Semne si simptome - HIV

1.1. Tablou clinic

Dupa infectarea cu HIV exista o reactie individuala fata de acesta. Reactia organismului difera de la o persoana la alta in functie de cantitatea de virus patrunsa in organism, virulenta acestuia si rezistenta naturala a persoanei infectate. Initial, semnele infectiei HIV pot lipsi sau sunt adesea nespecifice. La aproximativ 1-5 saptamani dupa contactul cu virusul HIV si infectarea organismului, in 50% din cazuri, apar unele semne de boala, dar acestea sunt nespecifice si se pot confunda usor cu simptomele unei gripe. Semnele initiale dispar dupa cel mult o luna. Aceasta etapa este cunoscuta sub numele de primoinfectie.

Dupa disparitia semnelor primoinfectiei, exista o perioada indelungata de timp in care infectia este asimptomatica.

Perioada de la momentul infectiei HIV la aparitia bolilor indicatoare SIDA difera de la un individ la altul: de la 1 pana la 20 ani, motivul acestei perioade variabile este inca necunoscut, oricum perioada medie este de 8-10 ani.

In toata aceasta perioada, persoana arata si se simte foarte bine, dar poate transmite virusul. Pe fondul multiplicarii virale si a scaderii imunitatii organismului apar apoi semnele si simptomele specifice.

Acestea pot fi:

1. Adenopatiile - marirea in volum a ganglionilor si persistenta acestei mariri cateva luni, fara identificarea unor alte cauze. Adenopatiile pot apare in diferite stadii ale infectiei si pot determina unele complicatii, ce necesita tratamente indelungate sau chiar interventii chirurgicale. Deasemenea, pot dispare pur si simplu, iar acest lucru poate sau nu, sa semnifice o ameliorare a bolii.

2. Manifestari respiratorii datorate infectiilor cu diferite bacterii, virusuri sau ciuperci (pmneumonii recurente, TBC, etc.). Acestea sunt printre cele mai frecvente si grave suferinte ale persoanelor infectate cu HIV.

3. Manifestari digestive sunt cel mai frecvent traduse prin diaree cronica, care duce la scaderea in greutate pana la situatia extrema, de casexie. De cele mai multe ori ea este urmarea unor parazitoze, a unor infectii virale sau bacteriene de la nivelul tubului digestiv. Cea mai frecventa afectiune este stomatita micotica.

Alte manifestari pot fi:

* varsaturile, disfagia, anorexia, durerile abdominale, scaderea in greutate.

* atingeri hepato-biliare, esofagiene si altele.

4. Manifestarile cutanate sunt foarte variate si pot fi cauzate de infectia cu diferite virusuri, paraziti sau ciuperci, sunt reprezentate de: piele uscata, herpes zoster, diferite eruptii.

5. Manifestarile neurologice pot apare in toate stadiile infectiei cu HIV si sunt destul de frecvent intalnite.

Afectiunile ce pot aparea la acest nivel sunt: meningite, neuropatii, accidente vasculare cerebrale, tumori, diferite infectii oportuniste (ex. toxoplasmoza). Acestea au o gama larga de simptome: dureri de cap, paralizii, tulburari de comportament, tulburari ale functiilor cognitive, degradari motorii si ale limbajului etc. In fazele avansate ale bolii apare encefalopatia HIV, care reprezinta complicatia neurologica cea mai de temut in infectia cu HIV. Encefalopatia apare datorita actiunii directe a virusului asupra sistemului nervos si are o evolutie gradata, dar progresiva, cu scaderea functiilor motorii, cognitive si comportamentale, pana la deces. De asemenea, in cursul infectiei cu HIV, apar tulburari psihice, care fie se asociaza cu leziunile cerebrale, fie sunt date de dificultatile de acceptare a bolii sau de adaptare la problemele implicate de aceasta.

6. Tumorile pot avea diverse localizari in organism. Unul din cancerele caracteristice in infectia HIV este sarcomul Kaposi, ce se dezvolta la nivelul pielii, dar si in alte zone ale corpului, in fazele inaintate de boala.  - PLANSA 12, 13, 14, 15.

Mai frecvente sunt, de asemenea, si limfoamele, ce pot avea localizari diverse .

7. Tulburarile de crestere si dezvoltare apar frecvent la copiii infectati cu HIV. Acestea se refera, in special, la dezvoltarea staturo-ponderala, datorata disfunctiilor endocrine sau evolutiei infectiei cu HIV.

In faza de boala SIDA, organismul este afectat pe mai multe planuri, pe fondul ineficientei sistemului imunitar, simptomatologia fiind complexa si diferita de la un individ la altul.

Factorii principali care influenteaza negativ si grabesc evolutia infectiei HIV spre faza SIDA sunt:

. rezistenta individuala scazuta

. nutritia precara a individului

. stresul.

In absenta unui tratament, evolutia de la infectare pana la aparitia bolii SIDA este in general intre 5-10 ani. Durata supravietuirii, dupa instalarea bolii SIDA variaza intre 9 luni si 2 ani. Aceasta perioada poate fi mult prelungita in conditiile unui tratament adecvat si sustinut cu medicamente antiretrovirale.

Aparitia manifestarilor de boala anterior mentionate nu arata si viteza evolutiei. Exista situatii in care, desi exista simptomele anterior amintite, boala are o evolutie lenta si exista situatii contrare, fara semne, care sunt insotite, insa, de un deficit imunitar sever si evolutii

defavorabile.

O persoana afectata de HIV/SIDA poate avea o viata normala, mai ales daca sistemul sau imunitar este inca in stare buna. Daca sistemul imunitar cedeaza, apar riscuri legate de evolutia infectiei.

Surse: 4,11,17,24,25,32,61,41,48,49,70,90,101,116,140

1.2. Particularitatile infectiei HIV la copii

Infectia acuta HIV este simptomatica in 30-50% din cazuri, dupa o perioada de incubatie de 2-6 saptamini. Se manifesta prin febra, limfadenopatie, mialgii, faringita, rash cutanat, cefalee, hepatosplenomegalie (sindrom mononucleozic-like), stomatita micotica, mai rar manifestari neurologice: meningita aseptica, pareze de nervi cranieni, sindrom Guillain-Barre.

Asimptomatic (clasa N)

copiii care nu au semne sau simptome de boala sau care prezinta numai una din manifestarile clinice incadrate in grupa A.

Simptomatologie minora la copii (clasa A)

limfadenopatie generalizata persistenta

hepatomegalie

splenomegalie

infectii recurente cai aeriene superioare (otita, sinuzita)

parotidita cronica bilaterala

manifestari cutanate: moluscum contagiosum, dermatita seboreica, micoze, stafilococii persistente, veruci, xerozis ocular, prurigo persistent)

Simptomatologie moderata (clasa B)

diaree recurenta sau persistenta >4 saptamani

febra persistenta >3-4 saptamani

anemie(<8g%ml), trombocitopenie(<100 000/mmc), neutropenie (<1 000/mmc)

candidoza orala persistenta

meningita bacteriana, pneumonie bacteriana sau sepsis (un episod ) la copii

manifestari cutanate: herpes zooster, moluscum contagiosum, dermatita seboreica, micoze, stafilococii persistente, veruci, xerozis, prurigo persistent

nefropatie HIV

cardiomiopatie HIV

pneumonia interstitiala limfoida la copii ( LIP)

varicela diseminata sau complicata la copil

herpes zooster recurent sau pe mai mult de un dermatom

carcinomul in situ sau displazia cervicala si candidoza vaginala persistenta - la adulti

In clasificarea infectiei HIV utilizata in Romania, s-au adaugat in clasa B pentru copii: TBC pulmonara si hipotrofia staturo-ponderala.

Simptomatologie severa (clasa C, SIDA)

infectii bacteriene severe recurente (sepsis, pneumonie, meningita, infectii osoase sau articulare, abcese viscerale)

candidoza esofagiana sau pulmonara

criptococcoza

pneumonia cu Pneumocystis carinii (PCP)

TBC pulmonara sau extrapulmonara

infectia diseminata cu Mycobacterii non-tuberculoase

diaree cronica cu Cryptosporidium sau Isospora

ulcere cutaneo-mucoase cronice produse de Virusul herpes simplex (VHS)

retinita cu Virusul citomegalic (CMV)

encefalopatia HIV

leucoencefalita multifocala progresiva (PML)

toxoplasmoza cerebrala

limfom cerebral primar

limfoame non-hodgkiniene

sarcom Kaposi

cancer cervical ( la adulti)

sindrom de emaciere HIV (Wasting syndrom)