Impactul radiatiilor ionizante asupra starii sanatatii copiilor participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la cernobil

Impactul radiatiilor ionizante asupra starii sanatatii copiilor participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la cernobil

Summary

Impact of the radiation ionization on the health of the children of participants

in diminishing of consequences of the Chernobyl nuclear accident

Two decades has gone after the Chernobyl disaster, but it still remains in the human memory. Chernobyl nuclear accident represents the most catastrophic nuclear accident in the history of mankind, characteristic not only by a large number of emergency workers but an important part of population affected in nearby regions. Radioactive substances derived from Chernobyl nuclear accident also affected extensive areas in Europe, the Republic of Moldova inclusively with subsequent deterioration of the environment.

Using multilateral approach our study confirms scientifically, both installed immunologic pathologies and cytogenetic complication in Chernobyl nuclear accident worker's children. Special attention was granted to immune status evaluation - key subject in organism's immune reactivity. Personally obtained data were analyzed in view of contemporary existing scientific information from other sources.

Rezultatele analizei retrospective a datelor stiintifice demonstreaza majorarea nivelului dozelor de expunere la radiatii ionizante a populatiei continentului european in urma accidentului nuclear de la Cernobal (ANC), inclusiv si pe teritoriul Republicii Moldova.

La momentul actual in Republica Moldova locuiesc 3397 participanti la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobal (PDCANC) si 1679 copii ai lor, care s-au nascut dupa accident. Studiul structurii morbiditatii la PDCANC a demonstrat prevalarea patologiilor organelor interne, fiind urmate de patologiile sistemelor nervos si endocrin. De asemenea, s-a evidentiat ca structura morbiditatii la copiii PDCANC se deosebeste de cea a copiilor din alte familii. La primii se intalnesc mai frecvent boli ale sistemelor digestiv si nervos. Analiza efectelor stocastice ale radiatiilor ionizante ne demonstreaza ca in structura bolilor canceroase a populatiei, cancerul tiroidian constituie 5,7 %. In anul 2002 s-au inregistrat 349 de cazuri ale acestei maladii, 9 dintre care la adolescenti cu varsta de 15-19 ani (in 1986 ei aveau varsta de 2-4 ani). De- asemenea, s-a observat o crestere a numarului de leucemii. Astfel, pe parcursul anului 2004 s-au constatat 349 de persoane afectate de leucemie, dintre care 4 - copii pana la 4 ani, 12 - copii de la 5 la 9 ani, 18 copii - de la 10 la 14 ani si 25 copii de la 15 la 19 ani. Cel mai mare numar de leucemii s-a constatat la copiii si adolescentii cu varsta cuprinsa intre 12-19 ani, adica la cei care in timpul ANC aveau pana la 6 ani. Astfel consecintele accidentului nuclear de la Cernobal s-au rasfrant si asupra populatiei Republicii Moldova, in special asupra copiilor si adolescentilor. Astfel, monitoringul starii sanatatii populatiei Republicii Moldova si, in particular, a PDCANC si copiilor lor ramane extrem de actuala in contextul consecintelor ANC / 3 / .

Studiul influentei cosecintelor ANC asupra declansarii cancerului tiroidian la copii si adolescenti in Romania a relevat ca in anii 1980-1998 au fost diagnosticate 49 de cazuri ale cancerului tiroidian. Indicele cumulativ al incidentei morbiditatii pe intreg teritoriul a fost semnificativ mai mare in perioada anilor 1993-1998, in comparatie cu anii 1987-1992. O sporire viridica s-a observat in grupul care au primit doze de expunere mari. Valorile medii de expunere a glandei tiroide in cele mai nefavorabile conditii a constituit aproximativ 66,0 mSv pentru copii de virsta mica si 14,0 mSv pentru adolescenti / 5 /.

Un interes stiintific considerabil prezinta evaluarea ampla a datelor registrelor incidentei morbiditatii prin cancer din Ukraina, Belorusia si Federatia Rusa si a datelor privind dozele de expunere colective si per capita in urma expunerii cu iod radioactiv a glandei tiroide la populatia din zonele invecinate cu CAE Cernobal. Cercetarile au inclus 12 regiuni: Vinita, Jitomir, Kiev, Cercas, Cernigov si orasul Kiev al Ukrainei; Gomel, Moghilev din Belorusia; Breansk, Caluga, Orlov, Tula din Federatia Rusa. Numarul total al populatiei in aceste regiuni constituia 18 mln., inclusiv peste 3 mln. copii cu virsta cuprinsa intre 0-14 ani. Rezultatele denota ca incidenta sporita prin cancer radioindus al glandei tiroide la copii s-a inregistrat prima data in a. 1990, adica la sfarsitul perioadei de latenta. In a. 1991 si 1996 morbiditatea in esantionul investigat in toate grupurile de varsta a intrecut nivelul anului 1986. Incidenta morbiditatii acestei maladii la copii in teritoriile investigate a atins valori maxime in anul 1996, dar in anul 2000 corespundea nivelului pre-Cernobal. Aceasta se explica prin faptul ca in a. 2001 grupul de copii investigati (cu varsta 0-14 ani) era compus numai din copii neexpusi la radiatii ionizante. Indicii morbiditatii prin cancerul glandei tiroide in grupul cu varsta cuprinsa intre 5-9 ani in anul 1991 au fost considerabil mai sporiti, in comparatie cu anul 1996, atunci cand esantionul era constituit doar din copii neexpusi. Exact din aceste considerente incidenta morbiditatii acestei patologii in grupul cu varsta de 10-14 ani in anul 1996 a intrecut considerabil parametrul analog al anului 2001. Cercetatorii considera ca o dinamica similara cu micsorarea incidentei acestor indici ai morbiditatii se asteapta pe viitor si in grupurile de adulti pe parcursul imbatranirii subpopulatiei studiate. Prin metoda compararii incidentei morbiditatii in diferite teritorii s-a depistat un nivel foarte inalt al incidentei morbiditatii prin cancer al glandei tiroide la copiii din regiunea Gomel. In anii 1994-1995 indicele standard normat a depasit valoarea de 10 la 100000 de indivizi, pe cand nici in alte localitati acest indice nu a depasit valoarea de 3. Pe de alta parte, in regiunea Vinita (Ukraina) si Caluga (Federatia Rusa) valoarea maxima a indicelui standard al incidentei morbiditatii in grupul de varsta cu anii de nastere 1982-1986, nu a depasit valoarea de 0,5. Incidenta morbiditatii populatiei cu locul de trai in regiunile investigate a fost analizat in functie de nivelul dozelor de expunere a glandei tiroide. Rezultatele au relatat o stransa legatura dintre incidenta morbiditatii si nivelul dozei medii per capita (r = 0,87, p<0,01) la persoanele, varsta carora la momentul accidentului era de 0-14 ani. Pentru alte grupuri de varsta corelatie statistica credibila intre indicii nominalizati nu s-a observat / 6 /.

Rezumand cele expuse se poate concluziona despre prezenta problemelor majore medicale, sociale si economice, care stau in fata structurilor guvernamentale si necesitatea investigarii de lunga durata pe viitor a esantionului de expusi la factorul stresogen de natura radiologica.

In perioada a. a. 1992-1999 a fost studiata incidenta cancerului la copiii din or. Kiev in baza datelor statistice ale spitalului orasenesc oncologic. Pentru a spori acuratetea datelor incidentei morbiditatii s-au studiat indicii anuali medii pe doua perioade: 1992-1994 si 1997-1999. In orasul Kiev in a. a. 1997-1999 in structura morbiditatii malformatiilor congenitale la baieti au predominat malformatiile cerebrale (25,6 %), leucemiele (15,8 %), limfoamele Hodkins (9,8 %), boala Hodkins (6,2 %) si malformatiile tesutului conjunctiv, subcutanat si alte tesuturi moi (4, 9 %). In structura morbiditatii pentru fete locurile 1-5 erau ocupate de catre malformatiile cerebrale (24, 0 %), leucemie (17, 9 %), cancerul glandei tiroide (12, 5 %), malformatii ale tesutului conjunctiv, subcutanat si alte tesuturi moi (5, 1 %) si malformatiile tesutului osos si ale articulatiilor (5,0 %). In anii 1997-1999 la baieti primul loc in topul incidentii morbiditatilor il detineau malformatiile cerebrale (3,0 %), al doilea loc - leucemiile (1,9 %), limfoamele (1,1 %), boala Hodkins (0,7 %) si malformatiile tesutului conjuctiv, subcutanat si alte tesuturi moi (0, 57 %). La fete pe primul loc in topul incidentei morbiditatii s-au plasat malformatiile cerebrale, pe al doilea loc leucemiile (1, 9 %), cancerul glandei tiroide (1, 5 %), malformatiile tesuturilor moi, ale oaselor si ale articulatiilor (cite 0, 6 %). Rezultatele comparatiei incidentei morbiditatii la baieti si fete in perioada 1997-1999 au demonstrat ca valorile nivelului mediu al incidentii morbiditatii malformatiilor congenitale de diferite forme si localizari au fost practic identice. Exceptie a constituit cancerul glandei tiroide la fete, care s-a depistat cu o frecventa de cel putin 10 ori mai mare decat la baieti, precum si limfoamele Hodkins, care nu s-au depistat initial la fete. In a. a. 1997-1999 a fost relatata o sporire a incidentei morbiditatii malformatiilor la baieti cu varsta cuprinsa intre 0-1 ani si a constituit 20,7 %, la fete cu varsta cuprinsa intre 1-4 ani (16,5 %). Consideram, ca un studiu special suplimentar ar clarifica cauza diminuarii incidentei morbiditatii prin malformatii maligne la baieti, si ar stabili incidenta morbiditatii malformatiilor maligne la fete, in perioada anilor 1997-1999, in comparatie cu 1992-1994. S-a demonstrat dependenta dintre actiunea radiatiilor ionizante rezultate in urma accidentului nuclear de la Cernobal si tendintele de baza ale dinamicii incidentei morbiditatii malformatiilor maligne la copiii din or. Kiev in perioada 1991-2000 / 7 /.

Studiile efectuate pe 78 pacienti din or. Kiev (38 baieti si 40 fete), copii ai PDCANC cu varsta cuprinsa intre 10-14 ani, a relevat ca copiii acuzau dureri de cap, oboseala, slabiciuni, viroze frecvente. Parintii au observat o iritatie si agresivitate sporita la copii, la 7 dintre copiii investigati s-a observat spasme cu pierderea cunostintei. S-a observat o capacitate atat inalta, cit si joasa in studierea programei scolare. La 76 copii in diminuarea consecintelor ANC a participat tata, la 1 copil - mama si la 1 copil - ambii parinti. Dozele de expunere a parintilor documentate au fost cuprinse intre 0,151 - 0,4 Sv. Au fost efectuate investigatii neurologice, clinice, s-au efectuat studii imunologice prin metoda citometrica, investigatii neuropsihice, care includeau metode de cercetare psihometrice complexe axate pe evaluarea componentelor gandirii senzomotorii si logice. Mai mult ca atat, la 32 din parinti au fost efectuate investigatii citogenetice clasice. La toti copiii investigati s-a observat o diminuare a indicilor absoluti la toate populatiile limfocitare. Conform directiei de modificare a indicilor relativi, copiii au fost clasificati in doua grupuri. La copiii din primul grup s-a observat diminuarea valorilor indicilor celulari, majoritatea dintre care manifestau starea de a intra in apoptoza (CD95), ceea ce ne vorbeste despre prezenta imunodificitului apoptotic. La copiii din al doilea grup s-a observat o tendinta catre majorarea valorilor indicilor imuni relativi, majorarea indicelui imunoregulatoriu datorita sporirii de CD4 si micsorarea subpopulatiei CD8, o micsorare acceptabila a nivelului imunoglobulinelor A in culturile de sange si sporirea activitatii granulelor neutrofile. Aceste rezultate sunt caracteristice pacientilor cu sindrom alergic. In urma investigatiilor neurologice s-a depistat predominarea sindromului astenovegetativ. S-a observat diminuarea atentiei voluntare, functiei senzomotorii generale, sporirea nivelului de neliniste personala, accentuarea considerabila a caracterului epileptic, tipului pedantic si hipertimic. Conform rezultatelor investigatiilor citogenetice clasice la 75,0 % din parintii investigati s-au depistat aberatii cromozomale instabile: inele dicentrice si centrice. Aceste aberatii cromozomale sunt recunoscute ca markeri ai actiunii radiatiilor ionizante. In baza analizei datelor obtinute autorii conchid ca la copiii PDCANC persista sindromul astenovegetativ, prezenta unui imunodeficit secundar cu componente apoptotice si efecte psihologice specifice, care pot fi considerate ca consecinte ale expunerii parintilor la radiatii ionizante / 8 /.

A fost demonstrat faptul ca la femeile, care au fost expuse in copilarie la radiatii ionizante ca urmare a accidentului Cernobal, in timpul graviditatii, mai frecvent, s-au depistat complicatii in comparatie cu contingentul analog din regiunile cu fondul radioactiv relativ scazut / 1 /. La noii nascuti, la fatul de sex femenin a predominat dezvoltarea retardata, in comparatie cu cel de sex masculin. La descendentii primei generatii au fost depistate patologii somatice cronice combinate. Malformatiile congenitale, patologiile tesutului osos au avut o incidenta mai sporita, decit in grupul martor. De asemenea, s-a constatat o frecventa sporita a patologiilor sistemului osos in comparatie cu descendentii locuitorilor regiunilor cu fond radioactiv scazut. Copiii, mamele carora au fost expuse la radiatii ionizante la virsta de 12-16 ani, sufera de scolioza timpurie. Expunerea glandei tiroide a mamei in copilarie pina la virsta pubertatii, a relevat la descendentii sai de sex femenin dezvoltarea osteofibrozei. Expunerea mamelor in primele faze ale pubertatii, releva la descendentii sai de ambele sexe in majoritatea cazurilor ostiofibroza din fragida copilarie, iar descendentii, mamele carora au fost iradiate in perioade mai tirzii ale pubertatii, au fost diagnosticati cu osteomalatie si osteopenie prin metoda densitometriei ultrasonore. Activarea procesului de crestere in inaltime este insotita de inrautatirea caracteristicilor calitative ale tesutului osos / 1 /.

