Promovarea sanatatii prin intermediul efortului fizic dirijat

PROMOVAREA SANATATII PRIN INTERMEDIUL EFORTULUI FIZIC DIRIJAT

Summary

Health promoting through the directed physical effort

In this paper are presented the results of the sociological survey of the members of the Shaping Association of the Republic of Moldova in order to determine the population attitudes towards practicing the directed physical effort and the rationalization of the nutrition. The survey was conducted by a questionnaire developed in this present study. The results obtained show that only 85% of the respondents are concerned with their health, of which only 15% manifested a deeper interest. Only 23% of people treats the nutrition as a necessity, the other - a pleasure or are indifferent to what consumers. The survey results make eloquent arguments in favor of a lack of motivation to practice the directed physical effort, that appears after and maintain as a result of this practice.

Rezumat

In prezenta lucrare sunt aduse rezultatele sondajului sociologic a membrilor Asociatiei de shaping din Republica Moldova in vederea determinarii atitudinii populatiei fata de practicarea efortului fizic dirijat si rationalizarea alimentatiei. Anchetarea s-a efectuat dupa un chestionar elaborat in cadrul actualului studiu. Rezultatele obtinute pune in evidenta ca numai 85% din persoanele intervievate sunt preocupate de sanatatea, dintre care doar 15% manifesta interes profund. Numai 23% persoane trateaza alimentatia ca o necesitate, celelalte - o placere sau sunt indiferente de ceea ce consuma. Rezultatele sondajului aduce argumente elocvente in favoarea lipsei motivatiei pentru practicarea efortului fizic dirijat, care insa apare si mentine in urma practicarii lui.

Actualitatea

In contextul socio-politic si economic din Republica Moldova din ultimii 10-15 ani problema privind sanatatea si vigoarea fizica a tinerii generatii trebuie sa constituie un loc primordial in sistemul guvernarii, deoarece sanatatea este nu numai unul din drepturile importante ale omului, ci si o comoara a statului, conditie indespensabila progresului social.

Este cunoscut faptul ca practicarea sistematica a exercitiului fizic are incidenta in plan biologic, moral, estetic, economic, religios, al relatiilor cu semenii si cu colectivitatea etc. Pornind de la aceste premise consideram ca sportul nu constituie scopul in sine, ci mijloc prin care individul si colectivitatea tind spre desavarsire. In procesul practicarii exercitiului fizic, al sportului se realizeaza acumularea unui important bagaj psihomotric, se dezvolta o serie de aptitudini, este influentata in mod pozitiv formarea si dezvoltarea personalitatii. Problema care se pune este modul in care aceste achizitii sunt sau nu transferate in plan moral, estetic, comportamental etc. In acest sens un rol deosebit de important revine antrenorilor care trebuie sa-si propuna aceasta ca repere in activitate, si nu sa-si limiteze influentele numi in sfera stricta a performantei in sine.

Sportul, miscarea nu este insa o descoperire a noastra, a timpului pe care-l traim. De-a lungul veacurilor. Popoarele lumii civilizate au facut din miscare un cult national. Vechea elada a descoperit si cultivat spiritul olimpic, pe care francezii l-au relansat intr-o versiune moderna. In perioada contemporana, sportul domina tot mai mult viata colectivitatilor umane. Sportivii de performanta cuceresc medalii, dar in acelasi timp exista o deosebita preocupare de antrenare a tineretului si persoanelor de varsta activa in practicarea exercitiilor fizice.

La inceputul secolului XXI, dominanta majora a patologiei umane este reprezentata de bolile netransmisibile. Intr-adevar, daca maladiile cu cauza unica, cu precadere a celor infectioase, au pierdut, in marea lor majoritate, din importanta, in configuratia tabloului epidemiologic, in deosebi in tarile dezvoltate din punct de vedere economic sunt pe prim plan asa-zisele "boli ale civilizatiei contemporane": bolile cardiovasculare, bolile cronice ale unor aparate si sisteme, bolile de nutritie, neoplaziile, afectiunile stomatologice, malformatiile congenitale, bolile genetice, accidentele etc. (Girbu si coaut., 2007).

