Malformatiile dintilor

MALFORMATIILE DINTILOR

-pot fi prezente la d. temp. cat si permanenti.

1. Malformatii legate de numar dintilor.

-anodontie = lipsa tuturor dintilor.

- oligodontie = mai frecv. la dinti permanenti si afecteaza M3 , Pm2 si Il sup.

-dinti in plus, hiperdontie sau supranumerali - mai frecvent la dinti temporali - afectati Il superior si Pm2

-germinatia = dedublare a coroanei.

-fuziunea = unirea a 2 dinti.

2. Legate de forma dintilor.

-Dinti foarte mari, macrodontie

-dinti mic, microdontie

=> Pot sa fie asociate si cu modif. ale radacinilor dentare (curbe, sudate, prezente radacini accesori) por aparea torsiuonari ale dintilor, dilacelari ale dintilor , apar sec. unor traumatisme.

3. Persistenta dentitiei temporale si retentia dintilor.

4. Anomaliile de pigmentare ale dintilor:

- in boala Porfiria eritropoetica la examinare UV au aspect fluorescent , la adm. tetraciclina la copii = colorare a dintilor

5. Anomaliile de structura dentara

-peretele de smalt = mici granule de smalt localizate la niv. bifurcatiei rad.

-amelogeneza imperfecta = tulburarea struc smaltului in diferite conditii.

-dentinogeneza imperfecta = modif. a structurii dentare

-displazia dentinica - dentina se dezvolta in exces , ca si consecinta apare micsirea camerei pulpare.

6. Modif. dentare sec. unei boli infectioase

- rujeola, scarlatina, difterie , varicela - le poate mama in timpul sarcini

- sifilisul- da malformatii , triada Hutchinson : surditate, ___________, modificari dentare = incizi mici , rotate si marg. inf. e concave + modif. la niv. coroanei dentare, M au suprafata ______________.

7. Tulburari de nutritie si hormonale.

-hipovitaminoza A,C, D ,E => pot sa genereze malf. ale dintilor legate de structua dintilor.

-minerale in exces Fluor => pigmentari , pete galbui, negricioase.

-insuf. hormonului parotidian => malf. de struct. , lipsa de mineralizare a smaltului dentar.

-prognatism - proeminare a d. de pe arcada superioara depasid cu mult pe cei inferiori

-progenie = d. inferiori incalca d. superiori.

CARIA DENTARA

este un process distructiv cu evolutie cronica fara aspecte sau reactii inflamatorie, infectioasa.

distrugerea structurii dentare cauzeaza necroza si pot sa se propage la niv. pulpei dentare rezultand pulpite.

este foarte vartiabila incidenta cariei (rasa, loc.,gr. de varsta)

in reg . temperate este f. frecvent , este rara la eschimosi , fiind det. de alimentatie.

intre 25 - 41 de ani incidenta este foarte mare. a cariei .

Etiopatogenia cariei:

factori care tin de teren, gazda

factori microbian

rolul alim. fermentabile.

1. Factori determinanti - calitatea smaltului , si saliva

-madificari ale calitatii smaltului apar in: hipovit. A, C ; scaderea cantitatii fluorului din apa; in alim. bogata in glucide si rubeola = care perturba formarea matricii smaltului.

hipocalcemia, hipofosfatemia, hipovitaminoza D cauzeaza perturbari in mineralizarea matricei smaltuului.

Saliva - prin aspectul ei fluid, prin continutul unei enzyme favorizeaza curatirea dintilor, reducerea efectului bacterian ; creste vascozitatea saliv. in diferite b. generale favorizeaza caria dentara.

2. Fact. Microbian

-in saliva exista o flora bacteriana saprofita reprez. de streptococul miridans, stafilococ , diplococi, fuzospirili.

-aceasta flora intra in componenta placii dentare care este cea care cauzeaza caria dentara

- placa dentara este elc. din structuri glicoproteice , coloniii bacteriene si din cel. epiteliale descuamate de la niv. mucoasei cav. buc. , leucacite.

- placa dentara favorizeaza fermentatia hidrocarburilor din alim. si ca urmare se modif. ph salivei in sensul scaderii favorizand aparitia cariei dentare.

3. Alim. fermentabile:

sunt reprezentate de : hidrocarburi , zaharoza, fructoza, glucoza, lactoza, maltoza, destran

din punct de vedere morfopatologic caria dentara este clasif. dupa localizare in 3 grupe:

caria : smaltului, demtinei , cementului.

- Caria smaltului - apare ca o pata alba cretoasa la niv. smaltului, are o forma triunghiulara cu baza la supraf. coroanei., este rezultatul distrugeri prismelor de smalt in zona subiacenta se produce si decalcifierea a dentinei

- Aderenta dintre smalt si dentina e fisurata

- Caria dentinei. - cauzata de patrunderea microbilor intre fibrele Toms si de collagen, rezultatul este o decalcifiere a subst. fundamentale dentinare cu o disolutie tisulara cu aparitia unor cav. dentinare si procesul carios din acest moment miocrobi pot sa se propage si la niv pulpei dentare rezultand pulpita.