Copiii si adolescentii, care locuiesc in regiunile contaminate radioactiv se afla in conditii ecologice nefavorabile. Aceste conditii influenteaza negativ toate sferele de viata in aceste regiuni: sociala, educatie (invatamint), cultura, care se rasfringe asupra formarii personalitatii copiilor si adoliscentilor. A fost propus un model de reabilitare complexa a copiilor si familiilor PDCANC si regiunilor afectate. Scopul principal al Centrelor de Reabilitare a copiilor este formarea programei de autorealizare a copilului sau adolescentului. In schema sunt aratate tipurile principale de reabilitare, care se pot obtine in centrele de reabilitare a copiilor, de asemenea, structura atingerii scopurilor si obiectivelor proiectului. Abordarea complexa a reabilitarii copiilor si adolescentilor se realizeaza in clinicile sanatoriale prin colaborarea diferitor specialisti (medici, psihologi, pedagogi). Medicii asigura ajutorul consultativ - diagnostic preliminar copiilor. Aceasta permite realizarea reabilitarii medicale. Ea presupune cunoasterea nu doar a tuturor bolilor suferite de catre fiecare copil in parte, dar si a conditiilor de dezvoltare a proceselor patologice. Specialisti inalt calificati efectueaza diagnosticul psihologic si corectiile. Ei infrunta probleme cu pedagogii care nu recunosc necesitatea unei reabilitari de lunga durata si dupa plecarea copiilor din centrul de reabilitare. Unul din scopurile specifice ale proiectului este sporirea calitatii profesorilor de educatie fizica in centrul de insanatosire, deoarece anume ei nu sunt pregatiti pentru lucrul cu copiii bolnavi, nu pot sa realizeze un control functional asupra incarcarilor fizice ale copiilor. In cadrul reabilitarii pedagogice si culturale in centrele de reabilitare a copiilor lucreaza studenti voluntari. Ei citesc lectii conform unui program special, luind in considerare particularitatile psihice si fizice individuale ale copiilor din regiunile Cernobal. Studentii voluntari utilizeaza diferite tipuri de jocuri pentru dezvoltarea personalitatii copilului, terapia artistica, terapia dansului etc. Problema organizatorica de baza este coordonarea intre programa scolara, centrele de reabilitare a copiilor si participantii la proiectul de reabilitare complexa. Sint prezentate abordarea generala si sistemul de acordare a ajutorului metodic medicilor, psihologilor, pedagogilor din partea participantilor in cadrul acestui proiect. Este propus mecanismul de organizare a asigurarii informationale si stiintifico-metodic ale procesului de reabilitare, programul si unele tehnologii de instruire a pedagogilor si elevilor din diferite regiuni ale republicii prin metoda de reabilitare la baza centrelor de reabilitare a copiilor / 2 /.

Scopul studiului nostru a constat in stabilirea efectelor citogenetice si imunologice la copiii PDCANC.

Frecventa si spectrul aberatiilor cromozomale la copiii PDCANC

In cadrul investigatiilor cariotipului descendentilor PDACANC au fost inclusi 23 de baieti si fete, nascuti in anii 1989-1992. Numarul total de metafaze investigate a constituit 2300. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tab.1.

Tabelul 1

Frecventa si spectrul aberatiilor cromozomiale la copiii PDCANC

Conform rezultatelor prezentate se poate conchide ca, in celulele copiilor PDCANC, persista mutatii genomice si aberatii cromozomiale. Frecventa medie a celulelor poliploide si hiperploide la copiii PDCANC,respectiv de 2,8 si 3 ori, a fost mai sporita, in comparatie cu cea a copiilor pacientilor din lotul martor.

Aspecte imunologice ale starii sanatatii copiilor participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobal

Analiza imunologica s-a efectuat la 34 copii ai PDCANC, nascuti dupa anul 1986, adica dupa participarea parintilor la lucrarile de diminuare a consecintelor ANC.

Cercetarile la acest capitol au inclus un studiu multilateral: imunofenotiparea limfocitelor sangelui periferic prin metoda colorarii in doua trepte, utilizind AcMon fata de determinantele CD (CD19, CD3, CD4, CD8, CD16, CDHLA DR) si FITC. Cercetarile s-au efectuat cu ajutorul microscopului LOMO cu ajustaj luminiscent, binocular.

Pentru estimarea justa a rezultatelor obtinute la determinarea statutului imun s-a utilizat indicele de tensionare a raspunsului imun (IT), caracterizat prin analizarea coraportului sumei T-CD4+ (T-limfocite-helper) si a T-CD8+ (T-limfocite-supresor) fata de T-CD3+ (panT-limfocite) x 100, investigate prin imunotiparea imunofluoriscenta (colorarea monocromatica) sau a coraportului T-CD4+ TCD8+ fata de TCD3+, investigate prin metoda bifenotipica / 4 /.

Copiii PDCANC investigati in 36,9 % cazuri au fost raportati la I tip de raspuns imun, in 18,4 % cazuri - la tipul II, in 44,7 % cazuri la tipul III. Valoarea IT in primul grup constituia 67,0 %, in grupul II - 133,0 %, in grupul III - 0,99 %. Rezultatele obtinute ne indica despre o situatie imunologica nefavorabila a copiilor examinati si se exprima printr-o asemanare a tipului lor de dereglare imuna cu starea imunitatii parintilor expusi la radiatii ionizante, cu un nivel sporit al coexpresarii insuficiente a antigenilor de diferentiere.

Analiza variantei populatiilor limfocitare a depistat o majorare a indicelui dat pentru CD3+, CD4+ si CD5+, la restul populatiilor valorile erau medii, cu exceptia populatiilor CD10+, pentru care au fost depistate valori diminuate ( Tabelul 2).

Caracteristica imunologica a copiilor PDCANC

Concluzii

Studiul citogenetic al copiilor PDCANC a depistat instabilitatea genomului lor. Intensitatea sporita a mutagenezei cromozomale in celulele somatice a copiilor PDCANC ne indica sa atribuim acesti copii la grupul de risc conform probabilitatii de aparitie a patologiilor. Imunofenotiparea limfocitelor cu ajutorul anticorpilor monoclonali a depistat o situatie imunologica nefavorabila a copiilor examinati cu un nivel sporit al coexpresarii insuficiente a antigenilor de diferentiere.

Bibliografie

Arabskaya L. P., Antipkin Iu. G., Tolkach S. I.: "Some aspects of health state of a first generation of offsets in women exposed to radiation in childhood and adolescence" // IV International Conference Chernobyl Children-Health "Effects and Psycholocial Rehabilitation", June 2-6, 2003, Kiev, Ukraine. P. 6.

Audzei S. V. Specificity of complex rehabilitation of children and teen-agers from Chernobyl regions in children's rehabilitation centers // IV International Conference Chernobyl Children-Health "Effects and Psycholocial Rehabilitation", June 2-6, 2003, Kiev, Ukraine. P. 9.

Bahnarel I., Coretchi L., Moldovanu M. Aspecte medico-biologice ale actiunii accidentului nuclear de la Cernobal asupra populatiei Republicii Moldova // Ch.: I.S.F.E.-P."Tipografia Centrala", 2005.- 152 p.

Bahnarel I.,   Coretchi L., Samotiia E., Moldovan M. Procedeu de evaluare a statutului imun Brevet de inventie, Nr. 2667 MD G2 I.

Davidescu D., Iacob O., Diaconescu C. Thyroid cancer incidence in population of eastern Romania after Chernobyl accident // IV International Conference Chernobyl Children-Health «Effects and Psycholocial Rehabilitation», June 2-6, 2003, Kiev, Ukraine. P. 29.

Fuzik N. N., Prysyazhnyuk A. Ye., Gristchenko V. G., Zakordonets V. A., Slipenyuk Ye. M., Fedorenko Z. P., Gulak L. O., Okeanov A. Ye., Starinsky V. V. Thyroid cancer: Peculiarities of epidemiological process in a cohort irradiated in childhood in the Ukraine Republic of Belarus and Russian Federation // IV International Conference Chernobyl Children-Health "Effects and Psycholocial Rehabilitation", June 2-6, 2003, Kiev, Ukraine. P. 44.

Guslitser L. N. Cancer incidence in children: Oncoepidemiological situation in Kiev in 1990^th // IV International Conference Chernobyl Children-Health "Effects and Psycholocial Rehabilitation", June 2-6, 2003, Kiev, Ukraine. P. 52.

Holodova N. B., Ryzhov B. N., Sobolevskaya L. V., Snegiryova G. P., Stetsovskaya O. B., Holodov V. V. Neuro-immune status in children of the Chernobyl NPP accident connsequences liquidators of 1989-1997 period // IV International Conference Chernobyl Children-Health "Effects and Psycholocial Rehabilitation", June 2-6, 2003, Kiev, Ukraine. P. 54.