Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Educatia pentru sanatate, educator de sanatate - aspecte strategice
Summary
Education for health, tutor for health mode / strategical aspects
Human behavior is the fundamental model of our life. There are a lot of scientists, who are fond of investigations in the field of health mode of life (HML) and motivation of the health culture development: Ильинич В. И, Столяров В. И, Виленский М. Я, Быховская И. М, Каргаполов В. П.
Education for Health is developing as a science and university discipline, as a theory and practice, but tutor for health mode must become a profession, specialty; and with this scope it is necessary to legalize it and to create at the postuniversity stage the Public Health department.
Education for health will influence the level of knowledge, and the attitude to the human health in the field of family, community and integral.
Rezumat
Comportamentul uman este fundamentul modului de viata. De problemele modului sanatos de viata (MSV), motivatiei fata de dezvoltarea unei culturi a sanatatii s-au preocupat multi cercetatori, printre care: Лисицин Ю.П., Ильинич В.И, Столяров В.И, Виленский М.Я, Быховская И.М, Каргаполов В.П.
Educatia pentru sanatate cere a fi dezvoltata ca stiinta, ca disciplina universitara, ca teorie si ca practica, iar educator de sanatate trebuie sa devina o profesie, o specialitate, pentru ce e necesar a fi legiferata si pregatita la etapa postuniversitara a facultatii de sanatate publica
Educatia pentru sanatate are drept obiectiv ridicarea nivelului de cunostinte cu constientizarea lor, de deprinderi si atitudini sanogene fata de propria sanatate si sanatatea celor din jur la nivel familial, comunitar si integral.
Actualitatea
Comportamentul uman este fundamentul modului de viata. Comportamentul modului de viata influenteaza starea de sanatate a individului, a grupurilor umane intre 50-51%.
Comportamentul sanogen a grupurilor umane ar reduce cheltuielile pentru serviciile medicale cu 50% privind unele date statistice.
Comportamentul este privit ca un ansamblu de reactii adaptive, de interactiune a sistemului uman cu mediul (biologic, social, psihologic, s.a.) avand la baza zestrea ereditara, poate fi redictionat, modificat printr-o comunicare eficienta in cadrul ansamblului de activitati al educatiei pentru sanatate.
De problemele modului sanatos de viata, motivatiei fata de dezvoltarea unei culturi, unor deprinderi ale sanatatii s-au preocupat multi cercetatori, printre care: Лисицин Ю.П., Ильинич В.И, Столяров В.И, Виленский М.Я, Быховская И.М, Каргаполов В.П [4; 5].
Educatia pentru sanatate are drept obiectiv ridicarea nivelului de cunostinte cu constientizarea lor, de deprinderi si atitudini sanogene fata de propria sanatate si sanatatea celor din jur la nivel familial, comunitar si integral. Tinta strategica a educatiei pentru sanatate este schimbarea comportamentului negativ pentru sanatate si formarea modului de viata sanatos. Drept rezultat al schimbarii comportamentului este profilaxia primara a multor maladii cu factori de risc cunoscuti.
La baza educatiei pentru sanatate este necesar a pune teoria si practica medicinei omului sanatos, studierea sanatatii ca atribut uman, dar nu numai studierea patologiilor umane, actualmente practicata in instruirea medicala universitara si postuniversitara.
Reperele strategice in educatia pentru sanatate pot fi numite:
a sti cum sa fii sanatos;
a sti ce sa faci sa fii sanatos;
a sti sa fii sanatos si sa-ti mentii sanatatea.
Conform rezultatelor cercetarilor multiple [4, Виленский М.Я, Лисицин Ю. П., s.a.) pana la 95% de studenti nu poseda cunostinte si convingeri sistemice privind modul sanatos de viata, ce ne vorbeste despre instruirea insuficienta la acest capitol a activitatii umane.
Material si metode de cercetare
metoda de analiza a literaturii de specialitate si celei tangente cu probleme cercetate;
ancheta si chestionarele sociologice si psihologice;
metode de evaluare si autoevaluare comportamentala;
observatiile duse asupra tinerilor din domeniul universitar si postuniversitar.
Ca metodologie fundamentala a acestui studiu psihosocial si medico-social au fost puse la baza paradigmele psihosociale si medico-sociale de reformare si optimizare a strategiilor de sanatate in Republica Moldova.
Obiectul cercetarii se duvizeaza pe astfel de categorii si blocuri semnificative:
predispozitii socioeconomice (venitul, traditiile institutiei, instruirea sanologica si orientarea acesteia fata de dezvoltarea culturii sanatatii);
caracteristicile sanatatii, inclusiv si autoaprecierea sanatatii;
modul de viata, ca factor ce influenteaza nivelul de sanatate, etc.
Rezultate si discutii
Sanatatea tinerilor actualmente este o problema social conditionata si depinde de o serie de factori. Consecutiv, studentii sunt inclusi intr-un sistem determinat (instruire - student - mediul social), in care are loc interactiunea reciproca a acestor elemente determinative. In acest context este evident ca schimbarile in una din sfere au influenta asupra altor sfere, deaceea este necesar sa fie cercetat complexul de probleme, factorii de influenta si masurile necesare pentru interventiile si solutionarile cat mai optimale a acestor intrebari.
Evaluarea comportamentului din punct de vedere teoretic si practic include urmatoarele etape de baza:
efectuarea evaluarilor comportamentale;
determinarea comportamentului - tinta si celui ideal;
strategii pentru rezolvarea deficientelor de abilitati si deficientelor de performanta [3, apud., p. 70].
In cazul cand se efectuiaza evaluarile comportamentale este necesar de a determina si a selecta comportamentele observabile. Mai intai sunt selectate comportamentele specifice, care pot fi stabilite pentru fiecare problema de sanatate. Din numarul comportamentelor specifice, dupa ce au fost depistate, drept rezultat al discutiilor sunt delimitate acele care sunt observate direct si cele care nu pot fi observate. Depistand pe cele observabile, in continuare este ales unul care va fi evaluat.
In sfarsit cand comportamentul este definit, este necesar de a-l detaliza pentru a alege acele elemente de comportament, ce urmeaza sa fie evaluate. Fiecare din comportamentele observabile consta din cateva elemente, iar fiecare element consta din cateva etape.
Drept obiectiv de baza in observarea, identificarea si evaluarea comportamentala este ca participantii, educatorii de sanatate, instructorii, medicii responsabilei de aceasta sa invete sa se gandeasca consecvent la problemele de sanatate drept acel axe determinante, compuse din comportamente specifice, care pot fi divizate in elemente si etape constitutive.
Pentru realizarea primei etape in evaluarea comportamentului sunt utilizate urmatoarele metode de evaluare comportamentala:
observarea performantei
inregistrarea narativa - descrie desfasurarea comportamentului in succesiune (din punct de vedere al frecventei si duratei).
In scopul selectarii comportamentelor-tinta se propune utilizarea Scarii analizei comportamentale [3, apud, p. 73-75].
Scara analizei comportamentale ajuta la ghidarea echipei interdisciplinare in compararea constatarilor cercetarii formative, cu lista detaliata a etapelor comportamentale discrete necesare sa fie efectuate pentru indeplinirea activitatilor sanologice.
Educatia ramane a fi cea mai dificila problema data spre rezolvare omului. Ea trebuie efectuata tinand cont de principiul prioritatii de varsta in interventia educationala si principiul autoritatii educatorului pentru grupul supus educatiei.
Educatia pentru sanatate nu poate fi o practica pentru orice doritor sau lucrator medical. Ea trebuie sa devina o specialitate, o profesie cu un rang social mult mai inalt ca alte specialitati medicale.
Specialitatea de educator de sanatate se afla la intersectia specialitatilor de pedagog, de medic si de psiholog. El trebuie sa posede darul de orator, de educator, de psiholog si de bun medic.
Abilitatile educatorului de sanatate trebuie diversificate in:
latura cognitiva - cunostinte vaste si profunde care vor fi aduse la constiinta umana printr-o comunicare eficienta, in scopul insusirii cunostintelor in domeniul pastrarii si fortificarii sanatatii;
latura motivationala - convingerea auditoriului si motivarea lui in necesitatea de pastrare si imbunatatirea sanatatii;
latura formativa - formare atitudinilor si deprinderilor sanogene la populatie cu aplicarea lor in practica si in viata de toate zilele.
Educatorului de sanatate ii revine sarcina ca prin exercitii si situatii de comunicare sa formeze si sa sprijine obisnuintele sanogene la ascultatori. Aceasta sarcina poate fi indeplinita prin cunoasterea tehnologiilor de comunicare eficienta cu auditoriul. Dezvoltarea abilitatilor unei comunicari eficiente pot fi atinse, tinand cont de paradigmele de evolutie a invatarii, a educatiei, cum ar fi:
reuniunea prin etapele de initiere, experimentare, intensificare, integrare si obligativitatii reciproce;
separarea prin etapele de diferentiere, de superficializare, de stagnare, de evitare si determinare.
Educatia pentru sanatate cere a fi dezvoltata ca stiinta, ca disciplina universitara, ca teorie si ca practica, iar educator de sanatate trebuie sa devina o profesie, o specialitate, pentru ce e necesar a fi legiferata si pregatita la etapa postuniversitara a facultatii de sanatate publica.
Concluzii
Educatia pentru sanatate este cea mai efectiva forma de promovare a sanatatii, de pastrare si de fortificare a sanatatii populatiei cu cheltuieli reduse.
Educatia pentru sanatate ar avea rezultate pozitive daca:
Ar deveni un serviciu a Sistemului de Sanatate Publica nationala cu structura si functii specifice;
S-ar implementa ca disciplina, ca teorie, ca ramura stiintifica in cadrul activitatii universitare;
Ar deveni o specializare in cadrul studiilor postuniversitare - educator pentru
sanatate
Ar deveni o specialitate, o profesiune cu un rang social mai avansat.
Constientizarea acestor aspecte strategice si implementarea lor tine de competenta organelor statale.
Bibliografie
Ancusa, M. Educatia pentru sanatate. // In Revista "Medicina. Trecut. Prezent. Viitor.". Nr. 1, 1998.
Ancusa, M, Ciobanu, V. Probleme de sanatate publica. Vol. I, II, Editura "Mirton", Timisoara, 1997.
Etco, C., Morosanu, M., Goma, L., Davidescu-Creanga, E. Comunicarea pentru schimbarea comportamentului (Suport de curs universitar). Chisinau, Centrul Editorial-Poligtrafic Medicina, 2008,163 p.
// Здоровый образ жизни и физическая культура студентов: Социологические аспекты. М. Харьков, 1990, c. 39.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |