QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

Actiunea farmacodinamica . factorii care depind de medicament



ACTIUNEA FARMACODINAMICA . FACTORII CARE DEPIND DE MEDICAMENT


Actiunea farmacodinamica a unui medicament este rezultatul contactului dintre acesta si organism ( substratul reactive ) si consta in aparitia unor fenomene fizilogice , biochimice , chimice sau fizice ( mai rar ) .

Actiunea farmacodinamica a unui medicament poate fi influentata de factori care depind de :

  • Medicament :
  • Structura chimica , izomerie
  • Coeficientul de partietie lipide-apa
  • Profilul farmacocinetic : absortie , distributia in organism , legarea de proteinele plasmatice , eliminare
  • Doza , ritmul de administrare
  • Locul si mecanismul de actiune



  • Organism :
  • Calea de administrare
  • Specie , sex
  • Tipul de metabolism
  • Structura imuno-genteica
  • Starea fiziologica particulara sau starea patologica
  • Starea receptorilor , a sistemelor enzimatice

  • Mediu :
  • Alimentatie , viata sociala
  • Temperature , lumina si zgomot , altitudine
  • Momentul administrarii


SENS DE ACTIUNE – DURATA DE ACTIUNE –

LOCUL ACTIUNII


Sensul de actiune al unui medicament consta in modificarile aduse functii fiziologice cu valoare predictiva ( stimulator ) sau negativa ( inhibitor ) .


ACTIUNEA DEPRIMANTA SI ACTIUNEA STIMULATOARE A

UNOR SUBSTANTE LA SOBOLANI



Prin experiente pe sobolani pot fi puse in evidenta actiuni stimulatoare sau inhibitoare ale aceleasi functii de catre medicamente diferite .



Materiale :

  • Doi sobolani
  • Tiodazina suspensie 0,1 %
  • Karion solutie 0,2 %
  • Clopote de sticla
  • 2 seringi de 1 ml , ace pentru injectii si gavaj

Metoda :

Se introduce animalele fiecare sub cate un clopot si se observa in momente de liniste respiratia , notand numarul de respiratii pe minut . Se administreaza la un sobolan , oarl , tioridazina 10 mg/kg corp si dupa 15 minute se noteaza din 15 in 15 minute ritmul respiratiei .

La cel de-al doilea sobolan se administreaza karion 20 mg/kg corp facandu-se aceleasi notificari , dar incepand cu 10 minute de la administrare si in continuare din 10 in 10 minute .


Rezultate :

Notificarile se fac intr-un tabel si intr-un grafic trecand pe abscisa timpul de testare , iar pe ordonata diferenta in plus sau in minus fata de ritmul respirator al animalului exprimata in procente .


Tabel nr.14. Influenta tioridazinei si a karionului asupra respiratiei la sobolan


Animalul nr.

Substanta administrata

Ora administrarii

Numarul respiratiilor pe minut de la administrare – T ( minut )

15/10

30/20

45/40

60/50

76/60

1

Tioridazin 10 mg/kg corp







2

Karion 20 mg/kg corp








Discutii :

Tioridazinul ( melleril ) neuroptic fenotiazinic are efect deprimant asupra respiratiei la sobolan .

Karionul – analeptic respirator , poate readuce o respiratie anormala la normal , dar poate sa accelereze un ritm respirator normal prin efect stimulator pe centrul respirator bulbular .


INFLUENTA DURATEI DE ACTIUNE PRIN FORMA FARMACEUTICA


Durata de actiune a unui medicament se exprima in numarul de ore de manifestare a efectului . Poate fi prelungita prin modificari aduse formei farmaceutice de exemplu , preparate retard .


Obiectivele lucrarii :

  • Cunoasterea mecanismelor farmacodinamice ale medicamentelor

Experimental acesta poate fi demonstrate cu ajutorul insulinei :

  • Preparatul obisnuit – insulina cristalizata cu latenta de 1-2 ore si cu durata de actiune 6-8 ore
  • Insulina lenta – preparatul retard , care contine in suspensie insulina precipitata cu zinc , cu latenta de 1-2 ore si durata de actiune 24 de ore .

Materiale :

  • Doi soareci , insulina fiole 40 UI/ml , insulina lenta suspensie 400 UI/10 ml , clopot de sticla , seringi de 1 ml , ace de seringa .

Metode :

Se injecteaza la un sobolan insulina 40 UI/kg corp , subcutanat , iar la celalalt o doza egala de insulina lenta . Se aseaza animalele sub clopote de sticla si se supravegheaza . Se cronometreaza timpul in care animalele fac convulsii .


Rezultate :

Se obtin diferente de timp necesar instalarii convulsiilor pentru preparatul retard ; s-ar putea ca acestea sa nu apara .


Discutii :

Efectul convulsionant la administrarea insulinei , apare ca urmare a hipoglicemiei instalate . Diferentele in latenta dovedesc eliberarea diferentiata a substantei active din cele doua forme ( solutie sau suspensie ) , preparat retard si deci o durata de actiune variabila .



ACTIUNEA LOCALA SI ACTIUNEA GENERALA A

MEDICAMENTELOR


Unele medicamente pot produce efecte la locul de administrare ( actiune locala ) , iar dupa absortie au actiune generala .


Materiale :

  • Voluntari
  • Trei soareci
  • Cloroform
  • Vata , clopot de sticla

Metoda :

Se aplica pe pielea antebratului la un voluntar cu un tampon de vata imbibat in cloroform . Se introduce sub un clopot de sticla doi soareci si un tampon de vata imbibat in 2-3 ml de cloroform . Se observa efectele .


Rezultate :

Se noteaza fenomenele obiective si subiective observate in urma aplicarii tamponului imbibat in cloroform , de asemenea , se noteaza efectele generale ale narcoticului .


Discutii :

Cloroformul aplicat local produce innrosirea tegumentului datorita efectului vasodilator si o senzatie de rece , prin evaporarea rapida cu antrenarea caldurii din tegument , urmata de o senzatie de cald , consecinta efectului vascular .

Prin inhalare apar efectele generale ale substantei – narcoza .


INFLUENTA STRUCTURII CHIMICE ASUPRA ACTIUNII

FARMACODINAMICE A MEDICAMENTULUI


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca proprietatile farmacodinamice ale medicamentelor
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza activitatea farmacodinamica a medicamentelor

Materiale si metode :

  • Patru soareci
  • Solutie de amfetamina sulfurica 1 ( 10 mg/kg corp )
  • Solutie de efedrina clorhidrica 1 % ( 10 mg/kg corp )
  • Solutie de adrenalina 1 % ( 20 g/kg corp )
  • Solutie de noradrenalina 2 ( 20 g/kg corp )

Se verifica starea initiala a animalelor , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului . Motilitatea se urmareste fie prin observarea directa , fie cu ajutorul unui actograf care inregistreaza grafic miscarile animalului .

Se injecteaza apoi intraperitoneal cate una din cele patru solutii la cate un soarece si se observa acelasi parametru , in principal motilitatea animalelor .


Rezultate :

In functie de solutia administrate se obtin urmatoarele efecte :

Animalul care a primit amfetamina prezinta cresterea reflectivitatii si a motilitatii spontane , miscari stereotipe , cresterea agresivitatii cu aparitia reflexului de roadere fortata , transpiratii , polipnee

Animalul care a primit efedrina prezinta , in masura mai redusa decat cel tratat cu amfetamina , cresterea starii de reflectivitate , a motilitatii spontane , transpiratii

Animalele tratate cu noradrenalina si adrenalina nu prezinta fenomene de excitatie observate la celelalte substante administrate , iar modificarile de motilitate fata de starea initiala sunt nesemnificative .


Discutii :

Toate cele patru substante fac parte din grupa simpatomimeticelor , in structura de baza avand nucleul fenil-alchil-amina . Diferentele apar la radicalii atasati nucleului aromatic sau catenei laterale .

Amfetamina si efedrina , spre deosebire de adrenalina si noradrenalina , nu prezinta nucleul benzenic doua grupari orto-difenolice . Ca urmare , moleculele de amfetamina si efedrina sunt mai lipofile si strabat mai usor bariera hemato-encefalica , dand nastere unor efecte de stimulare a SNC , cu cresterea in consecinta a motilitatii spontane .

Adrenalina si noradrenalina , mai hidrofile , traverseaza mai greu bariera hemato-encefalica si nu produc efecte de stimulare a SNC .

Diferenta dintre amfetamina si efedrina consta in prezenta pe catena laterala a unei grupari hidroxil in cazul efedrinei care face ca molecula de efedrina sa fie mai hidrofila .

Ca urmare , efedrina traverseaza bariera hemat-encefalica si stimuleaza mai putin SNC comparativ cu amfetamina .


Concluzii :

Nucleul de baza determina afinitatea unei anume molecule pentru o structura receptoare ( receptorii adrenergici in acest caz ) , pe cand radicalii atasati acestuia pot influenta comportamentul farmacocinetic ( trecerea barierei hemato-encefalice ) si farmacodinamic ( stimularea SNC ) a substantei .


INFLUENTA CONCENTRATIEI ASUPRA ACTIUNII

FARMACODINAMICE A MEDICAMENTELOR


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca proprietatile farmacodinamice ale medicamentului
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza activitatea farmacodinamica a medicamentelor

Materiale si metode :

  • Doua broaste
  • Solutie de H2SO4 0.25
  • Solutie de cocaina clorhidrica 5 % si 0.5 %

Se verifica starea initiala a animalelor , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului , dupa care li se distruge encefalul , pastrandu-se intacta maduva spinarii .

Animalele sunt suspendate de un stativ si se lasa in repaus cateva minute . Ulterior membrele posterioare se introduce intr-o capsula de portelan cu H2SO4 0.25 ‰ si se determina timpul scurs pana la aparitia reflexului de retragere a membrelor .

Se spala si se sterg membrele animalelor apoi aceastea se introduc in solutia de cocaina timp de 10 minute .

Prin spalare se indeparteaza solutia de cocaina apoi se reintroduce membrele posterioare in solutia de H2SO4 0.25 se observa ca raspunsul reflex de aparare este prezent la ambele animale , dar este mult intarziat fata de valoarea lui initiala .

Daca se compara raspunsurile obtinute la cele doua animale , se observa ca in cazul broastei tinute in solutia de cocaina 5 % reflexul de aparare este mult mai intarziat comparative cu broasca tinuta in solutia de cocaine mai diluata .



Tabel nr. 15. Comparatia rezultatelor obtinute prin stimularea membrelor


Substanta

Timp de reactie animal 1

Timp de reactie animal 2

H2SO4 0.25



Cocaina 5 %



Cocaina 0,5 %




Discutii :

Desi cele doua animale au encefalul distrus , reflexul de aparare la un stimul chimic dureros este prezent deoarece maduva spinarii este intacta . Cocaina este un anestezic local de suprafata care blocheaza transmiterea stumului dureros , actionand la nivelul terminatiilor nervoase .

Efectul anestezic local de suprafata apare mai repede si dureaza mai mult la solutia de cocaina 5 % comparative cu cea 0,5 % .


Concluzii :

Rezultatele obtinute demonstreaza ca intensitatea actiunii anestezice a solutiilor de cocaina este direct proportionala cu concentratia acestora .


INFLUENTA DOZEI ASUPRA ACTIUNII FARMACODINAMICE A

MEDICAMENTELOR


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca proprietatile farmacodinamice ale medicamentelor
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza activitatea farmacodinamica a medicamentelor

Materiale si metode :

  • Cinci soareci
  • Solutie de sulfat de magneziu 2 %

Se verifica starea initiala a animalelor , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului , dupa care li se administreaza intraperitoneal solutia de sulfat de magneziu in doze de 20 , 50 , 100 , 200 si 300 mg/kg corp . Se noteaza timpul necesar aparitiei efectelor farmacologice .


Rezultate :

Dupa administrarea parenterala a substantei animalele prezinta fenomene de deprimare neuro-musculara : sedare , somnolenta , somn , modificarea pozitiei corpului , dificultati de deplasare . Timpul necesar pentru aparitia efectului si intensitatea acestuia depinde de doza de medicament utilizata .



Tabel nr. 16. Rezultatele experimentului


Animal

Doza

Timpul necesar aparitiei efectelor

Observatii ( intensitatea efectelor )

1

25 mg/kg corp



2

50 mg/kg corp



3

100 mg/kg corp



4

200 mg/kg corp



5

300 mg/kg corp




Discutii :

Sulfatul de magneziu administrat parenteral are un efect deprimant neuro-muscular . Intensitatea acestuia depinde de doza administrata , crescand o data cu cresterea dozei .


Concluzii :

Viteza si intensitatea efectelor variaza direct proportional cu doza de substanta medicamentoasa utilizata .


VARIATIA ACTIUNII FARMACODINAMICE IN FUNCTIE DE DOZA .

DETERMINAREA DOZEI EFICACE 50 ( DE 50 )


Actiunea farmacodinamica a unor medicamente cu efecte deprimante pe sistemul nervos central , poate prezenta variatii in functie de doza administrata .


Materiale :

  • Douazeci si cinci de soareci
  • Sulfat de magneziu solutie 2 % si 0,25 %
  • Cinci clopote de sticla , seringi de 1 ml , ace pentru injectii

Metoda :

Se fac cinci loturi de cate cinci animale cantarite , cu greutati cat mai apropiate si de acelasi sex . Se administreaza sulfatul de magneziu prin injectare intraperitoneala , la fiecare lot cate una din dozele 24 mg/kg corp , 50 mg/kg corp , 100 mg/kg corp , 200 mg/kg corp , 300 mg/kg corp . Se noteaza numarul animalelor care dorm , ( la care s-a observat instalarea unui somn hipnotic ) .


Rezultate :

Pentru fiecare lot se raporteaza la suta numarul animalelor care au un somn hipnotic si se grupeaza rezultatele intr-un tabel .

Cu datele tabelului se poate alcatui un grafic notand pe abscisa dozele substantelor testate sip e ordonata efectul in procente . Prin unirea punctelor se obtine o linie care serveste la aflarea DE50 .


Tabel nr. 17. Efectele sulfatului de magneziu asupra sistemului nervos central la soarece , in doze diferite .


Nr. lotului

Numarul animalelor din lot

Doza de Mg SO4 exprimata in mg

Numarul animalelor care au un somn hipnotic

Efectul %

1

5

25



2

5

50



3

5

100



4

5

200



5

5

300




Discutii :

Sulfatul de magneziu administrat intraperitoneal , poate da diferite grade de deprimare a SNC in functie de doza administrate , de la sedare la narcoza . Pentru a afla doze eficace 50 % in experienta de fata se face o referire la somnul hipnotic .


Observatii :

Dozele notate pe abscisa graficului pot fi exprimate in logaritmi , permitand obtinerea unei drepte .


DETERMINARE DOZEI LETALE 50 % ( DL50 ) PENTRU STRICNINA


Materiale :

  • Douazeci de soareci
  • Stricnina sulfurica 3/100.000
  • Patru clopote de sticla , seringa de 1 ml , ace pentru injectii

Metoda :

La fiecare lot de 5 animale , cat mai apropiate ca greutate , se administreaza prin injectare intraperitoneala stricnina sulfurica in doza de : 0,3 mg , 0,6 mg , 0,9 mg , 1,2 mg/kg corp . Animalele se introduce sub clopote de sticla pe loturi . Se observa si se noteaza numarul animalelor care fac convulsii si mor .


Rezultate :

Numarul animalelor moarte se raporteaza la suta si datele se trec intr-un tabel asemanator experientei anterioare . Calcularea dozei letale 50 se face grafic asemanator modelului din experienta precedenta .



DETERMINAREA INDICELUI TERAPEUTIC PENTRU

CLORALHIDRAT


Materiale :

  • Patruzeci de soareci
  • Cloralhidrat solutie 0,25 % , 2 % ( proaspat preparata )
  • Seringa de 1 ml , ace pentru injectii , clopote de sticla

Metoda :

Se procedeaza la fel ca la experienta 4.2.2. pentru calcularea DE50 , administrandu-se dozele : 25 mg , 50 mg , 75 mg , 100 mg/kg corp . Se noteaza numarul animalelor care dorm ( somn hipnotic ) . Pentru aflarea DL50 se procedeaza ca la experienta 4.2.3. cu administrarea dozelor : 200 mg , 400 mg , 800 mg si 1200 mg/kg corp . Se noteaza numarul animalelor care mor din fiecare lot .


Rezultate :

Se calculeaza procentul animalelor care au adormit ca si cele moarte , datele inscriindu-se in tabel ( model nr. 14 ) si servesc la calcularea DL50 si DL50 , idem experientele 4.2.2. si 4.2.3.

