ROSTOPASCA (Chelidonium majus)

  Incadrare sistematica

Regnul: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Clasa: Magnoliopsida;

Ordinul: Papaverales;

Familia: Papaveraceae;

Genul: Chelidonium;

Specia: Chelidonium majus

[Hodisan si Pop,

Descriere Tulpina, inalta pana la m, ramificata, poarta frunze mari, alterne, imparipenate, verzi pe partea superioara, cu nuante albastrui, pe fata inferioara; frunzele bazale sunt petiolate, cele din partea superioara a tulpinii, sesile. Florile sunt galbene, regulate si reunite in umbele terminale la extremitatea ramurilor; fiecare floare are sepale, petale si numeroase stamine.

Locurile de crestere Este o planta erbacee, perena, erecta, foarte raspandita, pe langa case, prin ruini si paduri umbroase. Se dezvolta pe soluri usoare, chiar nisipoase. Se intalneste din zona de campie pana in cea montana la m. Planta contine un latex galben-portocaliu. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie [Mocanu si Raducanu,

Parti utilizabile Planta intreaga, fara radacina, (partile aeriene)-Herba chelidonii [Laza,

Recoltare Ramurile si tulpinile tinere se recolteaza in timpul infloririi, se usuca apoi la umbra, de preferat in poduri acoperite cu tabla si in strat subtire. Plantele adunate din locuri insorite sunt de calitate mai buna decat cele din locuri umbroase. Taierea plantelor se face sub locul de ramificare; la plantele batrane se iau numai ramurile verzi, fara partea lemnoasa [Constantinescu si Hatieganu,

Principii active Alcaloizi din grupa naftofenantridinei: chelidonina, homochelidonina, oxichelidonina, mezoxichelidonina, cheleritrina, sanguinarina; alcaloizi din grupa protoberberinei: coptizina si tetrahidrocoptizina, cantitati mici de berberina; alcaloizi din grupa protopinei; protopina si β-alocriptopina; cantitati mici de sparteina si cantitati apreciabile de vitamina C; rezine, ulei volatil, substante de natura flavonoidica si saponozide. [Mocanu si Raducanu,

Actiune farmacologica Produsul datorita chelidoninei are actiune antispasmodica, analoga papaverinei, fiind insa mai putin toxic si sedativa; datorita totalului alcaloidic are actiune colechinetica (de golire a vezicii biliare) [Constantinescu si Hatieganu,

Utilizari terapeutice Intern: in afectiuni hepato-biliare (decongestiv), insuficienta cardiaca, angina pectorala, tumori. Rostopasca, asociata cu sunatoare, coada soricelului, menta, turita mare, da un ceai cu efect curativ in bolile de ficat. Extern in tuberculoza pielii (trofic si antiseptic). In unele zone ale tarii, sucul laptos al plantei este utilizat obisnuit contra negilor, punandu-se de mai multe ori pe ei. Cei care aveau pecingine se ungeau cu sucul plantei ori o spalau mai intai cu zeama calduta de rostopasca, iar dupa aceea puneau frunza pe ea. Se mai utiliza contra matretei, in tratamentul hepatitei, planta fiind plamadita in rachiu, precum si contra muscaturilor de sarpe si de insecte [Mocanu si Raducanu,