru a terenului.La inceput, alergarea de desfasoara oarecum paralel cu linia de margine, apoi extrema tinde sa se deplaseze spre linia mediana a terenului, intorcand privirea spre portar.Acesta transmite mingea printr-o pasa directa catre extrema plecata anticipat.

contraatacul direct cu doua varfuri ;

contraatacul direct cu doua sau mai multe varfuri.

b) Contraatacul cu intermediar

Sunt numeroase situatii in care portarul nu poate pasa mingea direct varfului de contraatac, fie din cauza unghiului nefavorabil trimiterii mingii in deplina siguranta, fie din cauza pozitiilor pe care le ocupa adversarii in teren.Portarul recurge la o pasa data unui jucator intermediar, care va pasa varfului de contraatac. Contraatacul cu i ntermediar poate fi :

contraatac cu intermediar si cu un varf ;

contraatac cu intermediar si cu doua varfuri.

2.4.1.1. Mijloace tehnico-tactice necesare realizarii contraatacului

Jucatorii care participa chiar si la cele mai simple forme de contraatac trebuie sa cunoasca anumite procedee tehnice, in stransa corelatie cu tactica individuala, iar la formele mai complicate, si cu tactica colectiva.

Elementele tehnice necesare realizarii contraatacului, se inlantuiesc si se succed in mod logic si sunt :

intrarea in posesia mingii sau recuperarea mingii de catre portar ;

startul rapid ;

alergarea de viteza ;

degajarea sau pasarea mingii ;

prinderea mingii venita din urma ;

driblingul ;

pasarea mingii din alergare ;

aruncarea la poarta.

2.4.2. Faza a II- a a atacului - contraatacul sustinut

De multe ori varfurile de contraatac sunt acoperite de adversari, care se repliaza in aparare in timp util,ceea ce face ca atat portarul cat si intermediarul, sa nu poata transmite mingea in adancime.Aceasta nu inseamna insa ca varfurile de contraatac trebuie sa renunte la ideea de a ajunge cat mai repede cu putinta in apropierea semicercului advers. In astfel de situatii, jucatorii de 9 m trebuie sa se avante inainte, incercand sa surprinda apararea adversa neorganizata.

In functie de modul cum se realizeaza,contraatacul sustinut poate fi sistematizat astfel :

-contraatacul sustinut finalizat prin aruncare de la distanta, efectuate de jucatorii liniei de 9m ;

-contraatacul sustinut efectuat prin aruncari in urma unor angajari a jucatorilor de semicerc.

Contraatacul sustinut poate fi efectuat in doua variante:

a) varianta I :

-plecarea varfurilor pe contraatac, ceea ce constituie primul val ;

-recuperarea mingii si plecarea celui de-al doilea val ;

-trecerea mingii in cealalta jumatate de catre jucatorii celui de-al doilea val ;

-finalizarea prin aruncare la poarta de la distanta, executata de un jucator din cel de-al doilea val ;

b) varianta a II-a :

-plecarea varfurilor pe contraatac, ceea ce constituie primul val ;

-recuperarea mingii si plecarea celui de-al doilea val ;

-trecerea mingii in cealalta jumatate de catre jucatorii celui de-al doilea val ;

-infiltrarea jucatorilor din primul val pe semicerc si demarcarea unuia dintre ei ;

-angajarea jucatorilor de semicerc, aflat intr-o pozitie clara de demarcarea fata de posesorul mingii ;

-aruncarea la poarta cu unul din procedeele tehnice specifice situatiei de joc.

2.4.2.1.Mijloace tehnico-tactice necesare

realizarii contraatacului sustinut

Elementele tehnice necesare realizarii contraatacului sustinut sunt :

startul rapid ;

alergarea de viteza ;

degajarea sau pasarea mingii unui jucator demarcat ;

pasele pentru transportarea mingii in terenul advers ;

aruncarile la poarta de la distanta ;

pasele de angajare a jucatorilor de semicerc ;

aruncarile la poarta din apropierea semicercului.

Pentru sporirea eficientei acestei faze se mai pot adauga si unele mijloace tectice, ca paravanul, pentru favorizarea aruncarilor la poarta de la distanta si blocajele, pentru a inlesni patrunderile jucatorilor de 9m

Momentele atacului rapid

Momentul I. Intrarea in posesia mingii.

Are o importanta deosebita in realizarea atacului rapid deoarece orice ezitare in recuperarea mingii, da posibilitatea adversarului sa se retraga si sa-si organizeze apararea.

Modurile de intrare in posesia mingii in timpul unui joc sunt variate :

in urma aruncarilor la poarta, ratate ;

in urma unor greseli tehnice sau de regulament ;

in urma unor interceptii ;

in urma scoaterii mingii din dribling

Momentul al II-lea. Demarcarea jucatorilor.

