Obiectivizarea si evaluarea antrenamentului si concursului sportiv pe plan metodologic si biologic, sursa esentiala a modelarii lor

Obiectivizarea si evaluarea antrenamentului si concursului sportiv pe plan metodologic si biologic, sursa esentiala a modelarii lor

Pornind de la ideea ca antrenamentul si concursul reprezinta sistemec omplexe probabilistice, alcatuite dintr-un numar mare de componente cu o anumita organizare si functionalitate interioara, am ajuns la concluzia ca, pentru a le conduce sau regla catre un scop definit, trebuie sa le obiectivizam. Rezultatul sportiv, la inceput, reprezenta una din putinele date concrete ale antrenamentului, dar era prea tarziu inregistrat, prea sintetic prezentat, prea concentrat pentru a fi analizat ca efect in raport de cauza, adica de continutul si metodologia care l-au determinat. Necunoasterea componentelor intime ale antrenamentului si concursului, a folosirii si succesiunii (algoritmizarii) lor in timp explica adesea stagnarea, involutia sau tempoul prea lent al evolutiei performantelor. In acest sens, este de presupus fie ca o parte din rezultatele sportive mari sau maxime sunt o consecinta fericita sau intamplatoare a actiunii de pregatire, fie ca recordurile mondiale sau personale nu reprezinta decat o cota-parte din valoarea pe care sportivul ar fi putut s-o realizeze in doncitii de antrenament dirijat.

Pe baza acestor ipoteze s-a imaginat un sistem de inregistrare a informatiilor emise de sportiv in antrenament si in concurs. Informatiile sunt multiple si diverse. Ele sunt de exenta metodologica, privesc mijloacele utilizate in fiecare antrenament, succesiunea, numarul de repetari, intensitatea si durata efortului, momentele de pauza, de organizare etc. Acestea alcatuiesc factorul cauzal, pentru ca informatiile cu caracter reactiv ale organismului (cardiorespirator, neuromuscular si cele biochimice), care sunt obiective, reprezinta u efect, ca de altfel si cele subiective, de natura psihologica. Ele alcatuiesc costul biologic si psihic al efortului elaborat metodologic. Si concursul presupune un amestec de efort fizic, tehnic si tactic, sustinut de un tip sau altul de energogeneza, cu o anumita pondere a unei calitati motrice in dozari diferite cu celelalte, in functie de durata, dificultatea si structura efortului. Din acest punct de vedere s-a dovedit salutara prezenta cercetatorului metodolog in viata sportivului, echipei sau echipajului, alaturi de antrenor si medicul sportiv, insarcinat cu evidenta desfasurarii tuturor antrenamentelor si concursurilor si prelucrarea critica a informatiilor cu caracter pedagogic (profilul mijloacelor, intensitatea si durata efortului si densitatea lectiei sau compozitia tehnico-tactica a concursului). In ceea ce priveste informatia biologica ea poate fi: morfologica, fiziologica, biochimica, biomotrica, dar si psihosociologica, si este culeasa periodic in momentele semnificative pentru evolutia formei sportive de catre brigada multidisciplinara. Conceptul de brigada multidisciplinara si solutia organizatorica a alcatuirii ei - din fiziolog, biochimist, biomotrist, psiholog, sociolog, ingineri electronisti si mecanici - au fost impuse de multitudinea informatiilor emise de sportiv in pregatire si concurs. Inainte de antrenament, in timpul - daca exista aparatura de teleinregistrare - si dupa incheierea acestuia, zilnic, se inregistreaza o mare cantitate de informatii. Acestea sunt prelucrate, in profida diversitatii unitatilor de masura (milimoli, milimetri, miligrame, kilocalorii, kilogrammetri, microni, milisecunde, wati, jouli, kilojouli, metri, kilograme, numar de repetari, secunde etc.), corelate intre ele si indeosebi cu cele metodologice sau cu cele pedagogice, care le provoaca si le explica nivelurile. Dupa prelucrarea acestor informatii complexe, antrenorul si medicul sportiv elaboreaza o sinteza critica si, la sugestia specialistilor brigazii, continua sa aplice valorile modelului sau le reconsidera pe acelea ale ciclului saptamanal urmator. Organizarea acestor brigazi s-a dovedit de un nepretuit ajutor in dirijarea antrenamentelor. O astfel de brigada nu anuleaza rolul circuitului pe care un sportiv il parcurge intr-o unitate specializata (de exemplu, Institutul de medicina Sportiva) care stabileste gradul de sanatate si apoi nivelul general de adaptare a organismului la solicitarile standard de efort. Dar controlul formei sportive, prin dirijarea efortului, este realizat de brigada multidisciplinara.

Consecintele metodico-stiintifice ale acestei gandiri si organizari s-au dovedit favorabile. In primul rand, pentru ca s-a obtinut o cantitate mare de date privind antrenamentul sportiv, care a crescut de la an la an si a permis o suita de analize concretizate in cele din urma in rationalizarea continutului si desfasurarii lui. In al doilea rand, s-a asigurat un flux de informatii pe baza carora s-au elaborat indicatii metodologice adecvate si oportune. Acesta a alcatuit o bucla tipica de feed-back, de conexiune inversa intre cauza si efect, care reprezinta o modalitate de autoreglare utila controlului si conducerii la "pas marunt" a antrenamentului catre obiectivul prestabilit prin concurs. Actionandu-se astfel, s-a obtinut o evidenta riguroasa pentru toate ramurile si probele care beneficiaza de asistenta stiintifica. In felul acesta, evidenta a devenit un corolar al planificarii, o necesitate care astazi este respectata in practica sportului de inalta performanta.

Sistemul de obiectivizare s-a bazat initial (la inceputul anilor 60) pe o tehnologie simpla, accesibila oricarui cadru de specialitate caruia i s-au pus la dispozitie instrumente simple de inregistrare rapida, exacta a fiecarui act sau actiune motrica, cu toate elementele sale caracteristice: structura, numarul de repetari, succesiunea, unitatea de timp in care s-au realizat, pauzele, durata lor, spatiile parcurse, kg. ridicate, forma, viteza si inaltimea de ridicare, amplitudinea miscarilor, continutul si durata explicatiilor, demonstratiilor, cercetarilor etc. Dupa fiecare lectie, pe baza acestor informatii se calculeaza toti indicatorii care determina programarea antrenamentului (structurile folosite, volumul, intensitatea, durata si densitatea efortului) si, implicit, eficienta lectiei respective. Din corelarea lor pot rezulta, de asemenea, indici calitativi si cantitativi, pe baza carora se pot face aprecieri obiective, asupra lectiei. Sintezele zilei, ale ciclului saptamanal, ale tuturor lectiilor (de ordinul sutelor), ale tuturor ciclurilor saptamanale (de ordinul zecilor) si ale etapelor alcatuiesc evidenta antrenamentului pe intregul ciclu anual. Aceste sinteze se confrunta cu proiectul (planul) de lectie, antrenorul capatand un tablou sinoptic care-l edifica asupra aspectelor si partilor reusite sau mai putin reusite, realizate sau depasite, ori efectuate sub nivelul prevazut. Astfel, se obtine o cantitate mare de informatii, rezulta din aceasta stenografie a suitei de lectii planificate. In consecinta, se pot calcula valorile investite in proces - structurile sau exercitiile, timpul consemnat si spatiul parcurs, diferentiat pe un interval olimpic (4 ani), al unui ciclu anual, al unei etape sau al unui ciclu saptamanal. Fisa de inregistrare tipizata dupa structura lectiilor de antrenament, care difera de la o ramura de sport la alta, cronometrul si creionul de inscriere (eventual de mai multe culori) pentru consemnarea prescurtata (codificata) asigura intreg inventarul necesar obiectivizarii lectiei. Datele din aceasta fisa de evidenta sau protocol, cum se numeste in cercetare, se recalculeaza, de cele mai multe ori, pe hartie milimetrica (pentru calculul densitatii lectiei), care devine astfel documentul de lucru, sinteza sau evidenta numerotata (egala cu numarul planului de lectie), pe temeiul careia se fac aprecierile e catre antrenor, cercetatorul metodist si bragada multidisciplinara. Adunandu-se mai multe informatii de acest gen, prelucrate unitar si continuu comparate (de exemplu, ani in sir), se creeaza o autentica banca de date indispensabila analizelor, interpretarilor si depistarii unor legitati care actioneaza in intimitatea antrenamentului si-i maresc eficienta.