 |  |
|
ACROCIANOZA
Aceasta tulburare se caracterizeaza prin cianoza simetrica a mainilor si uneori a picioarelor insotita de scaderea temperaturii locale si hipersudoratie. Este o suferinta care predomina la femeile tinere. Bolnavele prezinta cianoza cu tegumentele umede si reci localizata la degete special la unghii.
Sindromul de pericardita acuta
Pericardita acuta este de 2 feluri : uscata, umeda.
USCATA- in care foitele pericardice se acopera de depozite fibrinoase cu exudat in cantitate mica. UMEDA- in care cavitatea pericardica contine o cantitate mare de lichid. Daca se acumuleaza o cantitate mare de lichid in timp , se exercita o compresiune asupra cordului si vaselor mari dand un sindrom numit tamponada cardiaca.
Prericardita acuta se manifesta prin durere toracica care este de origine pericardica si este prezenta la majoritatea cazurilor ci intensitate variabila. Localizeaza de obicei regiunea mediotoracica ca: iradiaza spre brate, gat si mandibula, rar spre epigastru. Durerea pericardica se accentueaza prim miscarile repiratorii , tuse, rotatia trunchiului, sau plin aplecare.
Durerea are durata mai lunga de ore sau zile. Dispneea apare in colectiile lichidiene pericardice abundente. Tusea seaca uneori iritativa poate fi produsa prininflamatie pleurala concomitenta sau doar la prezenta lichidului in spatiul mediastinal. Pacientul mai prezinta si febra.
La examenul obiectiv, se observa niste depozite de fibrina care da suprafetei un aspect aspru, rugos. Pe masura ce se acumuleaza lichid in cavitatea pericardica apar semne la examenul clinic: soc apexian cu intensitate foarte slaba chiar nepalpabil, zgomote cardiace sunt asurzite.
Tamponada cardiaca reprezinta o compresiune a inimii de catre o cantitate foarte mare de lichid acumulat in sacul pericardic, putin extensibil. Aria matitatii cardiace este foarte mare. Extremitati cianotice , reci , umede.
K semne EKG avem :
K elemente de investigatie avem ecografia, examenul radiologic.
Sindromul de constrictie pericardica
Pericarditele constrictive sunt date de transformarea pericardului intr-o structura inextensibila care se opune expansiunii diastolice a V realizand un fenomen hipodiastolic.
Se mai numeste si Sindromul Pick care se instaleaza intr-un timp indelungat (luni , ani) dupa o pericardita acuta de obicei bacilara. Se caracterizeaza prin ingrosarea retractila a foitelor pericardice cu compresia cavitatilor inimii : A si Vena Cava.
Forma tipica se manifesta clinic venoasa sistemica (presiunea venoasa de 25-30 mmHg ). Hepato megalie ferma, neteda, sensibila, deseori cu ascita si edeme la membrele inferioare.
La examenul cordului sunt putine semne : la inspectia regiuniii precordiale se observa retractia zonei apexiene sincrona cu sistola. La palapare , socul apexian este fix la scimbarea pozitiei bolnavului, matitate cardiaca este normala. Auscultatia pe langa tahicardie ma releva si fibrilatie atriala , extrasistole. Pulsul este mic, la examenul radiologic se arata un cord normal.
Pe EKG P largi, complex QRS microvoltate, T aplatizate.
Endocardita infectioasa
Reprezinta o stare septica data de grefarea unui microrganism pe endocardul valvular , cu aparitia vegetatiilor sau a leziunilor ulcero-vegetante. Boala apare la cca 30 ani in cadrul valvulopatiilor mitrale, aortice.
K poarta de intrare avem infectii dentare, suferinte infectioase ORL, bronhopulmonare, urologice, genecologice. Hemoculturile sunt pozitive la peste 85% din probe. Cei mai implicati sunt: streptococul viridans 50%, enterococul, stafilococul, pneunococul , VIRUSI.
Endocardita infectioasa se localizeaza cel mai frecvent la nivelul valvulopatiilor mitrale si aortice, urmate de tricuspidiene. Dintre cardiopatiile congenitale se infecteaza persistenta canalului arterial , defectul septal ventricular, stenoza arterei pulmonare.