Acest moment stabileste traseul jucatorilor cat si cel al mingii, in functie de comportamentul adversarilor.

Jucatorul care a recuperat mingea are doua posibilitati:

angajarea printr-o pasa lunga a jucatorilor din primul val;

angajarea prin pasalunga a jucatorilor din valul al doilea.

In desfasurarea jucatorilor in timpul fazei I si a II-a a atacului, trebuie folosite cu precadere in zonele laterale ale terenului, deoarece zona centrala a terenului este aglomerata de jucatorii care se repliaza.

Momentul al III-lea.Pasarea mingii.

Are ca scop principal trecerea cat mai rapida a mingii de mijlocul terenului, pentru ajunge cu ea cat mai aproape de poarta adversa, pentru pregatirea momentului de finalizare.Trecerea de mijlocul terenului poate fi realizata prin trei modalitati :

- pasa lunga de la jucatorul care a recuperat mingea catre varful de contraatac ;

- de catre un jucator in dribling ;

- succesiune de pase intre jucatorii valului al doilea.

Cel mai des apar in joc prima si a treia situatie de aceea, pentru reusita acestor actiuni, un accent deosebit trebuie pus pe instruirea prinderii si pasarii mingii, in cadrul acestor faze de joc.

Momentul al IV-lea. Finalizarea

Finalizarea este momentul in care se termina atacul.Aici jucatorul trebuie sa-si aleaga unul din procedeele cele mai eficiente pentru ca finalizarea sa fie cat mai precisa in inscrierea golului.

3.Partea a II-a : Contributii personale

3.1.Materiale si metoda.

3.1.1. Subiectii

In acest studiu de tip constatativ am realizat observarea echipelor feminine din Liga Nationala de Handbal, participante in cadrul Campionatului National de Handbal, 2005-2006.Inregistrarile s-au efectuat la primele 14 echipe clasificate in Liga Nationala.

In acest studiu au fost observate urmatoarele echipe:

Rulmentul Brasov

Oltchim Rm.Valcea

U.Jolidon Cluj

HCM Roman

Tomis Constanta

Silcotub Zalau

HC Dumarea Braila

HC Selmont Baia Mare

Astral Posta Calnau

10.CSM Cetate Deva

11.HC Otelul Galati

12.Rapid CFR Bucuresti

13.CSM Sibiu

14.HCM Piatra Neamt

3.1.2. Protocolul studiului

Acest studiu s-a realizat in urma observarii celor 14 echipe de handbal feminin.Observarea s-a realizat pe baza vizionarii inregistrarilor jocurilor.CD-urile cu inregistrari au fost puse la dispozitia noastra de catre Clubul Sportiv Tomis Constanta si Federatia Romana de Handbal.Au fost vizionate un numar de 180 de meciuri dintr-un total de 182 de meciuri obtinandu-se rezultatele necesare acestui studiu.

Pe baza vizionarii jocurilor s-au realizat fise de inregistrare pentru fiecare joc, pentru fiecare echipa in parte, in care am trecut:

numar de actiuni al unei echipe pe parcursul unui joc;

numar de goluri realizate pe parcursul unui joc;

numar de atacuri, finalizate pe faza a II-a;

numarul de goluri realizate pe faza a II-a;

numar de atacuri fonalizate pe contraatac;

numarul de goluri realizate pe contraatac.

Fisa de inregistrare :

S-a considerat o actiune de joc a unei echipe momentul de cand echipa respectiva intra in posesia mingiisi pana cand a pierdut posesia mingii.

S-a considerat actiune pe contraatac,atunci cand actiunea s-a desfasurat dintrunul sau doua pase directe catre cel care a finalizat.Si anume contraatacul direct de la portar sau de la unul din jucatorii care au recuperat mingea.

S-a considerat actiune pe faza a II-a a unei echipe, atunci cand actiunea s-a desfasurat in viteza,prin doua sau mai multe pase,finalizarea putand fi si de la 9 m si de la 6m, de pe picioare sau din saritura.

3.1.3. Tratamentul static al datelor

Populatiile de valori au fost caracterizate prin estimarea tendintei centrale si a variabilitatii.Astfel in lucrarea de fata sunt mentionate si deviatia standard sub forma expresiei

x ± DS.

Diferentele existente intre populatiile de valori au fost obtinute prin aplicarea testului "t" pentru esantioane independente (necorelate) de volum mic, precum si prin administrarea testului "t" pentru esantioane independente de volum mare. Diferentele au fost considerate semnificative pentru urmatoarele praguri de semnificatie : p<0,0005 ;p<0,005 ;p<0,01 ; p<0,025 ;p<0,05.

3.2. Rezultate

Rezultatele obtinute, in urma vizionarii a inregistrarilor a 180 de jocuri dintr-untotal de 182 de jocuri din cadrul Campionatului National, editia 2005-2006 sunt prezente dupa cum urmeaza :

Tabel Nr.1. - Rezultatele echipelor din cadrul Ligii Nationale privind atacul rapid.

Tabel Nr.2. - Rezultatele echipei Tomis Constanta si echipei Rulmentul Brasov.

Tabel Nr.3. - Rezltatele echipelor Oltchim Rm.Valcea si Silcotub Zalau, si ale echipei Tomis Constanta.

Tabel Nr.4. - Rezultatele echipei Rulmentul Brasov si ale celorlalte echipe din cadrul Ligii Nationale de Handbal Feminin, clasate pe locurile 5 - 14.

Tabel Nr.5. - Eficacitatea atacului rapid la echipele din cadrul Ligii Nationale de Handbal Feminin.

Tabel Nr.1. Rezultatele echipelor Ligii Nationale privind atacul rapid.

Tabel Nr.2. Rezultatele echipei Rulmentul Brasov si ale echipei Tomis Constanta.

Tabel Nr.3.Rezultatele echipei Tomis Constanta si ale ecipelor Oltchim Rm.Valcea

si Silcotub Zalau.

Tabel Nr.4.Rezultatele echipei Rulmentul Brasov si ale celorlalte echipe din cadrul Ligii Nationale de Handbal Feminin,mai putin echipa Tomis Constanta.

Tabel Nr.5. Ponderea (eficacitatea) atacului rapid in cadrul Ligii Nationale de Handbal Feminin, Editia 2005

3.3. Discutii

Analizand tabelul nr.5 observam ca cel mai bun procentaj il are Rulmentul Brasov (echipa clasata pe primul loc),67,38 % fata de 62,05 % Oltchim Rm.Valcea si Jolidon Cluj (ecipe clasate pe locurile 2 ,repectiv 3), Tomis Constanta (locul IV) are un procentaj de 62,03 % iar restul echipelor clasate pe locurile 5 -14 , au o eficacitate de 61,31 %.

Facand o analiza mai amanuntita am observat ca primele 8 echipe din Liga Nationala prezinta o eficacitate a atacurilor de peste 50 %, procent de care se apropie si celelalte echipe din Liga Nationala. Rulmentul Brasov, Oltchim Rm. Valcea, Jolidon Cluj , Tomis Constanta si Roman au reusit sa depaseasca cu mult acest procent, fapt ce le-a asigurat participarea in competitii internationale unde au avut evolutii bune.

Din numarul total de goluri inscrise, de Rulmentul Brasov, 44,36% au fost realizate din atacul rapid,fata de 37,81 % fiind realizate de Oltchim Rm.Valcea si Jolidon Cluj, 38,91 % fiind realizate de Tomis Constanta si 61,31% au fost realizate de echipele clasate pe locurile 5 - 14.

Urmarind tabelul numarul 5 observam ca ponderea atacurilor rapide pentru echipa Rulmentul Brasov este de 82,16 %, fata de Oltchim Rm. Valcea si Jolidon Cluj care au o pondere de 76,85 % si Tomis Constanta avand o pondere de 73,39%.S-a facut si ponderea atacurilor rapide la echipele clasate pe locurile 5 - 14, acestea avand o medie de eficacitate de 75,60 %.

Analizand tabelul numarul 5 vom observa motivul pentru care Rulmentul Brasov s-a clasat pe primul loc in editia 2005 - 2006, deoarece eficacitatea pe contraatac este de 92,90%, fata de Oltchim Rm.Valcea si Jolidon Cluj,care au o eficacitate de 92,40% pe contraatac si Tomis Constanta are o eficacitate pe contraatac de 94,84%. In ciuda acestor rezultate observam ca Tomis Constanta este clasata pe locul IV, iar Rilmentul Brasov este clasata pe locul I in Ligii Nationale.

In ceea ce priveste diferentele inregistrate intre rezultatele echipei Rulmentul Brasov, privind numarul de actiuni, si Tomis Constanta (semnificativ diferit [p< ]), si celelalte echipe din cadrul Ligii Nationale de Handbal (semnificativ diferit [p<0,025]), se datoreaza faptului ca studiul s-a efectuat pe turul si returul campionatului. O mica exceptie facand in cadrul rezultatelor echipelor de pe locul 2 si 3, si a echipelor de pe locurile 5- 14, rezultatul acestora fiind o medie generala a echipelor.

