Stomacul prezinta doua portiuni: verticala si orizontala.
Portiunea verticala-este proximala, descendenta numita partea digestiva alcatuita din doua segmente:
Fundul stomacului sau tuberozitatea mare constituie partea cea mai larga si inalta a stomacului,aflata deasupra cardiei, imediat sub diaphragm, ocupand 1 3 din lungimea portiunii verticale ( 4cm ); in interior, se afla serul inchitit in timpul deglutitiei ( camera cu aer a stomacului )
Capul stomacului are forma de cilindru, turtit anteroposterior, se intinde de la cardia pana la linia orizontala trasata prin marginea superioara a portiunii orizontale.
Portiunea orizontala-este distala si usor ascendenta, denumita si portiuneaegesterie, este constituita tot din doua segmente:
Sinusul stomacului sau mica tuberozitate constituie partea cea mai decliva a stomacului, are o lungime de 7,5cm si forma unui segment de sfera.
Portiunea pilorica este usor ascendenta, alcatuita-la randul ei- din alte doua segmente:antrul piloric sau vestibulul piloric si canalul piloric, separate intre ele prin santul piloric superior si inferior.
Anatomia descriptiva-Situatie
Stomacul este un organ toracoabdominal, situate in etajul supramezocolic al cavitatii peritoniale mari, in loja gastrica, imediat sub cupola diafragmatica, delimitata:
Superior-diafragmul toracoabdominal
Inferior- de colonul si mezocolonul transvers
Posterior- de peritoneul care constituie peretele posterior al bursei omentale
La stanga- de loja splenica
La dreapta- de loja hepatica cu care comunica larg
Prezenta stomacului la acest nivel, imparte loja gastrica in doua sectoare principale: sectorul retrogastric reprezentat de bursa omentala mare si-sectorul pregastric, care comunica superior cu spatiul interhepatodiafragmatic, iar- inferior cu etajul submezocolic al cavitatii peritoniale mari.
Formele si dimensiunile stomacului
Stomacul este un organ cavitar, din aceasta cauza, forma si dimensiunile lui sunt diferite, elementele de variabilitate sunt multiple, astfel ca asprctul morfologic si dimensial este modificat la cadavru fata de omul viu:
-La cadavru, stomacul isi schimba rapid forma initiala datorita scaderii tensiunii peretilor absominali, diminuarii tonicitatii stratului muscular al stomacului, aparitia secundare a distansiei prin gazelle intracavitare, care ii determina forma de aspectul unui sac sau de cimpoi, cu directie predominant transversala,pe care vechii anatomisti o atribuiau stomacului.
-Stomacul pe viu, in repaos si examinat in artostatism, are forma unui "J" majuscule, sau de carlig, format din doua parti-una verticala si alta transversala. Stomacul umplut moderat are urmatoarele dimensiuni:lungime totala 25cm,latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului 8,5cm,largimea dintre cele doua margini ale canalului piloric de 3cm, diametrul anteroposterior 8cm, inaltimea fundului stomacului 4cm,lungimea vestibulului piloric 7cm si a canalului piloric 3cm. Capacitatea stomacului, in mod normal,variaza intre 600-2000cm, in functie de varsta, sex, regimurile alimentare si starile patologice.
Mijloace de fixare
Stomacul este mentinut in locul sau, gratie tubului digestiv , conexiunilor sale cu ficatul, intestinal gros, splina si peretele posterior al abdomenului.
Continuarea cu esofagul, la nivelul cardiei, contribuie la fixarea stomacului, prin aderenta esofagului la nivelul diafragmului.
Continuarea cu duodenul la nivelul pilorului, fixat in mod secundar, la peretele posterior al abdomenului prin fascia lui Treitz dreapta si stanga.
Ligamentul gastrohepatic sau epiplonul gastrohepatic leaga stomacul de ficat: el contine, intre foitele sale, pediculul hepatic, vasele gastrice stangi, vasele pilorice, noduli limfatici si elemente nervoase.
Ligamentul gastrocolic face legatura dintre stomac si colonel transvers.
Ligamentul gastrofrenic reprezinta cel mai puternic mijloc de fixare al stomacului, constituit din fibre conjunctive, intinse de la stomac la fata inferioara a diafragmului.
