Recoltarea plantelor medicinale

Recoltarea plantelor medicinale

Recoltarea presupune o buna cunoastere a plantelor medicinale, pentru a evita confuziile intre diferite specii de plante care, desi mult asemanatoare din punct de vedere descriptiv, datorita principiilor active pe care le contin, pot genera efecte nedorite.

Recoltarea trebuie sa se faca din locuri nepoluate, in momentul optim de dezvoltare a plantei, cand aceasta are cea mai mare concentratie in principii active.

Experienta arata ca cele mai bune rezultate se obtin cu plante proaspat culese. Momentul optim de recoltare difera pentru diferitele organe ale planetei [Laza,

a) Recoltarea organelor subterane

Recoltarea organelor subterane, adica a radacinilor, rizomilor, bulbilor si tuberculilor se face primavara timpuriu sau toamna tarziu. Inainte de a se trece la efectuarea acestei operatii trebuie sa se acorde multa atentie si siguranta ca s-a identificat specia dorita, deoarece acum pot surveni cele mai frecvente confuzii din cauza absentei partilor aeriene si, in special, a florilor elemente care usureaza simtitor recunoasterea plantei respective.

b) Recoltarea mugurilor foliari

Recoltarea mugurilor foliari se face primavara timpuriu, cand planta isi intensifica activitatea ei de vegetatie.

c) Recoltarea frunzelor

Recoltarea frunzelor, desi, in general, are loc primavara, atunci cand acest organ a ajuns la o dezvoltare normala, ea variaza insa de la specie la specie. In cazul plantelor erbacee recoltarea cea mai adecvata corespunde epocii lor de inflorire. De asemenea, mai trebuie amintit ca frunzele care contin uleiuri volatile trebuie recoltate pe timp noros, iar celelalte pe vreme cu soare [Constantinescu si Hatieganu,

Perioada lor de recoltare este mai lunga, dar depasirea ei conduce la patari sau modificari de culoare (brunificari), in timpul uscarii. Recoltarea se face manual prin desprinderea fiecarei frunze in parte, sau prin strujire, adica prin tragerea rapida a mainii stransa pe ramura, pana la capatul ramurii. Se recomanda ca aceasta operatiune sa se efectueze cu manusi.

d) Recoltarea florilor

Florile se recolteaza la inceputul infloririi, putand sa fie in stare de boboc, sau in stadiul de inflorire deplina. Aceste produse necesita cea mai mare atentie, deoarece la unele specii, inflorirea dureaza numai cateva zile. Florile trecute in fructificatie nu mai au valoare medicinala. Metoda de recoltare consta in desprinderea manuala a florilor prin ciupire, avand grija pe cat posibil sa nu se ia si codita. In cazul florilor care se desprind usor, se poate aplica metoda baterii sau a scuturarii. Inflorescentele care se desprind mai greu de pe peduncul, se vor taia, cu foarfeci, iar pentru plantele care cresc in masa si sunt bogate in flori se poate folosi pieptenele de recoltat.

e) Recoltarea partilor aeriene (a ierbii)

Sub aceasta forma plantele medicinale sunt destul de frecvent folosite, iar recoltarea lor se face in special in perioada inflorii, inainte de fructificare, prin taiere cu cutitul sau secera. Daca tulpinile sunt lignificate se recomanda doar ramificatiile [Istvan,

f) Recoltarea fructelor

Recoltarea fructelor variaza in functie de natura fructului; astfel, in cazul fructelor carnoase, recoltarea lor se recomanda sa se faca atunci cand ele sunt complet dezvoltate (exemplu: fructele de afin, de ienupar, etc.), iar cele uscate inainte de deschiderea lor, cand semintele sunt deplin dezvoltate insa maturizarea si deschiderea lor avand loc in timpul uscarii. Aceasta operatiune se efectueaza toamna pana la caderea brumei [Constantinescu si Hatieganu,

Fructele se culeg de obicei manual, fruct cu fruct, iar in cazul celor care se desprind usor, se aplica metoda prin batere sau scuturare. Fructele care formeaza ciorchine, se culeg cu ciorchine cu tot, iar cele care se afla pe inflorescentele fructificate, se taie inflorescenta cu totul pentru a se evita scurgerea de zeama a boabelor [Istvan,

g) Recoltarea semintelor in scopuri terapeutice

Recoltarea semintelor in scopuri terapeutice trebuie facuta cand semintele au ajuns la maturitate, iar in cazul cand fructele care le contin sunt dehiscente, inainte de deschiderea lor spontana (semintele de mustar, de in, de mac etc.). In general, se recolteaza in zori sau noaptea pe roua, pentru a nu se scutura [Constantinescu si Hatieganu,

h) Recoltarea scoartei (cojii)

Scoarta se recolteaza primavara devreme imediat dupa pornirea in vegetatie, cand ea mai contine maximum de substante acumulate in vara precedenta si atunci cand seva ajuta la dezlipirea acesteia cu usurinta de pe lemnul ramurilor. Procesul de recoltare se face concomitent cu procesul de rarire a plantelor sau a ramurilor in cadrul aceleiasi tufe [Pop si Olos,