In ceea ce priveste numarul total de goluri realizate , diferenta intre rezultatele echipei Rulmentul Brasov de 55,55 ± 3,44 este semnificativ diferit [p <0,0005], decat rezultatele echipei Tomis Constanta 44,44 ± 2,49.Tot semnificativ[p<0,0005] este si diferenta intre echipa Rulmentul Brasov 55,55 ± 3,44 si rezultatele echipelor din Liga Nationala, mai putin Tomis Constanta, si anume echipele de pe locul II si III cu 47,07 ± 2,37 si echipele de pe locurile 5 - 14 cu 43,89±2,04 (vezi tabelul nr.4).

La toate echipe observam,asa cum am spus si mai inainte, ca numarul atacurilor pe contraatac este mai mare [p<0,0005] decat numarul atacurilor pe faza a II-a (vezi tabelul 2, 3,4 ).Acest fapt se poate explica prin faptul ca repunerea mingii dupa aruncare este foarte rapida.

3.4. Concluzii

Prin acest studiu al echipelor feminine a Ligii Nationale de Handbal, s-a evidentiat tendinta crescuta de realizare a atacului rapid ( atat pe contraatac cat si pe faza a II-a ), acest lucru determinand valoarea crescuta a randamentului atacului rapid.

In aceasta tendinta de abordare a jocului rapid, in viteza, un rol important il are, in primul rand, contactul echipelor romanesti cu echipele din elita mondiala a handbalului modern. Aceste echipe, fie ele, la nivel de club sau la nivel de echipa nationala, in meciuri amicale sau oficiale, au adus ceva nou in pregatirea echipelor romanesti in scopul cresterii frecventei atacurilor rapide. Aceasta crestere a frecventei atacurilor rapide se datoreaza faptului ca,echipele au inceput sa realizeze aceste atacuri rapide, nu numai dupa ce au intrat in posesia mingii dupa o faza de aparare agresiva si mobila,fie ca a fost aparata, fie ca a fost interceptata, ci si dupa ce echipa a luat gol. Repunerea rapida dupa gol, are ca urmare un atac rapid efectuat de la centrul terenului printr-o schema de joc, cu trasee precise, exersata de antrenament, sau pur si simplu surprinzand o aparare greoaie sau neorganizata. Una din cele mai eficiente repuneri rapide de la centru dupa gol este cea pe partea de unde s- a finalizat, de obicei ,cel care a finalizat se repriaza mai greu si acolo apararea este mai vulnerabila.

Un rol foarte important in aceasta schimbare de atitudine si de abordare a jocului modern se datoreaza si antrenorilor, tehnicienilor tineri, care interesati si conectati tot timpul la tendintele moderne ale handbalului mondial, vin cu idei noi in pregatirea echipelor, in scopul cresterii frecventei si randamentului atacului rapid.

4.Bibliografie

1.Bota I., Bota Maria - Handbal. Pregatirea si formarea

echipelor deperformanta. Ed. Sport -Turism,

Bucuresti, 1990.

2.Bota, I.,Bota.M - 500 exercitii pentru invatarea jocului,

Sport- Turism , Bucuresti, 1975.

3.Carstea G.    - Educatie Fizica.Teoria si bazele metodice

A.N.E.F.S. .

4.Cercel P. - Calitatile motrice in handbal. Editura Sport-

Turism , Bucuresti, 1975.

5.Cercel, P.    - Handbal. Exercitii pentru fazele de joc. Editura

Sport- Turism, Bucurest. 1975.

6.Colibaba D. - Evulet Bota I. - Jocuri Sportive ,Teorie si

metodica, Editura Aldin, 1998.

7.Colibara -Evulet,D.,Bota I. - Jocuri sportive.Terie si

metodica. Editura Aladin, Bucuresti, 1998.

8.Dragnea A. - Antrenamentul Sportiv.Teorie si Metodica,

Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1996.

9.Kunst I.- Ghermanescu - Handbal In 7, Editura Uniunii de

Cultura Fizica si Sport, 1977.

10. Kunst I. - Ghermanescu - Teoria si metodica handbalului.   

Editura Didactica si Pedagocica,Bucuresti, 1983.

11.F.R.H. - Precizari privitoare la desfasurarea Campionatului

de Handbal Feminin In Liga Nationala.

12.Popescu C. - Lectii de handbal. Ed. Stadion, Bucuresti,

1971.

13.Pokrajac B. - Evolutia    handbalului in sportul de

Performanta OCEFS, 295-296. Bucuresti 1989,

p.68 -99.

14.Rosca Al. - Creativitatea generala si specifica. Ed.

Academiei    Bucuresti, 1981.

15. Spate,D. - Contraatacul, in :Handbal special 5,Bucuresti

1993.

16.Spate D - Conceptul de pregatire a contraatacului Trad,

C.C.PCS.,Bucuresti, 1995.

17.Tomas J. Nelson - Metodologia cercetarii in activitatea

Fizica.Vol.I.Sportul de performanta,Bucuresti,

1996.