Explorarea functionala a aparatului cardiovascular (EKG, cateterism cardiac)

Explorarile cardiovasculare urmaresc:

- stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor sanguine;

- evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor tulburari;

- stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional.

Tulburarile aparatului cardiovascular reprezinta de multe ori rasunetul imbol­navirii altor organe, de aceea probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea func­tionala a inimii si a vaselor este influentata si de factori externi (surmenaj, emotii, abuz de alcool, nicotine). Din aceste considerente bolnavii trebuie pregatiti in mod corespunzator.

Electrocardiograma = inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

E.C.G. este o metoda de investigatie extrem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii in general, in suferintele miocardo-coronariene in special, si totodata este o metoda de a recunoaste o boala de inima care evolueaza clinic latent, cand se efectueaza E.C.G.-ul de efort.

RETINETI: Ea este interpretata intotdeauna de medic in lumina datelor clinice. Inregistrarea electrocardiogramei se face cu aparate speciale numite elec­trocardiografe, de diferite tipuri.

Legatura intre bolnav si aparat se face printr-un "cablu bolnav'. La extremitatea distala a cablului sunt atasate placutele metalice - electrozii (in numar de 10) necesari pentru inregistrarea a 4 derivatii standard si unipolare si 6 precordiale (V1-V6).

Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor, transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unei diagrame numita electrocardiograma. Inscrierea curbelor electrice se face pe hartie speciala care are imprimat un sistem de coordonate. Pe orizontala este reprezentat timpul, pe verticala amplitutidinea semnalelor bioelectrice.

In practica curenta se inregistreaza pe electrocardiograma 12 derivatii (co­nduceri): . 3 derivatii bipolare notate D_I, D_II, D_III , . 3 derivatii unipolare de membre notate : aVR, aVL, aVF, . 6 derivatii precordiale notate V₁, V₂, V₃, V₄, V₅, V₆.

In majoritatea unitatilor sanitare inregistrarea electrocardiogramei se face cel mai frecvent cu ajutorul electrocardiografului "3 NEK-1 ', aparat construit pe baza de semiconductoare moderne.

Constructia aparatului permite folosirea lui nu numai in practica clinica curenta zilnica, ci si pentru cercetari stiintifice.

inregistrarea E. C. G. cu electrocardiograful 3 NEK- 1

pregatirea bolnavului

1. Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii emotionali

2. Se transporta bolnavul  in sala de inregistrare, de preferinta cu caruciorul, cu 10 - 15 min. inainte de inregistrare

3. Aclimatizarea bolnavului cu sala de inregistrare

4. Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.

Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa) sau pasta speciala pentru electrozi.Cei 10 electrozi (4 pentru membre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav in felul urmator:

- montarea electrozilor pe membre:

rosu = mana dreapta; galben = mana stanga; verde = picior stang; negru = picior drept

- montarea electrozilor precordiali

V₁= spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului

V₂ = spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului

V = intre V si V₄

V₄ = spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)

V₅ = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stanga

V₆ = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga

ATENTIE! Aplicarea cu foarte mare precizie a electrozilor, respectand toate indicatiile prescrise, garanteaza o inregistrare corecta si fara artefacte.

Pregatirea aparatului Aparatul va fi legat la priza de impamantare

Verificarea pozitiei corecte a butoanelor si clapelor

Punerea in functiune a aparatului Aparatul poate fi pus in functiune cu ajutorul clapei 3 in pozitia "Apasat' verificandu-se scala­-indicator de functionare care trebuie sa indice zona verde a scalei instrumentului. Dupa 3 - 5 minute de stabilizare a functionarii se poate trece la testarea aparatului

Testarea aparatului (inregistrarea testului etalon)

Inregistrarea electrocardiogra­mei D_I , D_{II ,}D_III

Inregistrarea derivatiilor unipolare si precordiale

Terminarea inregistrarii Dupa terminarea inregistrarii se scoate din functiune aparatul prin trecerea clapetei 3  in pozitia neapasat se indeparteaza electrozii de pe pacient.

Notarea electrocardio­gramei. Asistenta noteaza pe electrocardiograma: numele, pre­numele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea; mentioneaza medicatia folosita; data si ora inregistrarii; viteza de derulare; semnatura celui care a inregistrat

INTERPRETARE

Pe o electrocardiograma normala definim:

1. Unde conventional numite P, Q, R, S, T, U.

2. Segmente distanta dintre doua unde (PQ),(ST).

3. Intervale - unda + segment (PQ cuprin­de unda P + segmentul PQ), (QT cuprinde unda QRS + segmentul ST + unda T), (TP - linia izoelectrica).

Intre doua cicluri cardiace se inregistreaza linia zero potential (linia izoelectrica). Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se gasesc dedesubtul ei sunt negative.

Intervalul PQ se masoara de la inceputul undei P si corespunde timpului in care stimulul strabate atriile de la nodul sinusal Keith-Flack pana la nodul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara). Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi (normal

Unda P si segmentul PQ reprezinta expresia electrica a activitatii atriilor. Undele QRS, segmentul ST si unda T reprezinta expresia electrica a activitatii ventriculare.

Cateterism cardiac = introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasa sau arteriala

in cavitatile inimii sau in vasele mari. Sonda este dirijata sub ecran radiologic.

Cu toate ca este intrat in uzul curent, cateterismul cardiac ramane totusi o metoda rezervata unor unitati de inalta specializare. Aceasta metoda se foloseste numai cand exista o indicatie precisa legata de atitudinea exploratoare, terapeutica, care trebuie luata fata de bolnav (de exemplu, majoritatea cardiopatiilor operabile).

Cateterismul cardiac permite masurarea presiunilor intracavitare, recoltarea de probe sanguine direct din cavitatile inimii si din vasele mari pentru dozarea O₂ si CO_{2 ,} executarea de coronarografii cu substanta de contrast sau cu izotopi radioac­tivi, precizarea unor modificari anatomice cardiace, inregistrarea unei electrocardiograme endocavitare, a fonocardiogramei intracavitare etc.

Pregatirea bolnavului este asemanatoare cu pregatirea pentru interventii chirurgicale.