Pregatirea preoperatorie a pacientului

1. Pregatirea fizica si psihica a pacientului

2. Pregatire generala: A. Bilant clinic

B. Bilant paraclinic

Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)

scop

Pregatirea pacientului inaintea interventiei chirurgicale este un element major de prevenire a infectiilor postoperatorii. De ea depinde reusita operatiei si evolutia postoperatorie.

Neutralizarea surselor de suprainfectie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distanta (naso-faringian si vezica urinara)

Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice

Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate, infectii ORL sau urinare recente ori vindecate paraziti externi, posibilitati de alergie

Pregatirea fizica si psihica a pacientului

Pacientilor ajunti la sectia de chirurgie trebuie sa li se asigure confort fizic si psihic. Pacientii internati sunt agitati, speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte. Asistenta medicala are obligatia ca prin atitudinea si comportamentul ei sa inlature starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de operatie :

sa -l ajute sa-si exprime gandurile, grijile , teama;

sa ii insufle incredere in echipa operatorie;

sa ii explice ce se va intampla cu el in timpul transportului si in sala de operatie, in preanestezie, cum va fi asezat la masa de operatie, cand va parasi patul, cand va primi vizite;

sa -l asigure ca va fi insotit si ajutat .

Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientilor, incat acestia sa capete incredere in serviciul in care a fost internat.

Prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiara, nici dura dar nici cu slabiciune, binevoitoare, dar si autoritara, va reusi, cu siguranta, sa inspire pacientilor incredere.

Daca:  ea nu va dovedi rabdare, pricepere, in conducerea unei discutii de inceput, menita sa incurajeze bolnavul

obisnuinta si rutina manifestate prin scepticism si insensibilitate nu sunt com­batute

aspectul exterior nu va arata sobrietate si demnitate

limbajul folosit nu va fi adecvat, pe intelesul celui cu care sta de vorba, increderea pacientului va scadea si starea lui psihica va fi defavorabila.

PREGATIRE GENERALA

A. BILANT CLINIC

Bilant clinic general

Asistenta medicala, printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientului, are obligatia:

sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea sa (obezitatea si casexia), varsta aparenta si reala, aspectul pielii (ne ajuta sa cunoastem starea de hidratare sau deshidratare a organismului), tinuta, faciesul, mer­sul, starea psihica

sa urmareasca, atent si sistematic, necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obiective evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate

sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si, intr-o maniera selectiva, sa remarce detaliile importante, schim­barile care apar in evolutia lui si utile pentru explorarea preo­peratorie

sa culeaga date din diverse surse: foaia de observatie, foaia de temperatura, familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane pacientul. Culegerea da­telor sa se faca cu mare atentie si minutiozitate, pentru a nu sca­pa problemele importante si pentru a se face o evaluare corecta a lor

toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia se noteaza permanent in F.O. si planul de ingrijire, pentru a obtine un tablou clinic exact, care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate

2. Culegerea de date pri­vind antece­dentele pacientului

a. familiale:

daca in familie au fost bolnavi cu:

- neoplasme

- diabet

- H.T.A.

- cardiopatii

- tuberculoze etc.

b. chirurgicale:

daca a mai suferit alte interventii

- daca au avut evolutie buna _

- daca au fost complicatii

c. pato/ogice:

se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei

- daca a avut afectiuni pulmonare si daca este fumator

- afectiuni cardiace

- tare cronice: diabet, etilism etc

- epilepsie

3. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative

Se va urmari, masura si nota: 

tensiunea arteriala

pulsul

respiratia

temperatura

diureza

scaunul

4. E,xamenul clinic pe aparate

Este facut de medic prin:

- inspectie

- palpare

- percutie

- auscultatie

Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru completarea bilantului clinic preoperator

B. BILANT PARACLINIC

completeaza examenul clinic

- permite o apreciere exacta a starii viitorului operat

- rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor biologice si patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie

Pentru o mai buna intelegere a pregatirii preoperatorii, putem clasa examenele paraclinice in:

1. examene de rutina - sunt examene obligatorii inaintea oricarei interventii chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului:

- timpii de sangerare si de coagulare,

- determinarea grupei sanguine,

- hematocrit,

- glicemie,

- uree sanguina,

2. examene complete

- hemoleucograma completa,

- V.S.H.,

- ionograma,

- echilibrul acido-bazic(E.A.B.),

- coagulograma completa,

- probe de disproteinemie,

- proteinemie,

- transaminaze,

- examen de urina,

- electrocardiograma,

- radiografie sau radioscopie pulmonara.  

3. Examene speciale

Sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine

a. Explorarea aparatu/ui respirator

radioscopia sau radiografia pulmonara

- bronhografia

- bronhoscopia

- tomografia 

- explorarea functiei pulmonare: - spirometrie

- examenul sputei

b. Explorarea aparatului cardiovascular

probe de efort

- oscilometrie, oscilografie

- electrocardiograms, fonocardiograma

- examenul fundului de ochi (la hipertensivi)

- examenele radiologice:

• arteriografie
• angiocardiografie
• flebografie

- explorari izotopice

- cateterism cardiac

- recoltare de sange pentru:

colesterol

• lipemie

c. Explorarea tubului digestiv

examenul radiologic:

cu substanta de contrast

esofag baritat

tranzit baritat

irigografie

fara substanta de contrast

esofagoscopie

gastroscopie

duodenoscopie

colonoscopie

rectoscopie

anuscopie

- chimismul gastric

- tubajul duodenal

-examenul materiilor fecale

examenul cu izotopi radioactivi

- tomografia

d. Examenul functiei hepatice

explorarea functiei excretoare biliare:

tubaj duodenal

recoltari de sange pentru: bilirubina, colesterol

explorarea functiei de coagulare:

coagulograma completa

fibrinogen

explorarea functiei metabolice:

- electroforeza, dozare de proteine

- probe de disproteinemie

- lipide, colesterol

- glicemie

explorarea pancreasului:

- scintigrafie

- arteriografie selectiva pancreatica

- duodenoscopie

- tubaj duodenal (testul secretinei)

- pancreatografie

e. Explorarea functiei renale

examenul de urina complet, urocultura, ADDIS

- examenul de sange: uree, acid uric, creatinina, ionograma, echilibrul acido-bazic (EAB)

- examene endoscopice:

- cistoscopie

- cromocistoscopie

- examene radiologice:  

- urografie i.v.

- cistografie

- pielografie

- examene izotopice: 

- scintigrama renala

- renograma izotopica

PREGATIREA PENTRU OPERATIE

Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului

A. TIMP SUFICIENT,  PACIENT INDEPENDENT

In ziua precedenta : REPAUS ; regimul alimentar sa fie usor digerabil si cu consum de lichide pentru mentinerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea si marirea diurezei, diminuarea setei si acidozei postoperatorii.

Alte pregatiri pentru interventie: antibioterapice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii, spalaturi vaginale repetate cu antiseptice pentru infectii ginecologice.

- spalatura gastrica in interventii laborioase pe stomac

In seara zilei precendente

pregatirea pielii : se face baia generala, la dus (dupa clisma evacuatoare) : spalatul parului, toaleta buco-dentara, toaleta nasului ; se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fara lac de unhii), picioarele, spatiile interdigitale. Cu un aparat de ras propriu se rade parul cat mai larg in functie de zona, cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita proliferarea germenilor  la nivelul escoriatiilor cutanate si se badijoneaza cu un antiseptic regiunea rasa , aplicand apoi pansament antiseptic uscat. (in unele cazuri se pot folosi creme depilatoare).

pregatirea tubului digestiv : clisma evacuatoare (cu exceptia interventiilor pe colon), nu se dau purgative-se face dus dupa clisma; alimentatie lejera : supa de legume, bauturi dulci sau alcaline.

In ziua interventiei bolnavul nu mai bea, se face eventual o clisma cu 4 ore inaintea interventiei, se indeparteaza bijuteriile, se indeparteaza proteza dentara care se pastreaza in cana cu apa, se rebadijoneaza cu un antiseptic colorat regiunea rasa. Se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie; se pregatesc documentele : foaia de observatie, analize, radiografii, care vor insoti pacientul.

Transportul bolnavului in sala de operatie : se face numai insotit de asistenta medicala, care are obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala. Transportul se face cu un brancard, pat rulant, carucior in functie de boala si bolnav. Bolnavul trebuie asezat confortabil si acoperit .

In sala de preanestezie

se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczeme, intertrigo etc.);

se verifica starea de curatenie : regiunea inghinala, ombilicul, axilele, spatiile interdigitale, unghiile;

se verifica daca s-a indepartat proteza dentara;

se pregatesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;

instalarea sondei urinare ' a Demeure' (sau, dupa caz, se goleste vezica urinara) de catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul cu echipament steril, camp steril in zona genito - urinara.

In sala de operatie se executa ultima parte a pregatirii pacientului : se instaleaza si se fixeaza pacientul pe masa de operatie, monitorizarea functiilor vitale, obtinerea unui abord venos (branula, cateter) in functie de interventie si de pacient, pregatirea campului operator, badijonarea cu alcool si curatirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctura de iod (sau alt antiseptic colorat) se face incepand cu linia de incizie, de la centru catre periferie si se termina cu zonele septice.

- ajuta la instalarea campului steril textil (' acesta este rolul medicului, dar poate fi si rol delegat pentru asistenta medicala).

B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT

- este obligatorie efectuarea a doua toalete generale la pat, in 24 de ore (daca este posibil, cu sapun antiseptic)

- in rest, pregatirea este aceeasi ca pentru pacientul independent

C. PREGATIREA  PACIENTULUI IN URGENTE CHIRURGICALE

dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie, pregatirea pacientului se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor

pregatirea consta in:

- spalarea cu apa calda si sapun, numai a zonelor cu risc

­- raderea, cu atentie, pentru a nu provoca escoriatii

- badijonarea zonei cu un antiseptic colorat

- evantualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja foarte atent

- golirea continutului gastric, prin spalatura gastrica (daca este cazul)

- in rest pregatirea preoperatorie este aceeasi ca pentru pacientul independent.

ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE

In general, pentru pacient nu exista interventie chirurgicala "minora', o operatie fiind o experienta noua, pe care o traieste bolnavul.

Teama ii face pe unii pacienti sa refuze operatia, sub pretextul ca ar dori sa mai incerce cu tratament medicamentos, sau ca doresc o amanare pentru rezolvarea unei probleme personale.

In acest sens, rolul asistentei este de a-l linisti pe pacient si de a-i da incredere. Aceasta se realizeaza prin:

modul de a vorbi cu pacientul

asigurarea ca anestezia si interventia sunt benigne

exemple de reusita a unui operat cu aceeasi interventie

mentinerea calmului, antrenand si vecinii de salon

SE VA EVITA:

contactul cu pacientii operati, care sunt obositi, le este rau, au complicatii. pentru a nu-i permite sa aiba termen de comparatie

- sa vorbesti urat cu pacientul si cu familia acestuia

- sa faci aprecieri personale asupra chirurgului, anestezistului, interventiei si diagnosticului. La intrebari dificile, se va raspunde: "va trebui sa intrebam medicul'

- sa se puna in acelasi salon, impreuna, doi pacienti operati, in aceeasi zi, cu aceeasi interventie.

CONCLUZII:

Rolul pregatirii preoperatorii a pacientului detine un loc important in prevenirea_ infectiilor nosocomiale.

Este necesara punerea in practica a unui protocol precis si detaliat al diferitelor etape din aceasta pregatire si intarirea legaturilor dintre asistentele medicale din sectia de chirurgie, terapie intensiva si cele care lucreaza in salile de operatie si anestezie.

Fiecare sectie este responsabila de numarul si frecventa eventualelor infectii, precum si de urmarirea, alaturi de asistentul de igiena, a executarii corecte a modului de pregatire preoperatorie a pacientului.