Confruntarea cu aceste boli este urmarea decalajului dintre evolutia precipitata a societatii moderne si capacitatea relativ moderata de adaptare a omului, supus unui complex de variabile, intricate unele in altele. Omul contemporan este supus la efecte patogene cateodata necunoscute: aditivi alimentari, poluanti ai mediului aerian si acvatic, radiatii, circulatie, droguri, stress. Aceasta gama de factori nocivi, neinfectiosi, actioneaza deseori ocult, asimptomatic sau la limita "vizibilitatii clinice". Astfel speranta de vita, dupa ce a crescut mult, incepe sa scada. Frecventa cancerului creste, maladiile cardiovasculare fac ravagii.

Tot mai frecvent in literatura de specialitate se mentioneaza rolul sanogen a practicarii exercitiului fizic si sportului. Exercitiul fizic este punct important in tratamentul hipertensiunii arteriale (Vasilescu M., Iancu I., Rusu L., Ridriu T., 2000), in prevenirea herniilor de disc (Iacub G., 1997) si ameliorarea activitatii cerebrale (Petrovita I.; Iuta D., 1999), in mobilizarea ventilatiei pulmonare maximale (Турецкая А., Строгин Г.,1991), tratarea obezitatii, dezvoltarea fortei si supletei fizice (Гинзбург М., Козущица Г.,1997;Stoinescu G., 1990; Strugar V.; Bocu T., 1998) etc.

Aspectele benefice ale miscarii sunt cunoscute in lumea intreaga ca idei, dar integrarea profunda, eficienta a ei in educatie, si in particular in educatia socio-profesionala, trebuie sa fie castigata nu numai pe planul institutiilor dar si al obiceiurilor. Dupa cum mentioneaza savantii Vidrin V.M., 1990; Efstafiev V., 1990; Nicolaev Iu.M., 1993; Danail S.N., 1996 etc., obiceiul de a practica miscarea pot fi format numai in baza educatiei fizice creative, care de altfel si este esenta educatiei fizice. Lectiile de educatie fizica in forma lor actuala nu numai ca nu provoaca motivatia pentru exercitiu fizic, dar invers, de cele mai frecvente ori creeaza o repulsie.

Printre metodele creative ale educatiei fizice este si shaping-ul, care trateaza individual fiecare persoana (practicant) si care are scopul de a promova sanatatea si frumusetea.

In actuala lucrare ne-am propos drept scop evidentierea opiniei membrilor Asociatiei de shaping din Republica Moldova care practica efortul fizic dozat despre rolul lui in promovarea sanatatii.

Material si metode

Determinarea atitudinii populatiei fata de practicarea efortului fizic dirijat si rationalizarea alimentatiei s-a efectuat prin utilizarea metodei anchetarii prin chestionar, interviu si convorbire (Grosbras J.M., 1997) a membrilor Asocia iei de shaping din Republica Moldova, obtinand astfel un studiu extensiv desfasurat cu caracter static. In acest sens am elaborat doua chestionare cu intrebari diferentiate pentru motivatie si aspectele socio-igienice, cu ajutorul carora am incercat sa cunoastem opiniile celor implicati despre locul si rolul efortului fizic dozat in promovarea sanatatii.

In interviuri au participat 300 persoane de sex femenin, cu varsta cuprinsa intre 16-55 ani, varsta medie ponderata fiind de 32,6±4,73 ani.

Persoanele participante in studiu au fost repartizate in doua loturi: lotul A - alcatuit din persoane care au apelat numai la efort fizic i lotul B - alcatuit din persoane care pe langa efortul fizic dirijat au apelat i la corec ia alimenta iei in sensul echilibrarii ei in raport cu varsta, starea de sanatate i perioadele metabolizmului. Corec ia alimeta iei se rezuma la formarea condi iilor catabolice in organism. In acest scop alimentele se combina cu efortul fizic intr-un mod deosebit:

proteinele se utilizeaza cu 5 ore inainte de antrenament;

glucidele cu 2 ore inainte de antrenament;

timp 3 ore dupa antrenament se pot utilza glucide in cantitati foarte mici.

Rezultate si discutii

Efectivul loturilor este de 180 (60%) versus 120 (40%) persoane. Structura loturilor investigate in functie de grupele de varsta este prezentata in figura ce urmeaza (Fig.1).

De mentionat urmatoarele particularitati structurale - lotul A se caracterizeaza prin prevalenta persoanelor cu varsta cuprinsa intre 16-25 ani (45.0%), iar lotul B prin prevalenta celor cu varsta de 36-45 ani (45 %). Diferentele structurare decelate pun in evidenta atitudinea membrilor Asociatiei de shaping fata de starea de sanatate. Motivatia principala pentru practicarea efortului fizic dirijat este formarea si modelarea siluetei este caracteristica pentru persoanele de 16-25 ani, iar o data cu inaintarea in varsta se exteriorizeaza preocuparea pentru mentinerea sanatatii, motivatia principala fiind corectia alimentatiei.

Fig. 1. Structura persoanelor intervievate in raport cu grupele de varsta.

Potrivit parerii persoanelor intervievate, incepand cu varsta de 24 ani acumularea grasimilor se intensifica.

Conform datelor din literatura de specialitate daca dupa varsta de 25 ani se acumuleaza surplus de grasime inseamna ca persoanele se alimenteaza incorect si imbatranesc mai repede. Exista pericolul obezitatii, iar odata cu ea la sigur va veni hipertonia, stenocardia, diabetul zaharat si imunitatea scazuta.

Putem concluziona ca greselile evidente ale oamenilor in alimentatie si in modul lor de viata reprezinta o bariera naturala ce limiteaza durata vietii lor. Trebuie de mancat acele produse care permit o durata mai lunga ai vietii calitative.

Ca rezultat al anchetarii grupului A si B la intrebarea: "Ce isi doresc femeile cel mai mult?" a aratat ca sursele de baza ale fericirii la femei de fapt sunt putine, acestea fiind familia, copiii, si sanatatea proprie. Restul care tine de serviciu, distractii, hoby-uri de asemenea sunt importante dar nu intr-atat.

Pentru majoritatea oamenilor sanatatea prezinta ceva abstract. Ei nu se gandesc la sanatate. Sanatatea este prezentata ca o declaratie de a o avea. Insa apare o contradictie care trebuie eliminata dintre declaratia de a avea si modul concret de viata, care la majoritatea populatiei nu este orientata spre atingerea acestui scop. In sondajul nostru, la intrebarea "Ce este sanatatea pentru ele?" - 85% din femeile anchetate au raspuns ca sanatatea este cel mai de pret, "valoarea acestui pret" insa este diferit: 15% persoane au un interes profund pentru sanatate, 56% - destul de puternic, iar 29 % isi amintesc de sanatate din cand in cand. Cea din urma cota, este apreciat negativ din punct de vedere medico-social.

O alta problema importanta in mentinerea si promovarea sanatatii este alimentatia rationala. Impactul alimentatiei nerationale si sedentarismul este atat de evident pe mapamond, incat in SUA de acum se vorbeste tot mai insistent despre o endemie de supraponderatie si obezitate.

La intrebarea "Mancarea este o placere sau o necesitate?" au raspuns: 23% - necesitate, 45% - o placere, 32% - nu are importanta ce mancam. Din punct de vedere medico-social este estimat atat mancatul din placere, cat si indiferenta fata de ce, cat si cum mancam, deoarece atitudinile respective sunt factori care conditoneaza formarea unui stil de viata nesanogen si pune in evidenta prezenta emotiilor negative, pe care unii oameni incostient se straduie sa le compenseze cu ajutorul mancarii, formandu-si astfel emotii pozitive. Pentru oameni, mancarea (la sarbatori, teatre, cinematografe) este o metoda de a-si crea o stare de placere.

Din punct de vedere al organismului senzatia de foame este un semnal, care vorbeste despre insuficienta glucozei in sange. Informatia despre deficitul de glucoza in sange de la receptorii corespunzatori pleaca in hipotalamus. Acolo pofta de mancare este reglata de doua centre: centrul de foame si centrul de satietate. Dupa luarea mesei nivelul de glucoza in sange creste si cand se atinge un nivel anume de concentrare, semnalul corespunzator stimuleaza centrul de satietate. El la randul sau, duce la scaderea activitatii centrului de foame, si la disparitia senzatiei de foame.

Savantii afirma ca, odata cu varsta centrul de satietate devine mai putin sensibil la cresterea nivelului glucozei in sange. Ceea ce inseamna ca semnalul spre centru va ajunge cu intarziere. Cu atat mai mult, ca odata cu varsta glucoza se asimileaza mai greu de catre muschi-consumatorii principali. In rezultat, omul mananca mai mult pana la momentul cand actioneaza reglatorul principal de masurare a mancarii.

La intrebarea: "Dupa ce ati simtit saturatie continuati consumarea alimentelor?", majoritatea persoanelor au dat un raspuns negativ. Totodata insa 24% din persoanele intervievate, cu varsta cuprinsa intre 30-55 ani au dat un raspuns afirmativ.

Continuarea alimentatiei dupa instalarea senzatiei de saturatie este un factor de risc in aparitia obezitatii de varsta. Potrivit datelor testarii antropometrice; deja la varsta de 30 ani excesul de tesut adipos la femeile obisnuite atinge 10 kg. Se stie ca excesul de grasime doar de 4 - 5 kg sporeste probabilitatea aparitiei aterosclerozei.

La intrebarea din ancheta: "Scopul adresarii acestei persoane in Asociatia de Shaping si rezultatele dorite" 58% persoanele anchetate au raspuns pentru sa arate bine, 20% - pentru mentinerea starii generale satisfacatoare si numai 22 % - pentru imbunatatirea sanatatii.

La finele studiului persoanele anchetate au raspuns la intrebarea: "Care sunt rezultatele in urma aplicarii Shaping-ului?" Raspunsurile in general putem sa le clasificam: sanatate - 22%, sanatatea corpului - 28%, sanatatea psihicului - 10%, corp frumos - 31%, increderea in societate - 9%. De mentionat ca raspunsurile obtine pune in evidenta motivatia pentru practicarea efortului fizic dozat, un moment cheie in formarea unui stil de viata sanatos, precum si formarea emotiilor pozitive, atat de necesare pentru adaptarea de factorii de stres prezenti in viata cotidiana.

Concluzii

In cele din urma putem face o concluzie ca aplicarea efortului fizic dozat conjugat cu o alimentatie corespunzator varstei si sanatatii femeile obtin nu numai un corp frumos, ele obtin si un corp sanatos, si o stare psihica si emotionala mai buna, ceea ce prezinta o motivatie puternica pentru schimbarea stilului de viata si orientarea pentru sanatate.

Bibliografie

Barnea Elena. Sedentarismul in viata femeii Editia Sport - Turism, Bucuresti 1982.

Besot Jacquies. Frumusete si Plenitudine, 1999, 200 p., p. 48-174.

Danail S. N., Danail S., Cerescu Gh., Aftimiciuc O. Analiza aspectelor activitatii comunicative ale studentilor practicanti in procesul desfasurarii lectiei de gimnastica stereotip. // Probleme actuale privind perfectionarea sistemului de invatamant in domeniul culturii fizice, Chisinau. Materialele Conferintei Stiintifice Internationale, 1996, p. 21.

Danail S. Optimizarea sistemului lectiilor de studii in cadrul disciplinei universitare Educatia Fizica // Sinteza lucrarilor prezentate la Sesiunea anuala a catedrei de Educatie Fizica din Universitatea "Gh. Asachi", Iasi, 1996, p. 120-124.

Danail S., Aftimiciuc O. Consideratii generale referitoare la structura programei de invatamant "metodica formarii ritmului de comunicare didactica la studentii institutelor de cultura fizica". // Eficienta, creativitate in educatie fizica si sport, Iasi: Universitatea Politehnica, 1997, p. 211-217.

Grimalschi T., Tolmaciov P. E., Filipenco E. Gimnastica. Literatura didactica pentru studentii institutelor de invatamant superior, Chisinau, 1993, p.  44.

^{Grosbras J. M. Méthodes statisticus des sondages. Paris: Editura. Economica, 1997.}

Filipescu D. Pregatirea fizica aplicativa a studentelor universitatilor de medicina in cadrul disciplinei "Gimnastica". Autoref. tezei de dr. in pedagogie, Chisinau, 1999, 26 p.

Friedman SB et al. (eds): Comprehensive Adolescent Health Care. St. Louis, Quality Medical Publishing, 1992.