Vegetatiile sunt rotunde, generand embolii septice.
Tabloul clinic este reprezentat de febra, greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree. Manifestari reumatismale avem : artralgii, mialgii. Leziunile vasculare care apar sunt de trei tipuri:
Anevrisme micotice
Embolii viscerale
Vasculite inflamatorii
Splenomegalie este prezenta la toti bolnavii.
DATE DE LABORATOR
Sindroame valvulare
Stenoza- reprezinta imposibilitatea deschiderii corespunzatoare in fazele ciclului cardiac, in care orificiul trebuie sa permita trecerea nestanjenita a sangelui. In conditiile deschiderii incomplete a unui orificiu, trecerea sangelui se face cu dificultate, determinand cresterea presiunii in camera situata in amonte cu presiunea din aval scazuta sau normala. Trecerea sangelui prin orificiul stramtorat va produce sufluri de ejectie cu sedii si iradieri caracteristice.
Insuficienta- este defectul in care un orificiu nu se inchide perfect intr-o anumita faza a ciclului cardiac, permitand reintoarcerea in sens invers a sangelui spre cavitatea din care a fost evacuat in care presiunea este mai mica. Reintoarcerea sangelui in sens retrograd provoaca sufluri de regurgitatie.
Stenoza mitrala
Stenoza mitrala este o leziune valvulara caracteristica prin lipirea comisurilor valvulare cu sau fara afectarea aparatului subvalvular. Care produce reducerea suprafetei orificiale cu o deschidere incompleta in diastola. Cele mai importante cauze sun date de RAA, endocardite bacteriene, calcificari ale inelului aortic, si mitral.
In mod normal in diastola presiunea din AS este egala cu cea din VD. In SM , aapre un gradient atrio-ventricular de 20mmHg.
Pacientul prezinta dispnee, oboseala, HTA pulmonara, insuficienta cardiaca dreapta. In afara de dispnee, pacientul mai prezinta hemoptizii la efort. Mai apar si palpitatii cu dureri toracice datorita HTA pulmonara. Bolnavul prezinta un facies mitral caracterizat prin: cianoza buzelor, nas, pometi urechi. La palparea socului apexian, se observa un soc mic, cu freamat catar diastolic.
La examenul cordului avem:
Paraclinic avem pe EKG P mitral, fonocardiograma apreciaza severitatea stenozei. Examenul radiologic cardio-pulmonar permite analiza siluetei cardiace si a circulatiei pulmonare. Eografia este metoda de referinta pentru evaluarea SM. Ea arata ingrosarea valvelor, miscarile anormale ale lor si dimensiunea AS.
Se caracterizeaza prin lipsa de inchidere ermetica a orificiului mitral in timpul sistolei ventriculare, fapt ce permite regurgitare a sangelui din V spre A.
Principalele cauze sunt: RAA, endocardite infectioase, traumatisme, infarct miocardic, largirea prin dilatatia cavitatilor ventriculare.
In timpul sistolei ventriculare stangi , o parte din sange este ejectata in mod normal spre aorta, dar o alta parte va regurgita spre AS datorita defectului de inchidere a orificiului mitral. Datorita gradientului de presiune mare dintre V si A , la nivelul peretelui atrial se va produce o leziune de jet.
Pacientul va prezenta dispnee , fatigabilitate, edem pulmonar acut(soc cardiogen). Are un debut brusc cu dispnee paroxistica, tuse, expectoratie spumoasa. Bolnavul este ortopneic, cianotic, cu raluri subcrepitante la ambele baze. FC este crescuta , puls slab.
La auscultatie se percepe zgomot de galop, cu accentuarea zgomotului 2 la pulmonara. La palpare , socul apexian este amplu, cu suprafata marita si deplasat la stangaT HVS. La auscultatie avem suflu sistolic de regurgitatie in focarul mitral.
La examenul paraclinic, avem un EKG aproape normal, fonocardiograma inregistreaza la apex caracterele suflului sistolic descris la auscultatie, ecografia ne arata marirea Asi V S. Examenul cordului arata un cord marit.
Reprezinta un obstacol situat la nivel valvular, supravalvular sau subvalvular, care impiedica golirea normala a VS.
Cauzele sunt reprezentate de RAA, endocardita bacteriana, ateroscleroza. Reduceri de 50% din suprafata orificiului aortic determina aparitia unui gradient presional aorto-ventricular mic de 20 mmHG. Datorita impiedicarii golirii ventriculare, presiunea sistolica intracavitara va creste de la 220-320 mmHG cu aparitia HVS.
Tabloul clinic este reprezentat de: dispnee, angina pectorala, sincope explicate datorita tulburarilor de ritm, IVS. Efortul fizic pentru pacient poate fi letal deoarece poate produce moarte subita datorita tulburarilor de ritm majore.
La examenul obiectiv avem:
La explorarea paraclinica avem EKG care evidentiaza HVS de tip sistolic (baraj) cu R inalte , subdenivelarea ST si unde T aplatizate. Examenul radiologic cardio pulmonar initial sau in formele usoare de SA este normal sau evidentiaza numai rotunjirea varfului inimii. Fonocardiograma evidentiaza suflul sistolic romboidal. Ecografia in modul M este cea mai importanta pentru ca aduce cele mai importante date pentru diagnostic si localizarea SA.
Insuficienta aortica
Se caracterizeaza prin inchiderea incompleta a valvelor la sfarsitul sistolei ventriculare , fapt ce permite unei cantitati de sange sa se reintoarca in V , producand cu timpul HV si dilatatia acestei cavitati. Aceasta valvulopatie se poate instala acut sau cronic fiind produsa de modificari ale valvelor si/sau aortei de natura congenitala sau dobandita.
Principalele cauze sunt reprezentate de: RAA, colagenoze(PR, LES), endocardite infectioase.
Tabloul clinic este reprezentat de palpitatii, dispnee de efort, cateodata mai apare si angina pectorala, iar ametelile apar datorita unor atacuri ischemice cerebrale sistemice. In formele usoare , este asimptomatica.
Examenul obiectiv este reprezentat de:
La inspectie avem soc apexian in jos si in afara.
La palpare avem soc apexian amplu
Percutie avem HVS
La auscultatie avem suflu diastolic caracteristic, modificari ale zgomotelor cardiace. El are caracter de regurgitatie. Localizat la focarul aortei , iradiaza pe marginea sternului spre varf.
In formele severe auzim uruitura diastolica.
Paraclinic avem pe EKG HVS de tip diastolic cu complexe QRS de amplitudine mare, cu unde T inalte. Fonocardiograma evidentiaza suflul diastolic lipit de zgomotul 2.
Insuficienta tricuspidiana
Este o valvulopatie de obicei functionala caracterizat printr-un defect de inchidere a valvei tricuspide in sistola , fapt ce va permite unei cantitati de sange sa se reintoarca din VD in A. Majoritatea IT sunt date de dilatatia VD produsa in timp de HTA pulmonara. Formele organice de IT sunt date de : RAA, cauze reumatismale, inflamatorii.
Tabloul clinic este reprezentat de astenia fizica, edeme la membrele inferioare si dureri epigastrice si in hipocondru drept datorita hepatomegaliei. In formele severe se mai adauga si inapetenta si balonarile. Bolnavii sunt cianotici , prezinta un puls jugular sincron cu sistola. Principala caracteristica este hepatomegalia dureroasa.
Aria matitatii cardiace este marita transversal, semnul Harzer pozitiv. In aria de auscultatie a VD la baza apendicelui xifoid si in partea terminala a sternului, se aude un suflu holosistolic de intensitate medie care se accentueaza in inspir.
Paraclinic , EKG evidentiaza semen de HVD.
Insuficienta pulmonara
Este o valvulopatie caracterizata prin inchiderea incompleta a sigmoidelor pulmonare in timpul diastolei , fapt ce va permite unei cantitati de sange din AP sa se reintoarca in VD. Aceasta valvulopatie este de natura congenitala sau organica, dar peste 70% sunt de natura functionala.
Tabloul clinic este reprezentat de semiologia altor cardiopatii si boli cu HTA pulmonara. De obicei sunt prezente semnele de IVD , dominate de edemele de staza venoasa sistemica. Semnul caracteristic este suflul diastolic de regurgitatie.
EKG avem semne de HVD.
Defectul septal ventricular(DSV)
Este ceam mai frecventa cardiopatie congenitala , fiind caracteristica printr-o comunicare intrece cei 2 ventriculi , localizata la nivelul septului membranos si paramembranos si mai rar la cel muscular.
Tabloul clinic este reprezentat de endocardita infectioasa, la adult apare HTA pulmonara si insuficienta cardiaca. Defectele mici sunt asimptomatice. La inspectie si palpare se percepe un soc apexian puternic datorita HVS, si pulsatiilor subxifoidiene (semn Hartzer). La auscultatie avem suflu holodiastolic intens si aspru, de obicei insotit de freamat catar, localizat para sternal in spatiile III-IV stangi.
EKG se evidentiaza HVS sau biventriculara.
Defectul septal atrial si persistenta de canal arterial
Defectul septal atrial (DSA) reprezinta o comunicare intre cele 2 atrii localizata la fosa ovalis , tip ostium secundium -70-80% cazuri, deasupra fosei tip sinus venos, sub ea tip ostium primum. Suntul este directionat de la AS la AD.
Tabloul clinic. La copii cu DSA este asimptomatic. La adulti , apare insuficienta cardiaca, HTA pulmonara. VD este palpabil sub apendice si uneori se simte si pulsatia arterei pulmonare in spatiul 2 intercostal stang. In spatiul 3-4 parasternal se aude un suflu sistolic moderat , insotit de un suflu sistolic de ejectie in focarul pulmonarei si de un scurt suflu diastolic la baza apendicelui xifoid.
EKG se evidentiaza semne de HVD si HAD.
Persistenta canalului arterial (PCA) situat intre artera pulmonara stanga si aorta. Ca tablou clinic nu avem simptome la majoritatea cazurilor pana la 30 ani. Sunturile mari prezinta infectii respiratorii repetate. Bolnavul prezinta cianoza absenta la membrul superior stang.
Cel amai important semn este suflul continuu sistolo-diastolic. Socul apexian este marit si amplu datorita HVS. Pe EKG avem semne de HVS.
Tetralogia Fallot si Complexul Eisenmenger
Tetralogia Fallot este cea mai frecventa cardiopatie congenitala cianogena care se evidentiaza de obicei inaintea implinirii varstei de un an. Pacientul prezinta defect septal ventricular, stenoza pulmonara, dextropozitia aortei, HVD. Bolnavulmai prezinta si cianoza cu poliglobulie secundara.
Cianoza este elementul principal al tabloului clinic. Mai apare si dispnee intensa. La examenul cordului, ventricul drept este palpabil sub xifoid, se prezinta un freamat catar sistolic.
Sindromul Eisenmenger aapre ca o afectare vasculara pulmonara secundara fluxului sanguin crescut care produce HTA pulmonara. Aceasta va produce un sunt bidirectional si apoi inversarea suntului spre stanga, determinand cianoza. Pacientul mai prezinta dispnee de efort, hemoptizii, sincope si tulburari de ritm.
Tulburari de conducere atrio-ventriculara
Blocurile Sinoatriale
Blocul sinoatrial este o conducere care impiedica transmiterea stimulului sinusal spre miocardul atrial. Ele sunt de trei grade:
de gradul I in care transmiterea stimulului sinusal este doar intarziata
de gradul II care este o data ca o bradicardie sinusala cu complexe PQRST rare, a doua blocul cu perioade Lucciano Wenckebach, care se caracterizeza prin prelungirea progresiva a intervalelor PP.
de gradul III care determina aparitia unui ritm jonctional , cu unde P negative in D2, D3, AVF.
Blocurile atrioventriculare
Sunt tot de 3 grade:
de gradul I , o intarziere a conducerii , care nu prezinta expresie clinica dar care se manifesta pe EKG cu interval PR mai mare de 0,20 sec.
de gradul II , este definit prin existenta unei intreruperi a conducerii influxului spre ventriculi , dupa un numar de contractii atriale. Poate fi de 2 tipuri si anume: tipul 1 cu perioade L-Wenckebach, tipul 2(Mobitz 2) care se manifesta prin blocarea stimulului atrial fara incetinirea progresiva a conducerii.
de gradul III care este numit si complet deoarece se produce intreruperea completa a conducerii.
Bradicardia
Bradicardia sinusala este un ritm sinusal cu frecventa sub 60b/min, care este intalnit in:
Fiziologic la tineri vagotonici, sportivi si persoanele care desfasoara munci fizice grele.
Boli extracardiace: afectiuni meningeene, hipertensiune intracraniana, ictere, hipotiroidie.
Unele forme de HTA
In general este asimptomatica, efortul fizic accelerand frecventa. Pe EKG , avem complexe QRS si segment ST nemodificate, dar cu frecventa rara si regulata.
Tahicardia
Tahicardia sinusala este un ritm sinusal cu frecventa mai mare de 100b/minut , care poate apare in:
Fiziologic , la efort , si indivizi anxiosi
Boli extracardiace cum sunt acelea cu febra mare, anemii acute severe, hipertiroidie
Boli cardiace cu afectare miocardica
Clinic , ritmul cardiac este regulat, cu o frecventa ce depaseste rar 150b/min, cu exceptia nou-nascutului. Pe EKG complexele PQRST survin la intervale regulate, unde P cu conformatie normala, interval PQ normal. Una din putinele probleme de diagnostic diferential o reprezinta flutterul atrial.
Extrasistolele
O extrasistola este o contractie cardiaca (partiala sau totala) prematura declansata de un pacemaker ectopic(altul decat nodulul sinusal). Semiologic, pacientii descriu diferit palpitatiile: rostogolire, ciupitura sau intreruperea batailor cordului. Ea poate aparea normal dupa consumul abuziv de cafea, tutun , ceai, sau la cei cu hipertiroidie.
Extrasistola atriala pe EKG un pe precoce , cu forma diferita de cea a ritmului de baza , separata de un interval PR mai mare de 0,12 sec.
Extrasistolele jonctionale prezinta un complex QRS prematur aproape identic cu cel al ritmului sinusal
Extrasistola ventriculara prezinta un complex QRS prematur, larg si deformat, fata de normal, fara unda P.
Fibrilatia atriala
Este o excitatie a miocardului atrial , in care activitatea nodulului sinusal este inlocuita ci impulsuri extrem de rapide si neregulate de 500-600b/min, care determina mici contractii dispersate la nivelul peretilor atriilor.
Apare in cardiopatii de orice tip , in special in stadiile evolutive avansate. Frecvent apare in mitrale si cardiopatia ischemica. Mai apare si in hipertiroidie, consum abuziv de cafea, tutun, ceai.
Diagnosticul se poate pune prin examen clinic:
La auscultatie , bataile cardiace sunt neregulate. Pulsul este total neregulat cu unde mai ample sau mai slabe. Persoanele afectate pot prezenta deficit al pulsului.
Pe EKG unda P lipseste , fiind inlocuite de niste ondulatii ale liniei izoelectrice cu amplitudine si durata variabila. Aceste unde f sunt foarte mici.
Flutterul atrial
Este o tulburare de ritm a atriilor care prezinta o frecventa de 280-300b/min. De multe ori aceasta tulburare de ritm este asimptomatica. Pe EKG are un aspect caracteristic vizibil in D2, D3, AVF , undele P sunt inlocuite cu ondulatii foarte regulate cu o frecventa de 280-300b/min. Aceste unde F separa complexul QRS.
Tahicardiile paroxistice
Sunt tulburari de ritm cu frecventa accelerata regulata si fixa care incep si se termina brusc. Sunt de trei feluri: atriale, jonctionale, ventriculare.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |