Conceptia de joc si pregatire - baschet

Conceptia de joc si pregatire - baschet

1. Despre conceptia de pregatire si de joc

Faptul ca baschetul este raspandit pe intreg mapamondul, cu un numar de 221 (2008) de tari afiliate la FIBA, fiind practicat pe o perioada lunga a vietii( 20-25 de ani), ii confera o mare diversitate de conceptii de pregatire si de joc.

Practica domeniului a demonstrat fara putinta de tagada ca conceptia de pregatire si de joc este determinata de trei criterii:

a) de varsta;

b) de obiectivele de performanta;

c) de cadrul organizatoric.

a) Criteriul de varsta se refera la conceptul de pregatire si de joc pentru: minibaschet categoria a II-a (9-10 ani), minibaschet categoria a I-a (11-12 ani), juniori III (13-14 ani), juniori II (15-16 ani), juniori I (17-18 ani), tineret (19-20 ani), si seniori (peste 21 de ani).

b)    Criteriul obiectivelor de performanta reprezinta motivatia sportivului care poate tinde de la marea performanta la practicarea baschetului cu placere si agrement;

c) Criteriul organizatoric difera si el in functie de celelalte doua criterii, fiind organizate: campionate mondiale si Jocuri Olimpice, campionate europene sau zonale (balcanice, mediteraneene), campionate nationale ( profesionale sau amatoare) campionate de tineret si juniori, campionate de Old-Bozs, de cei cu probleme deficitare (neuromotorii, pe carucioare cu rotile).

Specialistii definesc conceptia de joc prin particularitatile si caracteristice aplicarii tacticii

de catre o echipa, iar conceptia de pregatire prin totalitatea parametrilor si caracteristicilor modelului ales.

Conceptia de pregatire si de joc se poate realiza la nivelul echipei, atunci cind profesorul-antrenor aplica tactica adecvata, tinand seama de caracteristicile individuale ale sportivilor aflati in pregatire, iar la nivel national, cand este preluata unitar intregii tari, fiind puse in practica toate echipele.

Conceptiile de pregarire si de joc sunt in continua perfectionare, evolueaza si sunt probate de marile competitii internationale, prin "noul" pe care il aduc, in acelasi timp sunt modelate dupa criteriul varstei la toate nivelele ( minibaschet, copii, juniori, tineret, seniori).

De aceea vom prezenta principalii parametrii ai jocului, care releva in mod obiectiv aportul sportivului in economia jocului, precum si caracteristicile de ansamblu ale jocului care evidentiaza jocul practicat de o echipa in atac si aparare ( prin centralizarea parametrlor jocului individual).

a.  postul in echipa ( F-fundas, E-extrema, P- pivot);

b. numarul de minute jucate;

c.  numarul de mingi castigate prin:

recuperare in atac;

urmarire in aparare;

interceptii, smulgeri, deposedari de dribling si capacul;

angajare 1x1;

alte situatii.

d. numarul de mingi pierdute prin:

pase gresite;

pasi;

dublu dribling, minge condusa;

angajare de 1x1;

infractiune de 3", 5", 10", 30";

alte situatii.

e.  numarul de greseli personale prin:

greseli de aparare;

greseli in atac.

f.  numarul de puncte marcate ( cu calcularea procentajelor dintre incercari si aruncari reusite);

de sub cos;

de la semidistanta;

de la distanta ( 3 puncte);

din aruncari libere.

g. numarul de pase decisive;

h. numarul de greseli personale provocate adversarului:

direct;

altui adversar.

Toti acesti parametrii se centralizeaza in fise speciale, pentru un joc sau un grup de jocuri (turnee) si constituie un istrument de lucru si de observare deosebit de eficient pentru profesorii-antrenori, jucatori, specialisti si chiar pentru mass-media. In tarile de baschet avansat apar reviste de specialitate care informeaza specialistii in domeniu, dar si publicul amator, despre clasamentele celor mai buni: recuperatori, pasatori (pase decisive), aparatori, marcatori de la aruncari libere, de 3 puncte etc. Se constituie chiar clasamente pentru cei mai completi jucatori, unde criteriul principal este cel al numarului punctelor marcate.

2 Conceptia unitara de pregatire si de joc a echipelor de baschet din tara noastra

Federatia Romana de Baschet, in colaborare cu colegiul Central al Antrenorilor, au elaborat in anul 2007, conceptia de pregatire si joc, pentru toate esaloanele baschetului romanesc.

Sintetizand datele prezentate in acest material, precum si din discutiile cu cei mai valorosi specialisti din domeniul baschetului, ne determina sa apreciem principalele directii in procesul de instruire, pentru imbunatatirea conceptiei unitare de joc in tara noastra.

a. Pregatirea fizica

Se continua influentarea si perfectionarea indicilor de pregatire fizica generala, prin utilizarea exercitiilor din scoala alergarii, sariturii si aruncarii, gimnastica de baza si acrobatica, jocuri complementare si pregatitoare.

Acestea se vor realiza prin:

Maximizarea indicilor de viteza sub toate formele de manifestare;

Dezvoltarea fortei generale si fortei specifice;

Dezvoltarea mobilitatii articulare si elasticitatii musculare;

Dezvoltarea calitatilor motrice combinate.

b. Pregatirea tehnica

Invatarea si perfectionarea principalelor procedee tehnice trebuie sa se realizeze in conditii de solicitare psihica, formandu-se obisnuinta de a concentra atentia in orice conditii de joc pentru realizarea unei eficacitati ridicate in actiunile de atac si aparare.

Imbunatatirea procentajelor aruncarilor la cos in conditiile unei aparari agresive permanente.

Insusirea si perfectionarea unui numar mai mare de procedee de aruncare la cos, pentru fiecare post in parte, precum si imbunatatirea vitezei si preciziei de pasare in conditii de efort ridicat si in lupta cu adversarii.

c.  Pregatirea tactica

Initierea si perfectionarea actiunilor de 2-3 jucatori trebuie sa se realizeze in conditiile de viteza si de eficienta superioare modelului de joc;

Folosirea sistematica a unui numar mare de exercitii pentru contraatac si atacul rapid, acestea trebuie sa urmareasca sporirea sigurantei in executie si precizia finalizarilor acestora;

Cresterea agresivitatii sistemelor de aparare si mentinerea acesteia pe toata durata jocurilor;

d. Pregatirea teoretica

Obiectivele specifice acestui factor al antrenamentului sunt:

Antrenamente care trebuie sa determine suportarea durerii fizice prin acceptarea faptului ca aceasta este iminenta in lupta sportiva, fiind vorba de o stare relativa;

Trecerea peste perturbatiile provocate de schimbarea mediului de desfasurare a activitatii( clima, fus orar, starea terenului, conditii de cazare, masa) acestea realizandu-se prin obisnuirea sportivilor cu situatii mereu schimbatoare, cu conditii de lucru ingreuiate, prin convingerea acestora asupra necesitatii repetarii cu eforturi de vointa a acestor situatii;

Caracteristicile scolilor de baschet pe plan mondial

Autorii, in calitate de antrenori ai echipelor reprezentative de baschet ale Romaniei, cadeti, juniori, tineret si seniori si ai echipelor "Universitatea" Cluj, participand la numeroase competitii oficiale internationale (campionate europene, Cupa Campionilor Europeni, Cupa Cupelor, Cupa Koraci, Cupa Prieteniei), consideram ca in stabilirea principalelor scoli de baschet, factorul hotarator, pe langa cel al traditiei, il constituie si cel geografic.

Exprimand acest punct de vedere, din documentarea noastra practica, ne vom referi la urmatoarele scoli de baschet:

1. scoala americana, cu subramurile:

nordamericana (SUA, Canada);

sudamericana (Porto-Rico, Brazilia, Argentina, Cuba).

2. Scoala europeana, cu subramurile:

fosta Iugoslavie (Croatia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Macedonia);

fostul URSS (Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Ucraina, Bielorusia);

Latina (Italia, Franta, Spania);

Model american (Grecia, Israel);

3. scoala asiatica
4. scoala australiana.

1. Scoala americana

Subramura nordamericana

Este de departe cea mai avansata, iar dupa hotararea Federatiei Internationale de Baschet din 1991, privind posibilitatea participarii la jocurile olimpice si la campionatele mondiale sau continentale ale jucatorilor profesionisti americani, centrul de greutate al baschetului s-a stabilit in SUA.

Sistemul organizatoric perfect, numarul mare de jocuri, atat in campionatul profesionist (NBA) cat si in cel al colegiilor universitare (NBC), uriasa forta materiala, financiara si umana implicata in acest angrenaj, fac din fenomenul baschetbalistic american ceva inimitabil.

Principalele caracteristici:

       pregatirea fizica impresionanta, cu o capacitate uriasa de efort, cu mijloace de antrenament din atletism, haltere, culturism si inot;

       gabarit iesit din comun, cu jucatori de 2,10-2,20 metri, cu greutate de 120-130kg., actionand din ce in ce mai departe de cos (7-10metri), cu viteza mare de executie;

       executii tehnice in regim de viteza si detenta, duse pana la perfectiune si virtuozitate;

       ritm de joc cu tempouri rapide, care au dus la marirea numarului de posesii de minge la 100-120 pe joc;

       baza de selectie uriasa in randul tineretului (scoli, colegii, universitati) si o emulatie bazata pe motivatii materiale demne de luat in seama;

       interes major al publicului spectator, relevant prin numarul mare de bilete vandute la un joc (15000-18000);

       o literatura de specialitate si de popularizare in continua crestere, un sistem informational, TV, audio, si presa bine pusa la punct, unde sponsorii isi disputa intaietatea finantarii.

Subramura sudamericana

Este puternic reprezentata de echipele din Porto-Rico, Brazilia, Cuba, si Argentina. De altfel multi jucatori din aceste tari participa ca jucatori profesionisti in NBA.

Campionatul continentului sudamerican este deosebit de spectaculos, copiind mult subramura nordamericana, cu accent mai maer pe fantezie si imaginatie ca forma de exprimare.