Indicele terapeutic este dat de raportul I.T.=DL50/DE50


Discutii :

Valoarea indicelui terapeutic da indicatii pretioase daca o substanta medicamentoasa poate sau nu sa fie introdusa in terapeutica . Siguranta este data de un I.T. > 10 .


FACTORII CARE INFLUENTEAZA ACTIUNEA FARMACODINAMICA

SI DEPIND DE ORGANISM


Acesti factori sunt : specie animala , timpul de sistem nervos central , timpul de metabolism , sexul , varsta , greutatea , calea de administrare , starile fiziologice sau patologice .


INFLUENTA CAII DE ADMINISTRARE ASUPRA ACTIUNII

FARMACODINAMICE A MEDICAMENTULUI


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca proprietatile farmacodinamice ale medicamentelor
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza activitatea farmacodinamica a medicamentelor

Materiale si metode :

  • Doi soareci
  • Solutie de sulfat de magneziu 10 %

Se verifica starea initiala a animalelor , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , poztia corpului , dupa care unui i se administreaza oral prin gavaj 0,5 ml din solutia de lucru iar celuilalt intraperitoneal 0,3 ml . Se urmaresc modificarile de comportament , reflectivitate si motilitate .


Rezultate :

Soarecele care a primit sulfat de magneziu pe cale orala nu prezinta modificari importante de comportament , motilitate si reflectivitate .

Dupa doua ore de la administrare se observa fenomenul de defecatie prin eliminarea unui scaun de consistenta redusa , apropape apoasa .

Soarecele caruia i s-a administrat sulfatul de magneziu intraperitoneal prezinata : reducerea reflectivitatii si reducerea treptata a motilitatii spontane , relaxarea muschilor striati cu modificarea pozitiei corpului , somnolenta , somn superficial urmat de somn profund .


Discutii :

Sulfatul de magneziu administrat oral are efect laxativ-purgativ in functie de doza . El este un purgativ osmotic si determina retinerea apei la nivelul intestinului , facilitand emisia de materii fecale .

Sulfatul de magneziu administrat parenteral are un efect deprimant neuro-muscular care determina relaxarea muschilor striate si in final instalarea somnului .


Concluzii :

Aceasi substanta medicamentoasa administrate pe cai diferite are efecte farmacodinamice diferite . Sulfatul de magneziu administrat oral are efect laxativ-purgativ in functie de doza , in timp ce administrat parenteral are un efect deprimant neuron-muscular .


INFLUENTA SPECIEI ASUPRA ACTIUNII FARMACODINAMICE A

MEDICAMENTELOR


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca proprietatile farmacodinamice ale medicamentelor
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza activitatea farmacodinamica a medicamentelor

Materiale si metode :

  • Un soarece , o broasca
  • Solutie clorhidrat de morfina 0,1 % si 1 %

Se verifica starea initiala a animalelor , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului , dupa care soarecelui i se administreaza intraperitoneal 0,1-0,2 ml din solutia de morfina 0,1 % iar broastei I se administreazain sacii limfatici 2 ml din solutia 1 % .

Se urmaresc diferentele calitative si cantitative ale actiunii farmacodinamice .


Rezultate :

Soarecele care a primit morfina prezinta initial agitatie motorie intercalata cu perioade de imobilitate , ridicarea gradate a cozii in forma literei S ( fenomenul Straub ) , analgezie intensa , imobilitate si somnolenta .

Dupa administrarea morfinei la broasca apare imobilitate , diminuarea evidenta a reactiilor reflexe .


Discutii :

Morfina , analgezic opioid , administrata la broasca produce fenomene de deprimare SNC . Administrata la soarece produce initial excitatie urmata de fenomene de deprimare SNC .

Fenomenul Straub produs de morfina la soarece se datoreaza pe de o parte cresterii reflectivitatii medulare sip e de alta parte unei actiuni anticolinesterazice a morfinei la nivelul muchilor de la baza cozii animalului .

Sensibilitatea la morfina este dependenta de gradul de evolutia al animalului pe scara filogenetica , doza de morfina administrate broastei fiind mult mai mare decat cea administrata sobolanului .


Concluzii :

Aceasi substanta medicamentoasa administrate la specii diferite poate produce efecte farmacologice diferite , datorita particularitatilor morfo-fiziologice carcateristice fiecarei specii .


INFLUENTA REACTIVITATII ANIMALULUI ASUPRA ACTIUNII

FARMACODINAMICE A MEDICAMENTELOR LA SOARECE


Obiectivul lucrarii :

  • Studentii trebuie sa cunoasca proprietatile farmacodinamice ale medicamentelor
  • Sa cunoasca factorii care influenteaza activitatea farmacodinamica a medicamentelor

Materiale si metode :

  • Cinci soareci
  • Solutie de eter etilic

Se verifica starea initiala a celor cinci animale , reflectivitatea , motilitatea si comportamentul , pozitia corpului , dupa care se aseaza fiecare soarece sub un clopot de sticla . In mediul inchis creat se introduce un tampon de vata imbibat in 5 ml eter etilic .

Se urmaresc etapele anesteziei generale , intensitatea si durata acestora .


Rezultate :

Eterul etilic determina fenomene iritative la nivelul mucoaselor ( grataj ) , fenomene de excitatie ( agitatie motorie si neliniste ) , fenomene de deprimare ( scaderea gradate a reflexivitatii si motilitatii , relaxarea muschilor striati cu tulburari de mers , somn superficial , somn profund , anestezie generala caracterizata prin pierderea constintei , disparitia sensibilitatii dureroase , diminuarea pana la disparitie a unor reflexe , disparitia motilitatii voluntare ) .

Daca animalele sunt scoase din mediul de eter etilic , pe masura ce acesta se elimina pe cale pulmonara , ele isi revin din starea de anestezie generala .

Daca sunt tinute mai mult timp in mediul de eter etilic se ajunge la perioada toxica bulbara in care este deprimat centrul respirator bulbar , avand ca rezultat moartea animalelor .

Tabel nr.18. Modificarile aparute in anestezia generala


Modificarile din anestezia generala

Intensitatea si durata

Animal

1

Animal

2

Animal

3

Animal

4

Animal

5

Fenomene iritative






Faza de excitatie






Tulburari de mers






Aparitia somnului






Anestezia generala






Revenirea sin anestezia generala







Discutii :

Desi efectele eterului etilic sunt aceleasi , durata si intensitatea fazelor anesteziei generale difera la fiecare animal in parte in functie de reflectivitatea individuala .

Aceasta depinde de greutatea corporala , sex , tipul de sistem nervos , particularitatile metabolice , echilibrul endocrin , componenta placebo , etc.


Concluzii :

Actiunea farmacodinamica a aceluiasi medicament este indvidualizata , diferind din punct de vedere calitativ si cantitativ la reprezentantii aceleasi specii .


INFLUENTA SEXULUI ASUPRA DURATEI ACTIUNII TIPENTALULUI

LA SOBOLAN


Anumite medicamente produc efecte de intensitati si durata diferite in functie de sexul lor .


Materiale :

  • Doi sobolani ( mascul si femela )
  • Tiopental solutie 1 %

Metoda :

Se injecteaza la un sobolan mascul si unul femela tiopental 30 mg/kg corp intraperitoneal . Se introduce animalele separat sub clopote de sticla si se cronometreaza durata somnului barbituric .


Rezultate :

Se compara valorile gasite .


Discutii :

Narcoza prin tiopental este in general scurta ( aproximativ 20 minute ) pentru sobolanii masculi si mult mai prelungita la cei femela .


VARIATIA ACTIUNII UNUI MEDICAMENT IN FUNCTIE DE

REACTIVITATEA ANIMALULUI


Medicamentul fiind un agent din mediul extern , actiunea lui asupra organismului va determina un raspuns care va fi influentat printer altele , de reactivitatea acestuia .


Materiale :

  • Soareci
  • Eter

Metoda :

Sub un clopot de sticla se introduce un tampon de vata imbibat cu eter si cativa soareci , de sexe si varse diferite . Se urmareste timpul necesar instalarii narcozei la fiecare animal si durata somnului .


Rezultate :

Desi fazele narcozei sunt aceleasi la toate animalele , latenta si durata somnului variaza de la un animal la altul . Exista , de asemenea , deosebiri mai mult sau mai putin marcate in comportarea animalelor , in fiecare faza a narcozei . Cu datele obtinute se intocmeste un tabel .

Tabel nr.19. Narcoza prin eter , la soarece


Animalul nr.

Latenta ( in secunde)

Durata somnului

Observatii ( particularitati in comportarea animalului)

1




2




3




4




5




6




7





Valorile notate in tabel pot servi la alcatuirea curbei “ frecventa – distributie “ ( curba lui Gauss ) care exprima mai clar frecventa cu care revine acelasi rezultat la mai multi indivizi supusi sctiunii unui medicament administrat in aceasi doza .

Pe abscisa se noteaza intensitatea raspunsului ( respective secundele latentei sau duratei somnului ) , pe ordonata procentele pe indivizi afectati .


Discutia rezultatelor si concluzii . Lucrand cu animalele din aceasi specie si in conditii experimentale identice se observa ca raspunsul fiecarui animal la un factor de mediu extern – medicamentul – este individualizat . Acestea se impletesc cu particularitatile dobandite in cursul dezvoltarii fiecarui individ , ca urmare a interactiunilor complexe dintre factorii din mediu si organismul respective .



VARIATIA ACTIUNII UNUI MEDICAMENT IN FUNCTIE DE CALEA DE

ADMINISTRARE


Administrand acelasi medicament la animale din aceasi specie , dar pe cai diferite s-ar putea pune in evidenta o eventuala diferenta de actiune in functie de calea de administrare .

Materiale :

  • Doi sobolani
  • Solutie de sulfat de magneziu 10 %
  • Doua clopote de sticla , seringa de 2 ml , ac pentru injectii , ac pentru gavaj

Metoda :

Se introduce cate un sobolan de aceasi greutate sub clopot de sticla si se observa . Apoi un animal primeste prin gavaj 2,5 ml din solutia de sulfat de magneziu 10 % . Celuilalt animal i se injecteaza intraperitoneal 0,5 ml din aceasi solutie . Se urmaresc efectele si se compara .


Rezultate :

Sulfatul de magneziu administrat oral nu influenteaza comportarea generala a animalului .

Dupa mai multe ore se poate observa efectul purgativ .

Aceasi substanta administrate intraperitoneal determina , dupa scurt timp , aparitia unor fenomene de deprimare a sistemului nervos central , care poate atinge intensitati diferite , de la un efect sedative slab pana la narcoza .


Discutia rezultatelor :

Aceasi substanta – sulfatul de magneziu – administrat la doua animale , pe cai diferite , a produs efecte complet deosebite .

Efectul deprimant asupra sistemului nervos central apare dupa administrarea parenterala a sulfatului de magneziu . Este stiut ca aceasta administrare asigura absortia completa a substantelor , urmata de distribuirea lor in tot organismul . In cazul ionilor de magneziu , care actioneaza probabil prin deplasarea calciului , efectele sunt multiple , intrucat calciul intervine in reglarea tuturor functiilor .

Sulfatul de magneziu administrat oral nu are efect asupra sistemului nervos central , ceea ce s-ar explica prin absortia redusa pe aceasta cale . In schimb , substanta ramasa in tubul digestive in solutie concentrata actioneaza ca un purgativ osmotic .


Concluzii :

Sulfatul de magneziu administrat parenteral are efecte deprimante asupra sistemului nervos central , in timp ce dupa administrarea orala actioneaza ca purgativ . Deosebirea de actiune se datoreaza absortiei diferite . Deci tipul de actiune a unei substante este influentat uneori de calea de administrare .


Teme :

  1. dati exemple de variatii a actiunii medicamentelor in raport cu calea de administrare
  2. explicati mecanismele care intervin , pentru fiecare exemplu dat

INFLUENTA SEXULUI , STARII FIZIOLOGICE NORMALE SI

PATOLOGICE ASUPRA SOMNULUI DAT DE TIOPENTAL


Materiale :

  • cinci sobolani
  • tiopental solutie 1 %
  • 5 clopote de sticla , seringa de 1 ml , ace pentru injectii

Metoda :

Se selectioneaza sobolani cat mai variati – masculi , female , cu rani , cu sarcina evidenta , si cu un gramaj foarte diferit . Li se administreaza tiopental 40 mg/kg corp intraperitoneal si se cronometreaza durata somnului .


Rezultate si discutii :

Se compara durata somnului cu starea animalului , observandu-se ca ea este dependenta de gradul de functionalitate a intregului organism ( SNC , metabolism , sistemul endocrin ) .



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }