Profilaxia carei molarului de 6 ani

PROFILAXIA CAREI MOLARULUI DE 6 ANI

Profilaxia cariei molarului de 6 ani, ar trebui sa fie o problema esentiala in activitatea medicilor dentisti (8), cu toate ca vulnerabilitatea mare la carie si extinderea mentinerii unor conditii de receptivitate crescuta pentru un timp indelungat, genereaza necesitati de supreveghere permanenta si un volum mare de activitate curativa (58).

Profilaxia cariei molaruli 1 permanent se suprapune in general cu PROFILAXIA GENERALA A CARIILOR care schematic se pot impartii in (26,58):

mijloace de profilaxie cu actiune generala:

a. alimentatia rationala (prenatala a mamei cu sarcina si postnatala a copilului)

b. sa fie echilibrata in principiile alimentare si sa fie suficiente vitamine si saruri minerale

c.  restrictiile alimentare trebuie sa vizeze:

reducerea cantitatii de hidrati de carbon si mai ales a formelor periculoase (lipicioase, inghetata),

adaptarea unui orar nepericulos consumarea o singurei date pe zi cu ocazia mesei principale)

individualizarea consumului in functie de carioactivitatea copilului,

folosirea inlocuitorilor de zahar

d. consumarea de alimente nerafinate.

e.  echilibrarea neurovegetativa si somatica;

f.  educatia sanitara: invatarea cat mai precoce a tehnicii de periaj (sa fie cat mai corecta din punct de vedere al tehnicii, timpului si materialelor folosite).

mijloace de profilaxie cu actiune locala:

a.favorizarea autocuratirii (cu alimente dure ),

b.curatirea artificiala (periajul si alte mijloace secundare de igiena: matase dentara, clatitul bucal),

c.indepaartarea factorilor predispozanti locali (tartru, placa dentara, obturatii sau lucrari protetice incorecte),

d.dispensarizarea.

3. mijloace speciale de marire a rezistenttei anticarioase:

a.aplicatii de fluor:

-generale:fluorul pare sa posede actiune anticariogena atat in perioada preeruptiva cat si in cea posteruptiva.

-locale:aplicatii topice au efect asupra maturatiei smaltului,obturand porozitatile cu obtinerea unei stari ameliorate a suprafetelor de smalt).

b.metode de protectie locala:

-utilizarea laserului

-vaccinarea

-sigilarea santurilor si fosetelor

-ondotonia profilactica

VALOAREA SIGILARILOR IN CARIOPROFILAXIE

A.  Locul sigilarilor in carioprofilaxie

Dupa cum s-a vazut anterior sigilarea santurilor si fosetelor apartine metodelor speciale de protectie locala ce au ca rezultat marirea rezistentei smaltului la atacul carios.

Pentru santurile ocluzale numai ondontotomia profilactica Hyatt si sigilarile reprezinta o solutie de succes.

Cu toata abundenta de tehnici, metode si materiale folosite in carioprofilaxie totusi santurile si fisurile ocluzale ale dintilor laterali si mai ales a molarului 1 permanent prezinta o receptivitate crescuta la carie,deci sigilarea santurilor si fisurilor are rol de a intregi profilaxia cariei molarului 1 permanent si a celorlalti dinti, astfel ca nu se poate vorbi de un program profilactic complet al cariei molarului 1 permanent fara aportul sigilarii. Aplicarea concentrata a cat mai multe metode dau rezultate bune si pe termen indelungat(14).

OMS(cit.de 34) nclude de altfel sigilarea santurilor si fosetelor intre cele 4 metode de prevenire a cariei dentare alaturi de fluorizare locala si generala, igiena alimentatiei si igiena bucodentara.

Sigilarile trebuie facute cu precadere la dintii cu receptivitate mare si medie la carie imediat dupa eruptia acestora, durata colajului fiind estimata la 2-5 ani(7).

B. sigilarile in programe publice si in cabinetele particulare

Utilizarea sigilantilor pentru prevenirea cariilor in programe de sanatate publica cere diferite consideratii fata de folosirea lor in cabinetele particulare. Cabinetele particulare de obicei prezinta un mediu ideal de lucru, iar in conditii similare nu sunt intotdeauna disponibile pentru programele de sanatate publica care adesea pot fi efectuate in conditii de teren si cu echipamente, care pot sa nu fie la standardele din cabinetele particulare(29).

INCONVENIENTELE ALTOR TEHNICI DE PROFILAXIE

A.    Fluoroprofilaxia

1. tehnicile de fluorizare endogena:

a. trebuie sa fie perfecte,

b. necesita un timp indelungat de administrare,

c.  este necesar un control riguros al dozarii (fluorul este o substanta potential tozica) (6).

2. tehnici de fluorizare exogena (compusi pe baza de fluor ca Fluocal, Elmex gel):

1. nu reuseste sa asigure o imunitate totala fata de procesul carios, protectia fiind selectiva, mai reprezentativa la nivelul suprafetelor netede si doar partial la nivelul zonelor de retentie (relieful negativ de pe supraftele ocluzale ale dintilor laterali), aceste zone fiind susceptibile la carie in special la dintii recent erupti.
2. necesita personal calificat,
3. aplicatiile sunt destul de costisitoare,
4. trebuie repetate la fiecare 6 luni (6)

B.    Vaccinarea

Este foarte dificila vaccinarea impotriva tuturor speciilor microbiene responsabile de carie la om (ele sunt foarte numeroase).

Prin inactivarea unor bacterii altele pot sa-si modifice metabolismul si sa devina patogene (prin perturbarea echilibrului) (26).

C.    Extractia sistematica a molarului permanent de Hotz

Desi indicii de carie descresc in prima perioada prin indepartarea unui dinte vulnerabil,in perioada ulterioara indicii cresc rapid datorita modificarii punctelor de contact dintre dintii restanti.

Poate da dezechilibre ocluzale importante cu repercursiuni la distanta asupra sanatatii parodontiului.

D.    Periajul

1. imposibilitatea indepartarii prin periaj a placii dentare in totalitate si pentru un  timp indelungat de pe toate suprafetele dentare, dar mai ales de pe cele expuse unui risc mai mare de acumulare, care de altfel coincide si cu riscul cel mai mare de aparitie a cariei dentare (igiena dentara efectuata personal si de copii nu reuseste decat accidental si pe perioade scurte de timp sa asigure gradul de curatare necesar pentru asigurarea unei protectii seminificative).
2. chiar in conditiile unei metode de periaj foarte eficiente se poate demonstra existenta unor zone preferentiale de curatare numai pentru suprafetele neexpuse, in schimb efectuare unor efecte nesatisfacatoare sau inexistente asupra celor expuse riscului acumularii placii dentare.

E.    Alimentatia

Este cunoscuta reticenta copiilor in ceea ce priveste reducerea hidratilor de carbon din alimente.

F. Obturatiile preventive cu amalgam

1. necesita si aceasta inlocuiri periodice (nu este o obturatie cu caracter definitiv) (34).
2. retentia se realizeaza prin pierderea de substanta dura sanatoasa, sporita prin inlocuirile ulterioare.
3. timpul reaplicarii amalgamului este mai lung (14 minute fata de 10 minute pentru sigilare) (34).

Concluzie: fiecare metoda are limitele sale iar sigilarea santurilor si fosetelor nu inlocuieste aceste metode de profilaxie ci ele sunt aplicate concentrat intr-un program cu scopul final de prevenire a cariei dentare, sigilarea santurilor si fosetelor fiind o metoda cu actiune precisa (prevenirea cariei in santuri si fosete), nefiind deci o tehnica universala.