Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Etica si nediscriminarea - Educatia pentru diversitate
Sintagma scoala pentru diversitate este echivalenta sintagmei scoala pentru toti si reprezinta dezideratul maximei tolerante in ceea ce priveste diferentele fizice, socioculturale, lingvistice si psihologice existente intre copii/ elevi, misiunea fiind aceea de a le oferi tuturor posibilitatea de a inväta in functie de ritmul, capacitätile si nevoile proprii si de a se exprima conform trasaturilor individuate de personalitate.
Ideea care anima acest tip de scoala este aceea ca finalitatea fundamentalá a sistemului national de invatamant consta in a forma cetateni care sunt membri ai aceleiasi matrice sociale si care impartasesc valori comune. Prin urmare, scoala reprezinta numai un segment al sistemului social, iar schimbarile din cadrul ei nu pot avea succes in absenta unor schimbari dirijate la nivelul celorlalte segmente.
Acest fapt impune
gandirea unor structuri care sa imbine flexibil si eficient demersurile din
toate domeniile, proces care implica formarea unei atitudini pozitive fatà de
integrare intr-o perspectiva cat mai apropiata, fata de incluziune. Aceasta
atitudine manifestata la nivelul intregii societati trebuie sa respecte
principiul normalizarii, adica asigurarea accesului, pentru toate categoriile
de persoane, la tiparele existentiale si la conditiile de viata cotidiana, cat
mai apropiate de normele considerate firesti pentru o viata obisnuita.
Educatia pentru toti a fost definitä ca acces la educatie ,si la
calitatea acesteia pentru toti copiii, fiind identificate doua obiective
generale:
-asigurarea posibilitatilor participarii la educatie a tuturor copiilor, indiferent de cat de diferiti sunt ei si cat se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a denumit normal. Participarea presupune in primul rand accesul si apoi identificarea modalitatilor prin care fiecare sa fie integrat. Accesul are in vedere posibilitatea copiilor de a ajunge fizic la influentele educative ale unei societati (familie, scoalä, comunitate), de a se integra in scoala si de a raspunde favorabil solicitarilor acesteia ;
-calitatea educatiei se referä atat la identificarea acelor dimensiuni ale procesului didactic, ale continuturilor invätarii, cat si la calitäti ale agentilor educationali, care sa sprijine invätarea tuturor categoriilor de elevi, sä asigure succesul, sa facä sistemul deschis, flexibil, eficient si efectiv.
Fiecare scoala care doreste sa fie deschisa si flexibila, prin aplicarea principiilor incluziunii, trebuie sa demonstreze, prin managementul pe care il propune, urmätoarele :
-intelegerea reala si recunoasterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a sanselor persoanelor cu cerinte speciale, si nu ca o simpla plasare a copiilor impreuna ;
-recunoasterea legaturilor dintre educatia incluziva si valorizarea diversitatii umane prin promovarea unui etos scolar care valorizeaza toti copiii si familiile lor ;
-favorizarea unui climat de sprijin flexibil oferirea unor raspunsuri adecvate cerintelor individuate prin oferta educationalä a scolii ;
-sustinerea implicarii comunitatii locale in dezvoltarea programelor si a ofertelor educationale pentru toate categoriile de elevi din scoala ;
-favorizarea accesului personalului didactic la ocazii de dezvoltare profesional care sa sustina/sprijine dezvoltarea practicilor incluzive.
Scoala incluziva pune in centrul atentiei sale persoana umana ca fiinta originala, unica si irepetabila, accentuand ideea ca in fiecare societate exista personalitati, grupuri diferite, motivatii, ratiuni si puncte de vedere diferite.
In opinia mai multor autori, promovarea educatiei incluzive/integrate in scolile din sistemul de invatàmant trebuie sa aiba la baza urmatoarele principii-cadru :
-toti elevii au dreptul sa participe la toate activitatile incluse in programa scolilor obisnuite;
-in timpul programului scolar, personalul didactic si de specialitate se va implica direct in sustinerea pe toate caile a integrarii maximale a elevilor cu cerinte educationale speciale ;
-scoala va trebui, printr-o serie de schimbäri radicale in domeniul curricu-lumului, sa vina in intampinarea tuturor cerintelor educationale ale elevilor, fara a leza demnitatea si personalitatea acestora ;
In conditiile educatiei incluzive, clasele/grupele de elevi vor include copii apropiati ca varsta si nivel de experienta socioculturala.
Aplicarea acestor principii in practica scolii pentru diversitate presupune, din partea personalului didactic si de specialitate, o serie de calitati, cum ar fi :
-sa aiba responsabilitatea recunoasterii nivelului de competenta profesionala si dorinta de perfectionare a capacitatilor de lucru in conditiile educatiei integrate si ale scolii incluzive;
-sa manifeste o atitudine critica si constructiva, prin propuneri concrete si realiste, in sprijinul includerii copiilor cu cerinte educative speciale in clasele unde isi desfasoara activitatea ;
-sa demonstreze o implicare totala in procesul didactic, astfel incat sa satisfaca intr-o masura cat mai mare cerintele educationale ale elevilor din clasa ;
-sa trateze elevii cu demnitate si respect si sä dea dovada de consideratie fata de situatia particulara in care se afla copiii cu cerinte educative speciale ;
-sa aiba convingerea ca educatia integrate si scoala incluziva presupun cu necesitate activitatea in echipe de specialisti (profesori, educatori, profesori de sprijin, consilieri scolari, asistenti sociali, psihopedagogi specializati in activitati cu diferite categorii de copii cu cerinte speciale).
Etica si nediscriminarea sunt parti importante si ale educatiei interculturale.
In lumea
moderna, diversitatea in sens larg - indiferent daca este de natura
culturala sau lingvistica - poate fi pusa pe seama a doi factori
esentiali: intensificarea migratiei si noile In lumea
moderna, diversitatea in sens larg tehnologii de informare si
comunicare.
Globalizarea vietii economice, sociale si politice devine din ce in
ce mai evidenta. Din aceasta perspectiva se observa
cresterea mobilitatii oamenilor de pretutindeni, inclusiv
cresterea numarului de migranti de diferite credinte
si origini care traiesc si lucreaza in Europa. In ultimii
zece ani in Europa se constata o crestere numerica a unor
comunitati din punct de vedere multicultural, fara
insa a le fi recunoscuta si valoarea competentelor
interculturale, fiindu-le refuzata participarea la dezvoltarea vietii
sociale si politice. Pe de alta parte se observa cresterea
popularitatii partidelor de extrema dreapta, a rasismului,
antisemitismului si islamofobiei in aproape toate statele europene. Toate
aceste tendinte negative au adus conceptul de ,,invatare
interculturala" pe primul plan, fiind considerat ca unul din aspectele
esentiale si de necesitate in formarea pe parcursul intregii
vieti. In cadrul fenomenului de globalizare a lumii contemporane, a
migratiei si a evenimentelor din 11 septembrie 2001 s-a marit
sensibilitatea spre educatie interculturala - o competenta
sociala care trebuie formata tuturor - cruciala pentru un dialog
adevarat si intelegere mutuala.
Diversitatea culturala nu mai este un prejudiciu, ci o realitate care
trebuie fructificata in mediul scolar. Pluralitatea culturala
pune nu numai problema apararii diferentelor, ci a dialogului
cultural, care recunoaste ca fiecare trebuie sa contribuie la
imbogatirea experientei umane si ca fiecare dintre ele
este un efort de universalizare a unei experiente particulare.
Multiculturalitatea nu este adversarul universalismului european, ci o
alta forma a lui. Societatile multiculturale sunt
realitati date, existente in care oamenii apartinand unor
grupuri diferite intra in contact intamplator atunci cand situatii
concrete de viata o impun. Pluralismul moral si religios nu
exclude existenta unui set comun de valori si principii care sa
intemeieze identitatea civica in spatiul fizico-social respectiv.
Interculturalismul implica intelegerea, aprecierea si
valorizarea culturii proprii la care se adauga respectul bazat pe o
informare autentica si pe construirea curiozitatii
fata de cultura etnica a celuilalt. Interculturalitatea este un
proces ce se produce la intersectia dintre culturi, nefiind un scop in
sine, dar care poate deveni o finalitate atunci cand sunt sesizate
transformarile nefiresti sau comportamentele nefaste la acest nivel
de intersectare a culturilor.
Nivelurile de educatie interculturala identificate de
specialisti sunt in numar de cinci, in ordine fiind:
1 - Educatia monoculturala - este punctul de plecare in politicile educationale, curricula si materialul didactic fiind reprezentative doar pentru cultura dominanta.
2 - Starea de toleranta - in care diferentele sunt suportate, trecute cu vederea.
3 - Starea de acceptare - in care diferentele sunt cunoscute si recunoscute, nemaifiind negate sau respinse fara apel.
4 - Respectul - reprezinta admiratie fata de diversitate.
5 - Solidaritatea si afirmarea - este nivelul la care este evidenta preocuparea fata de echitate si justitie sociala.
Educatia interculturala este una din dimensiunile educatiei integrale. Criteriile de succes in realizarea educatiei interculturale in scoala sunt:
a) asigurarea unei balante intre diferitele finalitati majore ale educatiei (scopuri culturale, profesionale de calificare , sociale, de dezvoltare profesionala);
b) asigurarea de oportunitati pentru comunicare si cooperare, chiar intre grupuri diferentiate;
c) asigurarea de sanse egale de educatie;
d) reflectarea diverselor realitati specifice societatilor multiculturale prin toate tipurile de curriculum;
e) prezentarea informatiilor din cat mai multe perspective, pentru a stimula constiinta diversitatii si a unitatii prin diversitate.
In acest context, rolul scolii este de a-i invata pe tineri cum sa convietuiasca intr-o lume marcata de diferente lingvistice si culturale, prin acceptarea acestora, dar si prin identificarea si insusirea valorilor care ii unesc. Cum poate scoala sa abordeze si sa se implice activ in problematica pastrarii identitatii in cadrul mai larg, aparent contradictoriu, al tolerantei fata de diversitatea culturala? Este educatia apta sa joace un rol hotarator in reconcilierea acestor concepte?
Educatia
multiculturala in societatea moderna nu este numai o chestiune de
descoperire a bogatiei si varietatii de aspecte de
aceasta natura in cadrul clasei de elevi. Copiii pot proveni din
medii culturale diferite, dar de asemeni si profesorii, scoala
si comunitatea. Toleranta fata de aspectele mai putin
cunoscute si cautarea celor complementare trebuie sa devina atitudini
esentiale, care sa stea la baza noului curriculum al sec. al XXI-lea.
Identificarea valorilor comune poate deveni o sarcina dificila
daca nu este insotita de recunoasterea beneficiilor care
decurg din aceasta diversitate.
Scoala poate detine un rol major in pastrarea spiritului de
libertate si toleranta al tinerei generatii. Intr-o lume
marcata de diferente culturale si lingvistice, scoala
trebuie sa ii invete pe tineri sa convietuiasca intr-o
societate deschisa si libera, fundamentata pe autoritatea
valorilor impartasite. Intelegerea si insusirea
conceptiei conform careia interculturalitatea inseamna demnitate
si respect acordate individului devine, astfel, o necesitate. Oamenii ca
fiinte rationale pot dezvolta aceste valori numai folosindu-le, exprimandu-le
si explorandu-le impreuna, ca membri ai unei comunitati
caracterizate prin diversitate. Valorile idealurilor democratice si ale
tolerantei fata de diferente sunt mult mai usor de
constientizat atunci cand sunt rezultate din experienta mai degraba
decat din instructie formala. Cercetarile din domeniul
stiintelor sociale demonstreaza ca tinerii expusi
interactiunilor inter-etnice au o mai mare capacitate de a identifica
valorile comune intre diverse grupuri, de a recunoaste faptul ca
si conflictele pot produce valori atunci cand sunt abordate
corespunzator si de a se angaja mai activ in promovarea
intelegerii si colaborarii inter-etnice. Mai mult, acestia
demonstreaza o implicare mai puternica in problemele
comunitatii si in actiuni de voluntariat si sunt mult
mai dispusi sa-si desfasoare activitatea in medii
sociale diverse din punct de vedere etnic.
In aceasta perspectiva, telul procesului educativ modern este
pregatirea elevilor pentru realitatile complexe si diverse
ale societatii, prin dezvoltarea abilitatilor de
recunoastere, valorificare si achizitionare de cunostinte
provenite din orizonturi culturale eterogene. Scopul esential este
dezvoltarea unui respect fundamental pentru moduri de viata si
procedee de a munci si de a invata diferite. Valorificarea
diversitatii trece dincolo de simpla toleranta
fata de variate medii si conceptii; ea recunoaste,
apreciaza si faciliteaza procesele implicate in explorarea
si descoperirea a ceea ce nu este familiar, permitand o gama
larga de modalitati de a gandi si de a comunica. Mai mult
decat atat, valorificarea diversitatii conduce la intarirea
relatiilor in cadrul comunitatii si mareste
posibilitatile tinerilor de a se realiza intr-o societate pluralista,
din ce in ce mai complexa. Acestia vor invata sa inteleaga
si sa respecte oameni si puncte de vedere diferite de ale lor,
deoarece aceasta este lumea in care ei vor trai si isi vor
desfasura activitatea.
Prin formarea gradata a unei astfel de atitudini va creste si
flexibilitatea legata de abordarea si insusirea noilor
experiente educationale si nu numai. Diversitatea
incurajeaza gandirea critica si acesta este un fapt deosebit de
important in societatea contemporana, unde inovatia se bazeaza
in primul rand pe colaborare. Insusirea abilitatilor de a "naviga"
intr-un "ocean" de diferente culturale este o necesitate pentru orice
persoana intr-o lume al carei liant il constituie tehnologia si
dezvoltarea facilitatilor de a calatori si de a
comunica. Schimbul real de idei - cheia inovatiei si a progresului -
solicita sensibilitate si intelegerea punctelor de vedere, a
valorilor si a ideilor celorlalti.
Un demers
interesant si util in acest sens ar fi plasarea anilor de scoala in
contextul mai larg al dezvoltarii psiho-sociale. Conform cercetarilor
in domeniu, aceasta perioada se caracterizeaza printr-o
influenta semnificativa a membrilor grupului asupra
dezvoltarii intelectuale si sociale a individului. In aceasta
etapa au loc schimbari substantiale in ceea ce priveste
personalitatea, identitatea si respectul de sine, valorile si
atitudinile. In esenta, aceasta perioada se remarca
printr-o expunere deschisa la experiente si idei diferite de
cele intalnite anterior. Astfel, contactul cu oameni si conceptii noi,
cu perspective care nu au fost explorate sau imaginate anterior,
faciliteaza o dezvoltare de sine creativa si autentica.
In calitate de factor determinant al procesului educativ, scoala trebuie
sa se orienteze nu numai catre crearea cadrului adecvat in vederea
auto-dezvoltarii personale, dar si catre definirea unui mediu
care sa furnizeze o experienta educationala de cea mai
inalta calitate. O parte importanta a acestei misiuni este garantarea
capacitatii elevilor de a percepe in mod coerent si critic
probleme complexe si de a-si aplica propriile cunostinte intr-o
lume in continua schimbare. Pentru realizarea acestui tel, elevii
trebuie sa depaseasca simpla memorare a unor
informatii prestabilite intr-un anumit domeniu si sa dezvolte o
intelegere integrata mai profunda a unor sisteme aflate in
interactiune complexa. Este esentiala in aceasta
privinta abilitatea de a gandi profund, creativ si din
perspective diferite. Rolul scolii este acela de a incuraja tinerii
sa articuleze si sa evalueze opinii, sa asimileze date din
multiple surse si sa emita judecati intr-un mod
inovativ si modern. Este necesar sa se creeze situatii de
invatare care sa-i angajeze pe elevi, sa incurajeze
discutiile si sa faciliteze dezbaterile pentru a crea
perspective multiple de abordare a diferitelor situatii si probleme.
Din cercetarile psihologice reiese din ce in ce mai clar ca
interactiunea intre elevi in cadrul unui colectiv divers promoveaza
acest tip de experienta de invatare. Prin
interactiunea intre elevi care provin din medii si experiente de
viata diferite, acestia sunt pusi in mod inevitabil in
fata unor conceptii care difera de cele personale. Acest contact
furnizeaza oportunitati nelimitate de cercetare, exprimare
si dezvoltare a propriilor puncte de vedere. In consecinta, acesti
elevi vor avea un nivel de gandire critica mai ridicat si vor
demonstra un mai mare angajament si grad de motivatie.
Pe langa
incurajarea gandirii critice si crearea de oportunitati pentru
abordarea problemelor din unghiuri diverse, educatia multiculturala
poate conduce la formarea unor abilitati superioare de a negocia
si de a functiona intr-un mediu ocupational si social
complex. Date fiind schimbarile demografice actuale si diversitatea
in crestere a pietei muncii la nivel global, acesta este un aspect
foarte important in pregatirea tinerilor pentru viata dupa
absolvire. Marile companii multinationale sustin ca diversitatea
procesului educational contribuie semnificativ la dezvoltarea
capacitatii tinerei generatii de a trai si munci in
relatii de colaborare si de a comunica dincolo de limitele geografice.
Mai mult decat atat, aceste companii considera ca diversitatea in
cadrul fortei lor de munca va conduce la aparitia unor idei si
produse mult mai avansate decat in alte conditii.
Abilitatea de a functiona cu succes in medii sociale complexe
necesita mai mult decat simpla identificare a unui set de reguli sau de
principii calauzitoare preluate din manuale sau cursuri. Desi
discutiile in clasa si lecturile abordate din diferite
perspective pot imbunatati calitatile sociale si
inter-personale, acestea sunt dezvoltate, interiorizate si accentuate prin
experiente implicite de invatare care pot aparea in
contextul expunerii directe fata de un cadru social divers. Nu este
vorba numai de diversitate in sens structural si demografic, dar si
de interactiunile care faciliteaza schimbul de idei, experiente
si perspective intre grupuri diferite. Intr-adevar, tinerii
expusi mai mult acestui tip de diversitate demonstreaza un nivel mai
ridicat de constiinta culturala si rasiala
si o mai mare deschidere catre toleranta si provocare
in sensul de motor al progresului.
Cercetarile asupra beneficiilor educationale ale
diversitatii culturale au demonstrat ca aceasta prezinta o
multitudine de avantaje creative si functionale. Dar in acelasi
timp, diversitatea poate fi considerata si o sabie cu doua
taisuri: pe de o parte creeaza oportunitati pentru
afirmarea creativitatii, dar exista si posibilitatea ca
membrii grupului sa devina frustrati si sa inceteze a
se mai identifica in cadrul comunitatii. In conditii ideale,
diversitatea promoveaza creativitatea, imbunatateste
procesul luarii deciziilor deoarece ridica nivelul de informatii,
cunostinte, perspective si abilitati. Aceste conditii
ideale includ capacitatea de a controla posibilele
disfunctionalitati ale eterogenitatii de grup
(stereotipuri, lipsa de comunicare, polarizare, anxietate). Prin urmare,
deoarece compozitia demografica a grupurilor de lucru afecteaza
procesele de grup care, la randul lor, afecteaza performantele
grupului, realizarea unui management efectiv al grupurilor eterogene este
vitala in vederea indeplinirii obiectivelor educationale complexe.
In concluzie, dimensiunea inter-culturala a unui proces educativ de calitate joaca un rol deosebit de important in societatea moderna prin capacitatea sa de a imbogati creativ sistemul general de valori, dar si prin abilitatea da a impartasi in mod efectiv aceste valori cu cei din jurul nostru. Acest fenomen va avea o consecinta logica si necesara: dezvoltarea inevitabila a unor relatii bazate pe toleranta, intelegere si flexibilitate intre cetatenii lumii de azi.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |