STOMATOLOGIA PREVENTIVA

→ 1948 OMS definea sanatatea: starea completa de bine din punct de vedere fizic, mental si social, si nu doar absenta bolii si a infirmitatii.

→ Sanatatea individului este strans legata de preventie;

→ Profilaxia=modalitate de prevenire a raspandirii bolilor, larg in mase;

→ Profilaxia, la inceput se adresa doar bolilor infecto-contagioase → s-a extins treptat spre toate specialitatile, iar bolile dento-parodontale - presupuneau cheltuieli imense si s-au facut eforturi si pentru prevenirea acestora;

→ Preventia orodentara = studiaza ansamblul masurilor luate pentru a indeparta, corecta, stopa manifestarea cauzelor ce pot determina sau amplifica imbolnavirile ADM;

→ Stomatologia se ocupa cu tratamentul cariei, al bolilor parodontale, al bolilor dobandite, al bolilor congenitale din sfera buco-dentara;

→ 90 - 95 % din timpul petrecut de medic - tratamentului cariei si bolii parodontale, cele 2 avand ca factor etiologic comun placa, motiv pentru care cele 2 mai sunt discutate si ca bolile placii;

→ Placa dentara afecteaza structurile dentare prin intermediul microoorganismelor, la acest nivel fiind numite boli infectioase transmisibile.

→ Ca boli infectioase, caria si boala parodontala se produc doar atunci cand calitatea si asociatia bacteriana depasesc posibilitatile de aparare ale organismului. In acest scop, de reducere al numarului de imbolnaviri s-au elaborat strategii preventive ce actioneaza in scopul:

1. reducerii numarului de agenti microbieni cauzatori de boala;
2. scopul cresterii rezistentei structurii dento-parodontale fata de atacurile microbiene;
3. scopul accelerarii proceselor reparatorii;

→ Initial programele preventive incercau sa reduca incidenta bolilor prin despensarizarea pacientilor (cu revenire la controale periodice), prin care imbolnavirea descoperita in faza incipienta era tratata curativ, tratamentele mentinandu-se un numar mare de ani;

→ Optica actuala este de a descoperi boala in faza incipienta reversibila cand vindecarea este totala, in cazul cariei dentare incercandu-se depistarea in faza de pata alba cretoasa, sau in cazul bolilor parodontale in faza de gingivita;

Preventia oro-dentara

► Preventia primara - se incearca descoperirea cauzelor de boala urmand ca prin aplicarea corecta a unor proceduri si substante, sa se previna producerea bolilor, stopandu-le inainte de a ajunge in stadii ireversibile cand tratamentul curativ este necesar: ex - masurile cuprinse in termenul de igiena orala → in lipsa placii dentare se produce o reducere spectaculoasa a bolilor placii;

► Preventia secundara - surprinderea bolilor in fazele de debut cand prin aplicarea tratamentelor curative stopam evolutia, refacere morfo-functionala a tesuturilor afectate spre o stare cat mai apropiata de normalul initial: ex - obturarea proceselor carioase surprinse in faza de cavitate superficiala la limita superficiala;

► Preventia tertiara - totalitatea masurilor luate pentru inlocuirea tesuturilor total distruse prin boala si reabilitatea morfofunctionala printr-un punct cat mai aproape de normal. ex - realizare punti, proteze, prin care se reface integritatea arcadelor, pierduta prin extractii;

→ Plecand de la ideea ca bolile placii sunt boli infectioase transmisibile → termen de preventie preprimara ce se refera la masuri de educare luate incepand specific cu femeia gravida si continuand cu fiecare varsta in parte

Preventia primara

→ Proceduri:

1. control mecanic si clinic al placii dentare
2. disciplinarea consumului de carbohidrati in principal
3. fluorizarea structurilor dento-dentare dure
4. sigilare santuri si fosete coronare
5. educarea stomatologica a pacientilor

→ Plecand de la preventia primara spre cea secundara, observam ca preturile cresc, in timp ce satisfactia medic pacient scade;

→ Nu intotdeauna prin masuri profilactice corect intreprinse reusim sa producem prevenirea producerii bolilor, constatandu-se in tarile puternic industrializate faltul ca caria dentara afecteaza 70 - 90% din populatie. OMS 2003;

→ In aceste populatii reducerea frecventei cariei s-a datorat masurilor de sanatate publica intreprinse, modificarilor survenite la nivelul conditiilor de viata si imbunatatirii practicelor de autoingrijire;

→ Trebuie sa se puna accent pe desfasurarea programelor de promovare a sanatatii in scoli unde se indentifica ca grup tinta indivizii intre 10 - 19 ani, perioada foarte receptiva din acest punct de vedere;

→ Fiind o disciplina ce se refera la individ/grup/populatie, preventia oro-dentara va face apel la datele si rezultatele desprinse din variatele studii epidemiologice;

→ In stomatologie - varstele de studiat raman 6 ani, cand erupe primul dinte permanent, 12 ani, cand se produce definitivarea dintilor permanenti, la 18 ani cand se inchide procesul de crestere si dezvoltare, la 35 - 40 ani - decada de varsta a subiectului adult, si la peste 60 ani la pacientul varstnic;

→ Datele prin testari epidemilogice - prelucrate si sintetizate sub forma de indici, ce duc la o prelucrare facila;

→ In stomatologie - indici de prevalenta si incidenta;

□ Prevalenta = numarul de indivizi dintr-un grup/populatie care prezinta la momentul studiului o anumita boala;

□ Incidenta = numarul cazuri noi de imbolnavire pentru o anumita boala care apare intr-o anumita colectivitate, intr-o anumita perioada de timp;

→ Indicele de carie = CAO arata la un individ cate carii, dinti absenti sau obturatii prezinta la un moment dat;

→ Promovand procedurile preventive, OMS propunea tarilor afiliate pentru anul 2000, pentru boala carioasa, ca la 6 ani, 50% dintre copii sa nu aiba carii (indemn de carii), ca la 12 ani CAO sa nu depaseasca 3, la 18 ani 85% din pacienti sa nu prezinte edentatii (dinte extras);

Microorganismele placii dentare

→ In ultimile 2 decenii s-au identificat microorganisme orale implicate specific in producerea si evolutia cariei dentare sau a bolii parodontale;

→ Identificarea microorganismelor a ajutat specialistul sa poata induce proceduri preventive, sa prognozeze viitorul carios si mai putin parodontal al indivizilor tratati;

→ In momentul nasterii cavitatea bucala a nou nascutului este sterila. Imediat dupa nastere si in primele 24 de ore mucoasa orala si fluidul local incep sa fie colonizate cu microorganisme specii pioniere care provin in primul rand de la mama motiv pentru care mamei i se recomanda tratarea tuturor leziunilor carioase permanent, definitiv, inca din perioada graviditatii;

→ Caria dentara se produce la mama cu cresterea aciditatii orale;

→ Primii colonisti identificati sunt: Streptococul Mutans, Salivarus, Veilonela, Lactobacilii si Candida Albicans;

→ In timp apar si specii anaerobe si o data cu eruptia primelor suprafete dentare rezulta aparitia Streptococ Mutans si Sanguis - microorganisme identificate ca responsabile pentru initierea proceselor carioase;

→ La nivelul cavitatii orale, dupa nastere, se formeaza o nisa ecologica specifica fiecarui individ. Microorganismele vor supravietui intr-un echilibru stabil intre ele si in relatie saprofita cu gazda;

→ Din momentul in care dintele erupe in cavitatea orala el se poate acoperi cu o serie de depozite dentare moi / dure;

depozite dentare moi = pelicula dobandita, placa microbiana, resturi alimentare, placa alba

depozite dentare dure = tartrul dentar

→ Pelicula dobandita - cand dintele erupe coroana lui va fi initial acoperita de cuticula smaltului, un reziduu organic al mugurelui de formare al dintelui; aceasta cuticula se pierde rapid prin uzura mecanica si prin digerarea ei - enzimele salivare si microbiene, smaltul descoperit acoperindu-se instantaneu cu un film lichid protector numi pelicula dobandita salivara;

→ Pelicula dobandita este un depozit dentar moale, subtire constituit din glicoproteine salivare adsorbita instantaneu de cristalele de hidroxiapatita sau fluorhidroxiapatita;

→ Pelicula este translucida, acelulara, insolubila, omogena, aderenta la suprafete dentare, tartru, restaurari stomatologice si la toate suprafetele prezente in cavitatea orala;

→ Se constituie intr-o bariera protectoare la nivelul dintilor, limitand efectele demineralizarilor si pierderea ionilor organici rezultati;

→ Actioneaza ca lubrifiant cu mentinerea umiditatii suprafetelor si se minimalizeaza in gura;

→ Precursorul placii dentare microbiene;

→ Se constituie intr-o modalitate particulara de atasare al tartrului de dinti;

→ Nu se indeparteaza prin simpla clatire ci doar prin realizarea procedurilor de profilaxie primara;

→ Se reface instantaneu dupa realizarea periajului, iar in cateva minute incepe sa colonizeze microorganisme transformandu-se in placa microbiana dentara;

→ Colonizeaza microoorganisme prin mecanisme multiple: exista o fixare preferentiala cand anumite microorganisme se leaga specific la nivelul puntilor de legare la nivelul suprafetei peliculei dobandite;

→ Dintre microorganismele cu anumita specificitate pentru aceste puncte de legare: Streptococ Mutans si Sanguis ce colonizeaza preferential placa dentara supragingival in timp ce Streptococul Salivarius colonizeaza preferential pe suprafata limbii si saliva;

→ Legare si prin intermediul unor carbohidrati ai glico proteinelor salivare ce servesc ca receptori de legare pentru anumite microorganisme ce prezinta pe suprafata membranei lor proteine de legare numite adezine; si pe aceasta cale Streptococul Mutans si Salivarus se fixeaza pe dinte, dar la nivelul locului de legare exista o adevarata competitie intre bacterii si unde intervin si proteinele sistemului complement, anticorpii, enzime ca lizozomul;

→ Odata ce punctul de legare a fost ocupat se inhiba fixarea celorlalti competitori; Streptococii odata fixati elibereaza substante numite bacteriocine prin care se inhiba fixarea ulterioara a speciilor Actynomices si Actynobacilus;

→ Cand insa primul fixat este Actynomices Cromogenus, pacientul va prezenta un numar redus de Streptococi, mai putine carii si o colorare neagra exogena;

→ Exista de asemenea substante numite aglutinogene ce fixeaza, leaga microorganismele ce vor fi inghitite si distruse ulterior la nivelul sucurilor gastrice;

→ Celulele vii - inclusiv bacteriile, prezentand o incarcatura electrica negativa vor fi atrase de suprafetele dentare incarcate electric pozitiv;

→ S-a demonstrat ca microorganismele ce se fixeaza la nivelul placii dentare sunt mult mai rezistente la actiune mecanismelor naturale de aparare si al agentilor microbieni indicati de stomatolog, comparativ cu aceleasi microorganisme, dar care nu s-au fixat la nivelul placii dentare,