Obiectivizarea si evaluarea antrenamentului si concursului sportiv cu ajutorul tehnicii audio-vizuale

Obiectivizarea si evaluarea antrenamentului si concursului sportiv cu ajutorul tehnicii audio-vizuale

Dezvoltarea electronicii a asigurat in mare masura obiectivizarea antrenamentului si concursului sportiv. Aparitia benzii magnetoscopice pentru inregistrari video, experimentata pentru prima oara in fata specialistilor cu ocazia J.O. de la Tokyo (1964), a revolutionat tehnica obiectivizarii. Cu timpul, aceasta s-a perfectionat, s-a miniaturizat si a devenit astfel un instrument accesibil si generalizat. Intrucat casetele video stocheaza informatii utile analizei concursului si antrenamentelor, ele se supun acelorasi legitati de catalogare si clasificare ca si cartile din biblioteci. Cu toata eficienta lor incontestabila, ele nu au inlocuit obiectivizarea manuala (stenografia lectiei de antrenament) si nici fotografia si filmul, care timp de decenii au constituit mijloace de concretizare, de obiectivizare a staticii sau dinamicii pregatirii concursului. Tehnica lucrului pe film, chiar cu viteze mici (de 16-24-48 imagini/s), a permis ca prin obturatia diafragmatica sa se inregistreze cadre cu viteze reprezentand a 500-a sau a 1000-a parte din secunda. O asemenea tehnica a inlesnit efectuarea unor masuratori de precizie asupra timpului si distantelor parcurse. In industrie se folosesc inca inregistrari pe film ale unor procese tehnologice cu viteze de 600 imagini/s, care apropie executia propriu-zisa de graficul modelului matematic. O asemenea performanta (care poate fi folosita si in analiza tehnicii sportive) nu este repetata de inregistrarea moderna pe banda video care, deocamdata, nu este interesata de reeditarea sau depasirea ei. Filmul pastreaza unele avantaje in virtutea carora se mentine inca in arsenalul mijloacelor audio-vizuale ce obiectivizeaza actul sau actiunea motrica ori procesul pedagogic al activitatii sportive. Puterea lui de conservare este mai mare, iar posibilitatea reproducerii - superioara celei realizate cu banda magnetica. De asemenea, fotografia si kinogramele executate de pe film sunt calitativ superioare celor realizate de pe banda video, aspect esential pentru cercetare. Din film se pot face mult mai usor montaje, ca si selectia care intereseaza studiul stiintific ori munca didactica. Afirmatia este valabila si pentru filmele-bucla care sintetizeaza intr-o succesiune de secvente, cu viteza reala, o actiune motrica, cea care intereseaza studiul sau analiza. Dar filmul este costisitor, procesul inregistrarii, developarii si proiectiei reclamand dotare si spatiu amenajat, iar copia dupa negativul filmului se realizeaza intr-un timp mai indelungat, spre deosebire de banda magnetica. In ce priveste fotografia, ea agenerat metoda stroboscopica, cu ajutorul careia se obtine strobociclograma ce contine intr-o singura imagine fotografica, pe un fond negru, succesiuea momentelor esentiale ale miscarii studiate. Aceasta este mai avantajoasa in studiu decat kinograma, pentru ca permite o vizionare unificata intr-un singur cadru a tuturor fazelor ei.

De retinut ca filmul se pastreaza mai bine, traverseaza timpul nealterat comparativ cu banda magnetica, daca este bine conservat in arhive speciale, dotate cu instalatii care mentin o temperatura constanta, umiditate scazuta, izolare totala si fara exces de lumina. In antiteza, banda magnetica asigura vizionarea imediata a tot ceea ce s-a inregistrat, permitand compararea impresiilor vizuale, senzoriale, auditive etc. imediat dupa efectuarea miscarii. Sportivul si antrenorul coreleaza imediat unele aspecte pe care le considera subiective, adica tot ce au simtit, vazut, auzit cu datele obiective ale inregistrarii. Acestea sunt discutate si raportate la datele inregistrarii manuale care cuantifica imaginea, aratand kilogramele ridicate, metrii parcursi, secundele consumate, notele si evaluarile de tehnicitate, de punctaj etc., cei doi cointeresati, antrenorul si sportivul, indeosebi ultimul dezvoltandu-si estfel capacitatea de autoapreciere, de corectare rapida si exacta.

Ca si in film, redarea video poate fi facuta cu viteze diferite, chiar cu incetinitorul, pentru a permite observarea unor amanunte greu sesizabile la derularea cu viteza normala. Oprirea aparatului pe o imagine (stop-cadru), indeosebi in probele tehnice sau in jocurile sportive, prilejuieste confruntarea opiniilor formulate de antrenori si sportivi, contribuind la adoptarea unui punct de vedere comun. Aceasta impune derularea repetata a secventelor respective si mai ales aprofundarea studierii, folosindu-se atat informatiile obiectivizarii manuale (la care nu trebuie inca sa se renunte), cat si masuratorile pe imagini pentru a se afla timpul, ritmul, relatiile, pozitiile, unghiurile, intr-un cuvant, elementele care alcatuiesc esenta stop-cadrului si a se formula concluzia corecta. Valoarea acestor studii si interpretari o data cu dezvoltarea simtului proprioceptor, care-i lasa sportivului in memoria sa kinestezica, musculara, mintala si emotionala elementele de comparatie si de judecata; la acestea se adauga cresterea pregatirii lui teoretice pe baza careia va fi capabil sa analizeze modelul miscarii sau tehnicii respective in raport cu imaginea mintala a momentului executiei.

Inregistrarea sonora, acolo unde este posibil, ca si a ritmului miscarilor, contribuie la depistarea unor erori uneori imperceptibile, a unor momente neaccentuate sau, dimpotriva, la cercetari de finete, la calculul tempoului etc.

Vizionarea repetata, de zeci de ori, a unui stop-cadru, a unui film-bucla, proiectarea cu viteza normala pot contribi mult la intelegerea unor parti din executia globala a unui procedeu tehnic. In special ritmul miscarii se poate "simti" prin retrairea de catre sportiv a ceea ce vede, mai ales daca proiectia are loc imediat dupa executie si inregistrare. In cadrul pregatirii tehnice si teoretice (cu ponderi diferite in economia planificarii antrenamentelor) a celor mai valoroase executii considerate etalon, model de eficienta si compararea cu propria executie (cea mai buna). O astfel de confruntare stimuleaza participarea  constienta a acestuia, obisnuindu-l sa desprinda esentialul. Educat si instruit ca atare, sportivul devine propriul sau "consilier", ajutandu-l astfel si pe antrenor in procesul complicat al dirijarii pregatirii.

Din acest punct de vedere este usor de sesizat avantajul vizionarii miscarii cu viteza normala, fata de miscarea incetinita sau imaginea izolata. De aici, atentia suplimentara pe care antrenorul trebuie sa o acorde incepatorilor, in special copiilor, care au nevoie sa fie educati sa-si revada executiile, sa se acomodeze cu conceptele si expresiile reclamate de folosirea aparaturii moderne audio-vizuale, sa invete sa sesizeze esentialul si sa se conformeze instructiunilor antrenorului.

In cazul jocurilor sportive, in care obiectivizarea manuala este mult mai dificil de obtinut (pentru ca este aproape imposibil sa se inregistreze traseele si comportamentul motric al tuturor jucatorilor unei echipe), folosirea mijloacelor audio-vizuale este cu atat mai indicata. Formarea unor calitati motrice combinate sau complexe (intelegand prin aceasta formarea unor deprinderi motrice de baza si a capacitatii de a le folosi in conditii mereu schimbatoare, am putea spune niciodata identice), precum si formarea unor structuri elementare de tactica precupune imbinarea exactitatii, a corectitudinii miscarii cu varietatea ei. Aceste elemente sunt necesare si in unele sporturi individuale in care se produc contactul cu adversarii, fie direct - box, lupte, judo, scrima, fie indirect - tenis de masa, de camp, volei, badminton.

In toate aceste cazuri, creativitatea, determina fie de adaptare, fie de initiativa, devine elementul esential al pregatirii copiilor si juniorilor. pentru aceasta, executarea in conditii diferite, simulate sau reale, vizionarea si analiza indeosebi a executiilor de exceptie contribuie la dezvoltarea imaginatiei, fanteziei si dorintei de a reedita sau depasi chiar nivelurile atinse si vazute de ei.

Inregistrarea si vizionarea holografica a miscarii aduce a treia dimensiune (de profunzime) in studiul imaginilor realizate de aparatura moderna audio-vizuala. In combinatie cu inregistrarea stereo a sunetului se obtine un efect complex, o informatie apropiata de informatia perceputa de simturile umane. Imaginea in relief, fie statica, dar mai ales dinamica in film, este de un real ajutor in procesul antrenamentului sportiv.

Informatica, prin metode si aparatura, a venit in sprijinul obiectivizarii, invatarii si perfectionarii sportive, reusind sa transpuna analiza biomecanica a unei actiuni motrice complexe de pe o inregistrare pe film, pe calculator. La introducerea informatiilor in calculator se pot obtine datele necesare pentru modelul matematic al unei miscari. In acest fel devine posibila suprapunerea schemei executate pe schema modelului din care se extrag invataminte atat pentru corectarea greselilor cat si pentru dezvoltarea grupelor musculare care pot sustine o anumita executie.

Adaugam la inventarul tehnicilor de obiectivizare inregistrarile pe disc (care concureaza serios banda magnetica pentru inregistrare video datorita faptului ca se foloseste citirea cu raze laser) cu o durata mai mare de folosinta si care necesita un spatiu mai mic de depozitare. De fapt, cu ajutorul laserului se face si citirea imaginilor holografice.

In prezent s-a realizat o conceptie total diferita de inregistrarea video, si anume nu prin baleiaj, ci prin inregistrarea numerica. Acest sistem permite citeze variabile de redare, o fidelitate crescuta a imaginii, posibilitatea de a obtine stop-cadru si de a mari separat anumite parti ale imaginiim, care intereseaza studiul in general si pe cel sportiv in special. Acum se fac inregistrari simultane cu camere video din doua, trei sau patru unghiuri care dau imaginii o dimensiune mult mai cuprinzatoare.

Tehnica inregistrarii si obiectivizarii cuprinde si stereografia, care permite imprimarea miscarii cu ajutorul a doua camere de video-captare cu semnale in infrarosu. Masuratorile, in totalitate automate, pot fi bi si tridimensionale. O astfel de metoda face parte din grupul sistemelor extrem de precise.

Nevoile studiului sportiv imprima un ritm sustinut pentru gasirea solutiilor mai avantajoase in inventarul mijloacelor audiovizuale. Astfel, pentru inot au fost fixate pe trepied pe fundul si pe toate laturile bazinului, sub nivelul apei, camere video inzestrate cu lentile speciale, cu un mare unghi de cuprindere. Tot pentru natatie au fost create camere de luat vederi prevazute cu prisme si lentile ce permit inregistrarea simultana, pe aceeasi banda, a imaginilor de deasupra si de sub nivelul apei.

Cum la camerele de luat vederi este prevazut si dispozitivul de inregistrare a timpului, chiar si in miimi de secunda, plasat in coltul imaginii pentru a nu-I estompa detaliile, rezulta ca posibilitatile analizei sporesc, mai cu seama in perspectiva dezvoltarii performantelor tehnice ale imprimarii video cu viteze tot mai mari. Iata de ce inregistrarea electronica, cuccedand celei manuale si amplificand posibilitatile de analiza fie a miscarii izolate, fie a procesului de antrenament, a patruns adanc si in metodologia pregatirii sportive. La nivel de inalta performanta, indeosebi cel care contine informatii multiple de ordin fizic, tehnic si tactic, privind potentialul adversarilor (in cazul jocurilor sportive si al sporturilor in care confruntarea adversarilor este directa), informatia selectata si sistematizata obtinuta prin tehnica moderna de obiectivizare si inregistrare a mijloacelor sudio-vizuale, capata un rol de prim rang in stabilirea strategiilor si tehnicilor de pregatire. Centrele de documentare (in care, alaturi de carte si film, a intrat si caseta video), institutele de cercetari, laboratoarele de informatica fac tot mai multe contracte cu sportivi sau echipe de valoare mondiala pentru a putea furniza informatii de diferite profiluri. Pentru exemplificare, relatam practica tenismanei Martina Navratilova, care primeste de la un centru de documentare, pe baza de contract, informatii si date asupra valorilor indicatorilor din tenisul mondial si indeosebi despre performantele realizate de adversarele ei prezumtive. Cunoasterea numarului orelor de antrenament, structura, volumul, intensitatea si durata efortului depus de aceste adversare, programul lor zilnic de activitate si refacere, meniul, exercitiile tehnice si tactice pe care le executa cu eficienta sporita etc., ca si solutiile de contracarare pornind de la potentialul real de concurs al sportivei amintite - informatii pe care le primeste la solicitare pe terminalul calculatorului personal si prin care de fapt si transmite la centrul de calcul datele proprii, codificate - reprezinta o metodologie absolut moderna, care depaseste orice solutie traditionala.

Pornind de la acest exemplu, ne putem imagina necesitatea bancii de date de care trebuie sa dispuna un club sportiv, un antrenor, cercetatorul si chiar sportivul, ca sursa de inspiratie, de comparatie in momentele in care se fundamenteaza performanta si se definitiveaza traseul de pregatire.

Subliniem faptul ca sportivul constituie sursa unica de cunoastere a modului in care se pregateste pentru concurs. El poate fi dotat cu un puls-tester, de dimensiunea cesului de mana, care ii indica digital frecventa cardiaca in orice moment al efortului. Tot informatii utile, dar nu de natura fiziologica, ci metodica, se transmit prin pantofii de alergare ai atletului, care indica frecventa pasilor, timpul de contact cu solul si lungimea pasului.

Evident, n-am epuizat inventarul mijloacelor audio-vizuale care obiectivizeaza actul motric si concursul, dar le-am retinut pe cele care au o mai mare generalizare in antrenamentul sportiv modern. Principiul intuitiei ramane fundamental in orice actiune de invatare si perfectionare, dar mijloacele audio-vizuale i-au dat o noua dimensiune, sporita si de neinlocuit.

Se afirma ca omul retine circa 30% din ceea ce vede si cam 20% din ceea ce aude, iar in conditiile asocierii vazului si auzului retine - din ceea ce i se  prezinta - aproximativ 65% din informatiile primite de cei doi analizatori. Aceasta proportie creste si mai mult cand miscarea se efectueaza pe simulator, care permite executii apropiate ca forma si dinamica de modelul matematic.

Efectul obiectivizarii ramane, asadar, complex, el provocand modificari substantiale in procesul perfectionarii tehnico-tactice, contribuind direct la modernizarea teoriei si practicii antrenamentului si concursului sportiv.