- Caria cementului. Este de obicei asociata unei carii de colet , microbii se extend de la nivelul smaltului dentinei , vor produce distructii tisulare , intr-o carie indifferent de loc. exista_______ o reactie a pulpei dentarae diferit infunctie de evolutia procesului carios: -un process carios evolueaza croni= dentina devine scleroasa si va ocupa o parte din camera pulpara , se vor producescleroze la niv. vaselor . Lucru care in final se va caracteriza prin atrofierea pulpei dentare.

-> procesul carios evolueaza acut: apare o pulpita seroasa asociata procesului carios si el va evolua in continuare cronic. si din cand in cand are pusee de acutizare.

=> Rolul Fluorului in actiunea carioasa:

-> fluorul substituie radicali hidroxili si ai apatitei = fluorapatite care au rolul de a preveni caria dentara , sunt cariorezistente.

-> diminua permeabilitatea matricei organie (propagarea microbilor).

-> actiunea bactericida si baceriostatica : inhiba activitatea hidrolazelor salivare asupra polizaharidelor( nu se modifica Ph-ul).

->diminuarea vascazitatii salivei = se impiedica formarea placii dentare.

- se previne caria prin: - igiena riguroasa .

- tratarea corecta a hipovit. , a deficientelor alimentare.

- fluorinarea apei.

- tratarea corecta a bolilor. infectioase.

- regim alimentar sarac in dulciuri , hidrocarburi.

COMPLICATIILE CARIEI DENTARE

- pulpite , granulomul apical , abcesul dentar, osteomielita maxilarului

1. Pulpita = inflamatia pulpei dentare, cause: se transmite procesul inflamator de la o carie dentara, mai rar un traumatism la nivelul pulpei, actiunea chimica a unei substante folosite in trat. stomatologic.

-poate fi : partiala , si totala.

- evolutia: acuta, sau ca un process inflamator cronic.

-debutul ac.- sub forma de pulpita seroasa .

- suprainfectia = pulpita acuta purulenta.

- suprainfectia cu anaerobi = pulpita ac. gangrenoasa cu neveoza t. pulpar, cu un miros fetid al t. necrozat.

- pulpita cr. poate evolua cu scleroza si atrofia pulpei dentare. sau sub forma unui tesut inflamator de granulatie care daca camera pulpara e deschisa poate proemina su forma unui polip pulpar

- pulpitele pot evolua cu camera pulpara: inchisa , deschisa.

2. Granulomul apical = o propagare a infectiei in jurul apexului cu formarea unui t. inflamator de granulatie.(tesut inflamator = fibroblasti, vase de neoformatie, fibre cunjuctive) efectele lui pot produce compresiuni pe osul alveolar cu atrofia osului alveolar. diag. radiologic evidentiaza o zona transparenta circumscrisa. Se poate rezolva chirurgical , daca se face trat. pulpitei, se poate rezorbi , reactivare a procesului inflamator cu evol. spre un abces dentar.

3. Abcesul dentar = o inflamatie organizata peridentara, o inflame. ac. care se poate extinde la t. din jur putand genera inflame. la niv. maxilarului, difuzarea procesului inflame. la niv. planseului bucal= angina Ludvic; poate fistuliza la nivelul tesuturilor moi de la nivelul cav. bucale si prin fistula se va scurge puroi .

- atat granulomul inflame. periapical cat si abcesul sunt focare de infectie, in perioada de acutizare anumiti germeni pot difuza in multi, inmultii, la nivelul sangelui (septicemii , apar si leziuni inflamatorii la diferite organe.)

- Streptococul Viridans face parte din flora saprofita a cav. buc. sic and ajunge insange poate genera leziuni grave la niv. inimii => rezultad endocardita aubacuta lenta.

- Streptocaci Beta -hemolitici pot determina printrun mecanism autoimun inflame. la niv. rinichilor de tipul glomerulonefritelor. boli care evolueaza cu I.R. sau pt determina boli ale tes conjunctiv. ca R.A.A. -> car emai poate afecta si inima pe langa articulatii.

4. Osteomielita = este o inflam. a osului spongios al maxiilarului ca urmare a propagarii infectiei de la una din leziunile precedente , se produc necroze la nivelul maxilarului si tes. necroza seelimina sub forma unui sechestru (pintro fistula.)

-mai poate aparea si ca urm. a unor furuncule. localizate la niv. fetei, ca urm. a inflamarii sinusurilor.

- evolutia se poate complica cu supuratiii , flegmoane perimaxilar.

-meningita, tromboze la niv. sinusului cavernos. , septicemia.

BOALA PARODONTALA

- leziuni inflamatorii sau distrofice la nivelul elementelor parodontale duc la apatiria b. parodontale., parodontita cand predomina leziunile inflamatorii, parodontoza cand determina leziunile distroice.-cauza pierderii dintilor dupa 45 de ani este de 80%.

-boala poate incepe la nivelul gingiilor cu o gingivita ac. in repetitie de obicei incepe in copilarie , adolescenta si evolueaza ducand la adancimea santului gingivo-dentar. cu acu mularea de purio la niv. acestuia, pe masura ce evolueaza boala santul se adanceste apar leziuni atrofice si resorbtie tes. osos de la niv. aosului alveolar evidentiaza un process distructiv printro activitate intense a osteoblastelor.

- fumatul si igiena dentara deficitara favorizeaza form. tartrului dentar si predispune la parodontita, , periodontita, sunt si cause familiale incriminate in aceeasta b. si atunci cand parodontoza de cauza familiala este asociata cu o hipercheratoza palmo-plantara si cu calcificari la niv. durei -mater.=> sindromul Papionn Le Fevre.

Chisturile dentare(maxilare) = o tumora benigna care este alc. dintro camasa (perete) si un continut plin sau gil.

-se diagnosticheaza radiologic. , pot fi chist. maxilare : odontogene si neodontogene.

cele odontogene - iau nastere pe seama t. dentar.

cele neodontogene au alta origine .

1.Odontogene: -chistul primordial - apare pe seama mugurelui dentar inainte de eruperea dint. - chistul dentinar - se formeaza intrun d.inca neerupt. , se intalneste la M3 si la C. sup. -Chistul de eruptie - apar intrun d. pe cale de eruptie. - chistul periodontal - e in jurul unui d. si ia nastere pe seama resturilor epiteliale = cuiburile lui malasez

-chist radicular, apical - fuzioneaza cu un granulom apical.

-chistul residual - este cel apical care persista dupa extragerea dintelui.

-cheratochist - contine cheratina

-chistul calcificat - continutul este calcificat toate cresc lent si prin compresiuni produc atrofia t din jur, daca se suprainfecteaza ele constituie focare de infectie.

-se trateaza chirurgical.

2. Neodontogene - se dezvolta in grosimea max. pe seama unor incluziuni epiteliale = chisturi de incluziune sau pe seama lipei de fuziune intre anumite structuri embrionare care dau nastere struct. fetei= chisturi fisurale,

-chist ant. median al maxilarului care se desv. in canalul incisive pe seama resturilor canalului nazo-palatin intre rad. I median sup.

-chistul palatin median sit. post.

-chistul globul-maxilar sit. intre Il si C si rar in oasele maxilare gasim resturi de glande salivare sau de mucoasa gastro-intestinala

-traumatismele la niv. max. = lacune in osul maxilar care imita chisturile.

Tumorile odontogene (t. dentar) - au in general conportament. benign cu exceptia ameloblastomului care mai este denum. si adomantinom:- ia nastere din org. adamantine(originea smalt).

-afecteaza pers. de 20 - 50 ani , este localizat la niv. mand. in dreptul M , creste lent , produce atrofia t. osos prin compresiune, se poate ulcera la nivelul.. mucoaseii, microsc. prez. aspecte histologice. variate

Tumora odontogena epiteliala calcifianta - in port. post a maxilarului , este o tumora benigna dar are capacitate de invazie a t. din jur si capacitatea de recidiva.

Odontoamele - tumori in care se intalnesc mai multe structuri dentinare: smalt, dentina, ciment.

Dentinomul - tumora vaga , tumora formata din dentina si tesut dentinoid.

Mixomul -cu origine in tes. pulpar, ae tendinta de invazie a t. din jur si recidiveaza motiv ptr care trebuie sa se faca o rezectie apicala.

Lanivelul maxilarului putem gasi tumori care nu se gasesc la niv. tesutului dentar => Tumorile maxilarului neodontogene.

-granulomul giganto-celular ( tumora cu cellule gigante, osteoplastomul max.) este formata dintro stroma fibroasa in care se gasesc al. giogante multinucleate care seamana cu osteoclastele, este o tumora care recidiveaza frecvent si 1/3 se poate transforma in tumora maligna.

-Condromul si mixomul - tumori benigne care au mare capacitate de recidiva si transf, maligna dupa extirpare.

- Fibroame, angioame , neurofibrinoame -> tumori benigne.

TUMORI MALIGNE = sunt rare, osteosarcomul , condrosarcomul , fibrosarcomul, sarcomul Ewing, mielomul multiplu, limfomul malign, limfomul Burckitt -care are legatura etioptiogenetica cu Effstein Bar afecteaza frecvent copii din Africa.

-tumorile secundar, metastazeaza - pot proveni dela tubul digestive, gl. mamara, uter, prostate, tiroida, rinichi, melanoame maligne.