MUSETELUL (Matricaria chamomilla)

Incadrare sistematica

Regnul: Plantae

Increngatura: Magnoliophyta

Clasa: Magnoliopsida

Ordinul: Asterales

Familia: Asteraceae

Genul: Matricaria

Specia: Matricaria chamomilla

[Hodisan si Pop,

Descriere: Planta scunda, atingand inaltimea de m, mult ramificata si cu frunze de ori penat sectate, cu segmente lineare. Florile sunt grupate in capitule terminale. Marginea fiecarui capitul este ocupata de flori albe, ligulate,femele, iar in regiunea lui centrala se gasesc numeroase flori tubuloase, hermofrodite, galben-aurii, cu corola de dinti si androceul din stamine cu anterele concrescute. Receptaculul capitulului plan la inceputul infloririi devine comic si gol la interior, ceea ce permite sa se deosebeasca florile de musetel adevarat, de florile recoltate de la specii inrudite si lipsite de proprietati terapeutice.

Locuri de crestere: Este o planta erbacee, anuala, spontana, ce creste din zona de ses pana in cea montana, in intreaga tara, prin fanete poieni, margini de paduri, margini de ogoare, pe langa drumuri si cai ferate, pe langa locuintele oamenilor, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare. Planta infloreste din luna mai in continuu pana la sfarsitul lui iulie [Mocanu si Raducanu,

Parti utilizabile: Flores Chamomillae florile uscate.

Recoltare Se recolteaza pe cat posibil doar florile, imediat dupa inflorire, doar pe vreme insorita. Se usuca la umbra, intinse in strat subtire. Planta uscata trebuie pastrata in recipiente bine inchise, pentru a nu-si pierde calitatile, gustul si parfumul. Din parti de planta proaspata se obtin parti planta uscata [Fischer,

Principii active Ulei volatil cu componentii de baza azulenele si camazulenele. Mai contin: apigenina, umbeliferona, eterul metilic al umbeliferonei, acid salicilic, rezine, fitosterine, substante glicozidice, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitamina B1, vitamina C, substante minerale, matricina, etc [Mocanu si Raducanu,

Actiune farmacologica Datorita principiilor active atat de variate chimic pe care le contin, florile de musetel au proprietati farmocodinamice multiple si anume: antispastice, antiinflamatoare, cicatrizante, stomahice, analgezice, antiseptice si antihistaminice. Studiile de laborator efectuate in special in ultimele doua decenii au precizat ca activitatea antiinflamatoare a florilor de musetel se datoreaza chamazulenei cea spasmolitica cumarinelor si flavonelor iar cea antihistanimica azulenelor [Constantinescu si Hatieganu

Utilizari terapeutice: Intern se recomanda pentru tratamentul gastritelor,   enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinale, diareei, infectiilor renale, astmului bronhic la copii si in boli ale ficatului. Ceaiul de musetel, impreuna cu anason si fenicul, se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratie, ceea ce face sa scada febra. Extern se utilizeaza in tratamentul unor eczeme zemuinde prin aplicarea peste ele a florilor [Mocanu si Raducanu,1983].