Rolul expertizei medicale a vitalitatii in protectia sociala si recuperarea profesionala a persoanelor cu dizabilitati

ROLUL EXPERTIZEI MEDICALE A VITALITATII IN PROTECTIA SOCIALA SI RECUPERAREA PROFESIONALA A PERSOANELOR CU DIZABILITATI

Summary

The role of the medical expertise of vitality in the social protection and

the profesional rehabilitation of the persons with disabilities

The invalidity continues to affect in big proportions the population, including the working part of it, the children and teen-agers, which represents a source of disequilibrium of the social micro groups (the family, the work, the school etc). All this makes necessary the elaboration, recommended to the person with disabilities, used for helping these persons to attend and to keep an optimal level of physical activity, intellectual, psychical and/or social. In conclusion, although there is certain progress at the level of the social politics which have created legislative, administrative and institutional premises for the implementation of the vitality medical expertise of the system reform, the practical forms are not felt yet.

Rezumat

Invaliditatea continua sa afecteze in proportii mari populatia, inclusiv cea apta de munca, copiii si adolescentii, ceea ce constituie o sursa de dezechilibru al microgrupurilor sociale (familie, serviciu, scoala etc.). Toate acestea fac necesara elaborarea unui program individual de reabilitare, recomandat persoanei cu dizabilitati in scopul de a ajuta  aceste persoane sa atinga si sa mentina un nivel optim de activitate fizica, intelectuala, psihica si/sau sociala. In concluzie, desi exista progrese incontestabile la nivelul politicilor sociale care au creat premisele legislative, administrative si institutionale pentru implementarea reformei sistemului de expertiza medicala a vitalitatii, formele practice inca nu sunt resimtite.

Actualitatea temei reiese din necesitatea promovarii de catre stat a unei politici nationale de prevenire, tratament, adaptare si reintegrare sociala a persoanelor cu dizabilitati, respectand drepturile si obligatiile ce revin tuturor membrilor societatii. Intr-o societate civilizata, persoanele cu dizabilitati trebue privite ca similare celorlalti membri ai societatii, considerandu-se firesc ca acestea sa doreasca sa depaseasca barierele care stau in calea afirmarii capacitatii lor.

Scopul lucrarii consta in argumentarea si justificarea elaborarii si implementarii programului individual de reabilitare medicosociala a persoanelor cu dizabilitati in cadrul expertizei medicale a vitalitatii.

Rezultate si discutii

Schimbarea conditiilor sociale si economice in Republica Moldova a avut un profund impact si asupra persoanelor cu dizabilitati. Pentru a raspunde acestei provocari, este necesara o directionare eficace a politicii sociale, capabila sa sprijine persoanele cu dizabilitati pentru a beneficia de oportunitatile care apar ca urmare a acestor schimbari. Numarul persoanelor cu dizabilitati in Republica Moldova este in crestere, depasind cifra de 180 000, dintre care aproximativ 15.000 sunt copii.

Invaliditaea pimara in Republica Moldova sub aspect evolutiv (2005-2008)

Relatia deficienta - dizabilitate - handicap a fost stabilita de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.). Conform acestei surse (O.M.S.), chiar daca intre cele trei cuvinte exista o relatie, ele nu sunt sinonime. Primul termen se refera la boala propriu-zisa, al doilea descrie gradul de diminuare a uneia sau mai multor abilitati, iar cel din urma semnaleaza lipsa amenajarilor din mediul inconjurator.

Fiecare deficienta genereaza una sau mai multe dizabilitati (in cazul deficientelor asociate). Toate facilitatile financiare sau materiale acordate de catre stat persoanei cu dizabilitati si familiei sale ar trebui folosite, in cea mai mare parte, pentru cresterea gradului de independenta personala.

Din pacate, perceptia generala e alta: cu cat creste cerinta de accesibilizare a mediului ambiant (inconjurator), cu atat deznadejdea ii cuprinde mai mult pe oameni. In viziunea majoritatii, adizabilitateatea grava impune doar un program de recuperare medicala intens, pe durata nedeteminata, fara a mai face nimic altceva. O astfel de atitudine genereaza: izolare, inactivitate, singuratate, suferinta

Incluziunea este un proces complex care necesita o colaborare multiprofesionala sustinuta. In acest proces asistentul social are un rol important si bine definit.

Intr-o societate in care acceptarea si incluziunea persoanelor cu dizabilitati nu are o traditie si o cultura deja formata si bine determinata, promovarea principiilor incluziunii face parte din misiunea de "educarea opiniei publice". Cele 5 principii care stau la baza incluziunii sociale sunt:

1. Principiul drepturilor egale

2. Principiul egalizarii sanselor

3. Principiul interventiei precoce

4. Principiul serviciilor de sprijin

5. Principiul autonomiei si al parteneriatului

Este necesar ca medicii din serviciul expertizei medicale a vitalitatii sa posede nu numai o buna cunoastere a patologiei invalidante dar si studierea posibilitatilor adaptative si mecanismelor compensatorii ce pot conduce la depasirea dizabilitatii, in cadrul procesului de recuperare.

In continuarea acestei idei este necesar de a implementa in procesul de expertizare si reexpertizare teste de incarcare ce pot releva potentialul compensator al persoanei, atat fizic cat si psihic, completate si supravegheate prin intermediul serviciului de asistenta sociala si oficiu fortei de munca asupra comportamentului persoanei la locul de munca si in familie. Capacitatea de munca este un raport intre potentialul morfologic si deficientele functionale si solicitarile muncii profesionale pe de-o parte in corespundere cu nivelul de pregatire generala si profesionala a persoanei expertizate. Evaluarea potentialului de recuperare profesionala, incadrarea intr-un grad de invaliditate, nu este deci un scop in sine, ci doar o etapa in realizarea programului de reabilitare medico-sociala.

Tinand seama de toate aceste aspecte, este clar ca, serviciul de expertiza medicala a vitalitatii este o specialitate de sinteza, in sensul medicinei integrative, avand drept obiectiv evaluarea deficientelor functionale cu aprecierea restantului morfofunctional si valentelor compensatorii in vederea recuperarii medicale si reintegrarii socio-profesionale.

Concluzii si propuneri

1. Se impune necesiatea de a acorda persoanelor cu dizabilitati sanse si drepturi egale in societate, prin implementarea aprecierii gradului de pierdere a capacitatilor vitale in procente, ca o realizare a echitatii sociale.

2. Este necesara elaborarea unui sistem functional de prestare a serviciilor de reabilitare profesionala, cu aplicare individuala.

3. Trebuie prevazute masuri speciale care ar favoriza ocuparea persoanelor cu dizabilitati.

Urmeaza sa fie reformart sistemul de alocare a pensiilor si indemnizatiilor pentru persoanele cu dizabilitati, in corelatie cu elaborarea tabelului procentual de pierdere a capacitatii vitale a organismului.

5. Este nevoie de creat un sistem informational unic pentru persoanele cu dizabilitati din Republica Moldova.

Bibliografie

1. Atlas. Mental health resources in the world 2001. Geneva, World Health Organisation,2001 (https://www.who.int/mental_health/media/en/244.pdf

2. Analiza protectiei sociale a invalizilor in Republica Moldova. Raportul expertilor Bancii Mondiale, Chisinau, 2007.

3. Bezman Monica, Nisipeanu Letitia, Consideratii privind problematica selectionarii si adaptarii locurilor de munca accesibile unor categorii de deficienti, Revista de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, nr. 2/1995, pag. 155-157.

4. Conventia Internationala Nr.159 din 1985; reabilitarea profesionala si ocupationala a invalizilor.

5. Reguli generale pentru asigurarea echitatii la persoanele cu dizabilitati: Rezolutia ONU, Londra,09.09.1999.

6. Conventia despre drepturile persoanelor cu dizabilitati: Rezolutia 61/106 Adunarea Generala ONU din 24.01.2007.

7. Nicolae Sirjita si al., Elemente de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, Bucuresti,Tiparg 2004.