2. Scoala europeana

Subramura fosta Iugoslavie

Reprezentata prin Croatia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, si Macedonia, constituie mandria noastra a balcanicilor si a europenilor.

Cuprinsi in scoala de baschet europeana, baschetul practicat in fosta Iugoslavie copiaza fenomenul baschetului american, formand in ultimele trei decenii echipe nationale si de club medaliate la competitiile oficiale. Locuitorii acestor regiuni au o medie de inaltine mult mai ridicata decat in restul Europei. Au organizat scoli de baschet pentru tinerii foarte inalti, conduse de antrenori autohtoni cu stagiid e pregatire in SUA, sau de antrenori americani, formand jucatori de o valoare deosebita: Ciosici, Radja, Kukoci, Divaci, Petrovici etc.

Principalele caracteristici:

permanenta preocupare pentru selectie si instruire a unor jucatori de talie inalta;

pregatirea fizica generala buna;

formarea unei mari caacitati de lupta, darzenie si combativitate in atac si aparare, caracteristica tuturor jucatorilor fostei Iugoslavii;

o tactica de echipa simpla si eficienta, bazata pe o buna pregatire tehnico-tactica individuala, cu multe aruncari la cos de la distanta (fundasii si extremele) si aruncari la semidistanta (pivotii);

un sistem de popularizare prin mijloace mass-media bine pus la punct, considerat ca cel mai bun din Europa;

de la destramarea Iugoslaviei multi jucatori evolueaza in strainatate, inclusiv in SUA.

Subramura fostei Uniuni Sovietice

Echipele fostei Uniuni Sovietice s-au divizat in puternicele echipe ale Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Rusiei, Ucrainei, si Bielorusiei. De aceea este prematur sa analizam si sa relevam caracteristicile fiecarei tari in parte din acest conglomerat de natiuni.

In continuare vom incerca sa sintetizam echipe si nationale celebre ale fostei Uniuni Sovietice.

Principalele caracteristici:

automatizarea pana la perfectionare a componentelor simple ale jocului cu o diversitate a procedeelor alese, aceasta ducand la un joc "de metronom" exact, care avea raspuns prompt la orice adversitate;

jocul in forta si sub panou, cu procedee simple dar eficace (Saboris 2.18 metri);

pregatirea fizica ireprosabila;

selectie deosebita, cu o baza de masa similara cu cea a SUA;

precizie mare la aruncari la cos, ceea ce presupune un volum urias de munca.

Subramura tarilor latine

In aceste tari (Italia, Franta, Spania) activeaza echipe de club de traditie, puternice, care folosesc comform regulamentului FIBA si jucatori straini din tari puternice din acest punct de vedere( americani, iugoslavi, sovietici). Baschetul practicat este de buna calitate cu copierea caracteristicilor scolii americane si iugoslave.

Aportul jucatorilor autohtoni este determinant, dar cu o talie mai redusa si o pregatire fizica si calitati motrice mai modeste. Baschetul practicat in aceste tari este mai "tacticizat", cu multe combinatii care pun in valoare liderii formatiilor.

Subramura Grecia-Israel

Tari cu influenta americana si mai nou iugoslava.

Echipe de club, mai ales masculine, foarte puternice care evolueaza cu jucatori straini naturalizati ( americani, sarbi, si rusi), Olimpiakos Pireu, Panatinaikos Atena, Macabi Tel Aviv.

Jocul este bine organizat tactic, predomina agresivitatea in aparare, in special la jucatorul cu mingea, atacul este rapid, simplu, pe cos, cu angajari la jucatorii pivoti si aruncari precise de la semidistanta si de la distanta.

Se constata un interes major al publicului spectator, fapt ce determina aparitia unor sponsori generosi: Tuborg, Coca-Cola, Bayern.

Baza de selectie a crescut in ultimii ani, precum si intereseul pentru tanara generatie, fapt confirmat de obtinerea locului I de echipa de juniori a greciei la campionatele Mondiale din 1995.

3. Scoala asiatica

Are handicapul inaltimii si a gabaritului, dar il suplineste cu succes prin joc rapid si inventiv.

Principalele caracteristici:

actiuni de atac purtate in mare viteza cu executii si finalizari acrobatice, spectaculoase;

aparari deosebit de agresive cu desfasurare pe suprafete mari de teren;

calitati motrice iesite din comun: detenta, viteza de executie, suplete,coordonare, agilitate;

precizie deosebita la aruncarile la cos de la mare distanta.

4. Scoala australiana

Este o imbinare a scolii americane si europene, datorata numerosilor emigranti.

Selectia este dirijata, cu prioritati in gabarit si calitati motrice. Se joaca "tacticizat" cu atacuri lente, duse la limita a 24", iar in aparare predomina sistemul combinat, dus pana la perfectiune, bazat pe multa combativitate.

Verificati- va cunostintele

Ce reprezinta conceptia de pregatire si de joc?

Care sunt principalele directii de instruire si de joc stabilite de FRBaschet pentru cresterea calitativa a performantelor nationale si internationale?

Prin ce se caracterizeaza principalele scoli de baschet pe plan mondial? Comentati si descrieti.