Kinetoterapia in afectiunile venoase

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE VENOASE

Prevenirea si tratamentul insuficientei venoase cronice si a sindromului posttrombotic cuprinde si exercitii fizice pentru reducerea stazei venoase si a consecintelor sale.

Masajul membrelor inferioare, evitand traiectele venoase, in sens centripet, amelioreaza circulatia de intoarcere.

Mobilizarea pasiva a membrelor inferioare si ridicarea acestora deasupra planului patului sunt indicate in situatii ce necesita repaus prelungit la pat. Mobilizarile active sunt insa de preferat initial, exercitiile active facandu-se numai prin alunecarea calciiului pe planul patului fara a ridica membrul inferior, apoi treptat, se continua cu flexia plantara si dorsala a articulatiei tibiotarsiene, a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin.

Gimnastica respiratorie diafragmatica are rol in imbunatatirea intoarcerii venoase, cu reducerea stazei, ameliorarea schimburilor gazoase la nivel pulmonar si restabilirea reactivitatii organismului.

Kinetoterapia se aplica in functie de fazele de evolutie anatomo-clinica a procesului tromboflebitic. In stadiul acut, membrul inferior afectat va fi ridicat cu 15 - 20s deasupra patului si mobilizarea precoce se va efectua dupa 3 - 4 zile. In stadiul de convalescenta se indica masaj usor cu scop hiperemiant la nivelul circulatiei superficiale a extremitatii bolnave, evitand insa manevrele ce vizeaza tesuturile profunde si traiectele venoase (pentru a nu mobiliza cheaguri din venele afectate), mobilizari active si pasive. Mersul este un factor terapeutic de stimulare a circulatiei de intoarcere prin punerea in functie a pompelor musculare. Ritmul si durata mersului trebuie sa creasca progresiv pana la refacerea completa a circulatiei venolimfatice din extremitatea afectata.

Fizioterapia, balneoterapia sunt utile dar indicate doar dupa o evaluare atenta a tendintei evolutive a afectiunii.

In boala postflebitica, fizioterapia contribuie prin:

stimulari galvanice (electrodul pozitiv in spatiul popliteu si electrodul negativ pe fata dorsala a piciorului, una sau doua contractii pe secunda, ce determina dorsiflexia plantara pasiva);

compresiuni pneumatice externe intermitente, in ritm de 5 secunde pe contractie, cu aparatul angiomat.

Kinetoterapia tromboflebitelor

Are o utilitate mare, mai ales in prevenirea tromboflebitelor dar si din stadiul acut pana in stadiul de complicatii - sindromul posttrombotic. Se aplica in functie de fazele de evolutie anatomo-clinica a procesului tromboflebitic.

Prin tromboflebita se intelege stanjenirea circulatiei prin vene determinata de inflamarea peretelui venos.

Semne:

durere pe traiectul venei, accentuata in punct fix si la palparea venei;

vena varicoasa cu eritem inflamator pe traiect, vizibil pe piele, edem si caldura locala.

In tratamentul tromboflebitelor se pot deosebi in primul rand masurile profilactice: mobilizarea bolnavilor dupa interventii chirurgicale in scopul activarii circulatiei periferice prevenind astfel inflamatia venelor.

Tratamentul curativ consta din tratament medicamentos: medicamente anticoagulante si antibiotice si asocierea kinetoterapiei sub forma mobilizarilor pasive si pasivo-active a mambrelor inferioare.

In faza acuta - regim pasiv:

- pozitionarea membrului inferior in plan procliv in scopul prevenirii edemului;

- repaus la pat cu membrul inferior ridicat la 15 - 20s deasupra patului si mobilizare precoce dupa 3 - 4 zile de la debut, mobilizare pasivo-activa executata analitic la nivelul gleznei, genunchilor si soldurilor;

- contractii si relaxari alternative ale membrelor inferioare.