Pediculii vasculari si tesutul conjunctiv organijat de-a lungul lor, acoperiti de peritoneu: artera gastrica stanga, artera hepatica si artera splenica.
Presa abdominala constituie un factor important in modalitatile de mentinere a stomacului in pozitia normala.
Conformatie exterioara si raporturi
Descriptiv, stomacul prezinta: doi pereti ( anterior si posterior ), doua margini ( curbura mare si mica ) si doua orificii ( cardia si pilorul ).
Peretele anterior- poate fi impartit , din punct de vedere al rapoartelor intr-un segment toracic si unul abdominal:
Segmentul toracic- corespunde celor 2/3 superioare din portiunea sa verticala; este situate intr-un plan usor oblic anteroinferior, avand raporturi cu diafragmul si ficatul.
Segmentul abdominal- corespunde 1/3 inferioare a portiunii verticale si portiunii orizontale in intregime, acest segment are tendinta de orizontalizare, din cauza colonului transvers si a mezoului sau, vine in raport direct cu peretele abdominal anterior, pe o suprafata numita, din cauza formei sale, triunchiul lui Labee.
Peretele posterior-al stomacului are rapoarte cu peretele abdominal posterior si cu organelle de la acest nivel, prin intermediul bursei omentale.Peretele posterior din punct de vadere al rapoartelor, poate fi impartit in trei segmente: gastrofrenic, supramezocolic si mezocolic.
Curba mare a stomacului-este convexa, subtire, are circa 40cm, pleaca de la incizura cardiotuberozitara si ajunge la pilor; prezinta doua segmente: vertical si orizontal
Curba mica a stomacului-este concave, groasa ,sub forma unui unchi diedru, cu un versant anterior si unul posterior, are 15cm lungime si prezinta tot doua segmente: vertical si orizontal, intre care delimiteaza incizura angulara sau angulus.
Esofagul abdominal si cardia-importanta cardiei este data de rolul sau de sphincter care asigura rolul bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si, impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.
Pilorul- sau orificiul inferior al stomacului este situate paravertebral, pe flancul drept al primei vertebre lombare; limita sa este precisa, data de prezenta santului piloroduodenal si a venei prepilorice, care coboara spre vena gastroepiploica dreapta. Anterior, pilorul este acoperit de lobul patrat al ficatului; -posterior corespunde arterei hepatice si venei porte. Marginea superioara a pilorului are raport cu artera gastrica dreapta (artera pilorica );-marginea inferioara da insertie epiplonului mare, unde se afla vasele gastroepiploice drepte.
Stomacul este un organ cavitar cu rol de depozitare a alimentelor, timp in care au loc o serie de procese mecanice si chimice; in vederea realizarii celor doua functii, peretii stomacului sunt alcatuiti din patru tunici:
Tunica seroasa-este reprezentata de peritoneul visceral, care acopera stomacul aproape in intregime
Tunica musculara-constituie dupa Braus, aparatul motor al stomacului, fiind alcatuita din trei straturi:
Stratul longitudinal
Stratul circular
Fibrele oblice
Tunica submucoasa-captuseste musculatura si permite alunecarea mucoasei, este alcatuita din tesut conjunctiv lax, vase de sange si limfatice, nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase.
Tunica mucoasa-este structuralizata, complex, morfofiziologic se continua-superior-cu mucoasa esofagului si -inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala.
Mucoasa gasrica este alb-cenusie pe stomacul gol,roz-rosiatica in timpul digestiei si cenusie-la cadavru.
Venele si nervii stomacului
Importanta secretiei gastrice cotidiene si energia necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului:-arterele stomacului provin din trunchiul ( gastrica stanga, hepatica si splenica )din care deriva cinci artere,primare si numeroase artere secundare:
Artera gastrica stanga-are originea in trunchiul celiac, exceptional din artera abdominala, pe traiectul ei prezinta trei segmente:segmental parietal posterior cu directie oblica, la stanga si anterior, este alipit de peretele abdominal,segmentul intermediar-se orienteaza posteroanterior, paraseste planul parietal, ridica peritoneul si formeaza crosa arterei gastrice stangi, segmental terminal- are un traiect anteroinferior, ajunge la curbura mica gastrica si coboara in lungul acesteia, dupa care se imparte in cele doua ramuri terminale: anterioara si posterioara.