In continuare, cand tromboflebita acuta s-a constituit iar cheagul este solid legat de perete si pericolul tromboemboliei s-a redus considerabil sub tratament medical, se poate institui kinetoterapia activa prin:

- masaj initial usor, cu scop hiperemiant la nivelul circulatiei superficiale a extremitatii bolnave;

- evitarea manevrelor ce vizeaza tesuturise profunde si traiectele venoase pentru a nu mobiliza cheagurile sangvine din venele afectate;

- mobilizari pasive adresate tuturor articulatiilor, ridicarea extremitatilor afectate in vederea activarii circulatiei venoase;

- mobilizari active;

- exercitii respiratorii;

- ridicarea bolnavului din pat, incepand cu ziua a 5-a sau a 6-a, cu ciorap elastic pe membrele inferioare si parcurgerea primilor pasi in jurul patului,

- exercitii sub forma de mers ( plimbari de scurta durata).

In convalescenta, kinetoterapia are drept scop combaterea edemului si tonifierea musculaturii extremitatilor inferioare, in special cea afectata, prin:

- masaj usor, progresiv, initial superficial apoi profund sub forma de glisari cu presiune si periaj de activare a stazei si edemului veno-limfatic;

- contractii statice si mobilizari pasive ca in stadiul anterior, mobilizari active cu rezistenta in decubit dorsal si ventral sau in pozitia asezat, pentru extensia gambei pe coapsa, prin aplicarea de greutati;

- exercitii respiratorii;

- aplicarea bandajului elastic, instituindu-se mersul ca mijloc terapeutic de stimulare a circulatiei de intoarcere, prin punerea in functiune a pompelor musculare. Ritmul si durata mersului va creste progresiv pana la refacerea completa a circulatiei veno-lomfatice din extremitatea bolnava.

Cea mai importanta sechela dupa tromboflebita este insuficienta venoasa cronica, rezultat al obstruarii venoase si al distrugerii valvelor. In cazul in care aceasta insuficienta venoasa cronica se manifesta prin edeme, se folosesc urmatoarele mijloace ale kinetoterapiei:

- repaus la pat cu membrele inferioare ridicate in sprijin pe un suport mai sus decat restul corpului de 2 - 3 ori pe zi. Aceasta pozitie trebuie sa fie obligatorie in timpul noptii;

- masajul membrului inferior, manevre cu caracter circulator, executate bland deasupra regiunii bolnave pentru a usura circulatia de intoarcere. Membrul care se maseaza se va mentine in pozitie decliva.

- se evita ortostatismul, fara miscare o perioada lunga de timp;

- aplicarea de fese elastice sau ciorapi elastici dimineata, care se mentin toata ziua;

- practicarea inotului.

In cazul in care insuficienta venoasa cronica nu se manifesta prin edeme, se folosesc urmatoarele mijloace:

- exercitii active ale membrelor inferioare din pozitii in care acestea se gasesc peste nivelul trunchiului, in asa fel incat sa favorizeze circulatia de intoarcere (decuvit, patruredie, asezat sprijinit);

contractii si relaxari ritmice ale grupelor musculare mari la nivelul membrelor inferioare;

- masajul membrelor inferioare - manevre cu efect circulator.

Fizioterapia in tromboflebite

In stadiul acut:

comprese reci pe intreg membrul bolnav;

ionizari cu salicilat de Na, plasat in zona de maxima inflamatie (mai ales in flebitele superficiale).

Daca evolutia este favorabila, dupa 3 - 4 zile de la debut, cand cele doua sisteme, venos profund si superficial isi reiau circulatia prin sistemul venos comunicant si al venelor colaterale, se poate inlocui compresa rece cu comprese stimulante, care vor avea efecte favorabile asupra valvulelor venoase superficiale, predispuse la insuficienta precoce din cauza sarcinilir sporite in dauna sangelui din sistemul venos profuns si superficial.  

Apoi se va tine seama de evolutia tromboflebitei :

Evolutie fara sechele:

- tratament anticoagulant oral, sub controlul indicelui de consum al protrombinei, ca tratament de baza;

- galvanizari transversale;

- curenti de joasa frecventa (curenti diadinamici PS si PL);

- curenti de medie frecventa (in vederea stimularii pompelor musculare prin electrogimnastica);

- raze ultraviolete, doze slabe, in vederea activarii circulatiei cutanate.

Evolutia cu sechele:

- infiltratii perivenoase cu scop rezorbtiv (la cateva saptamani de la stingerea procesului);

- impachetari cu parafina si namol;

- diatermie cu unde scurte, doze medii, in sedinte de 3 - 5 - 7 minute.

Dcaa tromboflebita s-a vindecat cu sechela de tipul sindromului posttrombotic, tratamentul medicamentos si kinetoterapeutic isi propune ca obiectiv principal tonifierea peretelui venos, devenit insuficient din cauza inflamatiei si a procesului degenerativ instalat pe de o parte din cauza bolii si pe de alta parte, datorita valvulelor incontinente.

Fizioterapia va tine seama de existenta sau absenta unei reactii inflamatorii periflebitice, putandu-se aplica numai in absenta ei prin:

- bai alternative 28 - 38sC, contraste termice mici;

- afuziuni alternative la nivelul extremitatii bolnave;

- masaj subacval la o presiune a jetului de 2 - 3 atmosfere, evitand traiectele venoase;

- bai galvanoforadice, trei sau patru celulare, la 36sC;

- curenti de joasa si medie frecventa.

Balneoterapia: - constituie un mijloc favorabil in recuperarea functionala a bolnavilor cu boala tromboembolica vindecata, cu sau fara sechela. Factorii balneari cu efecte favorabile sunt:

- apele termale simple, indicate in formele recente, peste 6 luni de la episodul acut;

- apele carbogazoase, daca nu sunt semne de suferinte miocardice;

- apele sarate, sub forma balneatiei externe. In acest caz inotul in bazine, piscine sau lacuri sarate devine deosebit de favorabil pentru circulatia veno-limfatica, decoarece, prin pozitia corpului in timpul inotului, prin efectul presiunii hidrostatice asupra partilor depresibile si asupra venelor si prin efectul astringent al sarii, circulatia veno-limfatica se desfasoara in conditii hemodinamice favorabile.

Kinetoterapia varicelor

Varicele sau ectazia venoasa consta din dilatarea venelor determinata de insuficienta valvulelor venoase.

Semne:

desen venos accentuat;

oboseala sau dureri difuze in membre;

crampe musculare, in special nocturne.

Tratamentul dilatatiilor venoase este complex. Un loc important il ocupa tratamentul profilactic, adica depistarea precoce a dilatatiilor, limitarea ortostatismului si instituirea unui regim de repaus cu membrele inferioare deasupra planului orizontal.

Tratamentul curativ consta din administrarea unor medicamente antisclerozante sau indepartarea venelor sclerozate pe cale chirurgicala. La acestea se asociaza kinetoterapia - regim activ:

- masuri generale conservatoare: interzicerea ortostatismului, in special a ortostatismului fara miscarea membrelor inferioare, pozitie adecvata in timpul noptii;

- exercitii de gimnastica vasculara (gimnastica Bürger), mobilizarea analitica a membrelor inferioare pentru favorizarea circulatiei de intoarcere, contractii si relaxari ale membrelor inferioare din pozitii peste nivelul orizontalei;

- masajul: manevre cu efect circulator - efleuraj, frictiune, vibratii, rulat, cernut, scuturari, tensiuni si tractiuni. Se poate folosi automasajul:

- practicarea unor sporturi, in special inotul.

Kinetoterapia nu se aplica decat in formele incipiente de dilatare a venelor, fiind contraindicata in formele voluminoase.