Elemente specifice si importanta economico-sociala a serviciilor

Elemente specifice si importanta economico-sociala a serviciilor

In contextul actual, de profunde transformari pe plan global al societatii omenesti, sectorul servicii a cunoscut o dezvoltare continua, accelerata de amploare luata de schimburile internationale.

Economistii de renume au elaborat teorii diverse referitoare la servicii.

Abordarea economica clasica aseaza serviciile in categoria activitatilor subsidiare in raport cu activitatile producatoare de bunuri agricole si industriale. A. Fisher plaseaza serviciile in cadrul unui sector tertiar. In viziunea de marketing, serviciile au fost definite ca " un amalgam al efectelor intangibile ca urmare a cheltuielilor unor resurse financiare si de munca destinate acoperirii unor necesitati specifice, adaugand ca sectorul tertiar se afla sub semnul simultaneitatii obtinerii rezultatelor, a comercializarii si consumului lor"⁶.

In secolul 18, Adam Smith va face distinctie intre activitatile cu rezultate tangibile - agricultura, manufactura si cele cu rezultat intangibil - activitati prestate de bancheri, intermediari, medici. In timp se va contura un curent de gandire economica avangardista care a formulat concepte noi ale economiei serviciilor. Majoritatea formularilor actuale vor invidualiza serviciile prin caracterul lor imaterial, prin necesitatea participarii lor directe sau indirecte in procesul productiei bunurilor materiale ca o componenta a costurilor ca in cazul serviciilor informationale ce formeaza activele imeteriale ale intreprinderii.

Kotler va defini serviciile ca " active oferite sub forma imateriala de un

furnizor unui beneficiar fara ca acesta , in calitate de cumparator sa obtina si furnizor unui beneficiar fara ca acesta , in calitate de cumparator sa obtina si dreptul de posesiune. Serviciile sunt de obicei legate de un bun material- desi aceasta nu e o conditie obligatorie".

Trebuie remarcat ca majoritatea economistilor care au studiat seviciile, au precizat ca aceste activitati se deosebesc de cele din sfera de productie a bunurilor de consum prin caracteristicile rezultate activitatii.

Astfel, economistul T.Hill a concluzionat ca serviciile sunt consumate pe masura producerii lor asa incat nici producatorul dar nici consumatorul nu au posibilitatea sa stocheze oferta de servicii in vederea utilizarii ulterioare, lucru la care contribuie si caracterul imaterial, efemer al rezultatului activitatii respective⁷.

Un element specific serviciilor este faptul ca pot fi produse doar in conditia in care cererea se intalneste cu oferta in  mod direct, implicand existenta unei organizari - structuri de piata specifice.

Asociatia Americana de marketing considera serviciile ca fiind activitati destinate satisfacerii unor nevoi ale societatii. Caracteristicile serviciilor - cu cat imaterialitatea serviciului e mai pronuntata cu atat e mai dificila definirea in unitati specifice. Implicatiile acestei caracteristici intereseaza si producatorul si  consumatorul.

♦ RELATIONALITATEA/INSEPARABILITATEA - consumul de servicii nu poate fi separat de prestator iar consumatorul va fi considerat un co-producator de servicii.

♦ VARIABILITATE -produsele difera din punct de vedere calitativ de la un ciclu de productie la altul.

♦ PERISABILITATE - serviciile nu pot fi stocate si pastrate pentru un consum ulterior - aceasta caracteristica genereaza un obiectiv strategic - al echilibrarii

♦ IMPOSIBILITATEA APROPIERII -caracteristica ce decurge din aspectul lor imaterial si e potentata de caracterul lor perisabil.

Serviciile au devenit - cel putin pe plan cantitativ, o activitate dominanta in economia moderna, participand cu ponderi situate intre 65 - 75% la formarea produsului intern brut in tarile dezvoltate, absorbind aproximativ aceeasi proportie din forta de munca activa a populatiei acestor tari.⁸

Un alt economist de renume - J. de Bandt afirma ca pe masura ce gradul de dezvoltare economica a unei tari este mai inalt sunt create premisele materiale ale dezvoltarii serviciilor iar aportul acestora la cresterea Produsului Intern Brut este mai mare. In Anuarul Bancii Mondiale tarile au fost ierarhizate in functie de Produsul National Brut pe locuitor si s-a constatat ca PIB-ul din servicii pe locuitor creste mai mult decat proportional cu PNB-ul/locuitor, reflecand cresterea ponderii serviciilor in PIB-ul global. Alti economisti, precum R. Summers pun la indoiala realitatea acestei evolutii, a corelatiei dintre gradul de dezvoltare economica si cresterea sectorului servicii, explicand evolutia  acestor indicatori prin influenta pretului asupra dimensiunilor reale a out.put-ului din servicii. Rolul serviciilor e ilustrat prin contributia la procesul cresterii economice, serviciile nu sunt doar o consecinta a dezvoltarii economice ci influenteaza procesul cresterii economice prin contributia adusa la dezvoltarea productiei materiale.

Globalizarea productiei si tendinta de liberalizare a comertului cu marfuri s-a extins si asupra sferei serviciilor, cererea devenind una mai exigenta, mai omogena si mai receptiva fata de eforturile companiilor specializate de a-si valorifica oferta si capacitatile de productie.

Sectorul servicii se distinge printr-o serie de perticularitati-exprimate prin anumite caracteristici de clasificare.

Astfel, exista:

Servicii Comercializabile si Necomercializabile - au capacitatea de a fi

tranzactionate pe o piata interna sau internationala ca marfa distincta. Se remarca o tendinta a serviciilor necomercializabile de a se indrepta spre sfera celor comercializabile.

Servicii de productie si Servicii de consum - cele de productie sunt oferite altor agenti economici pentru integrare in activitatea lor, cum ar fi serviciile de transport, de leasing si servicii de consum -  oferite direct beneficiarilor care devin co-producatori ai serviciilor.

Dupa criteriul functiei exista:

Servicii pure (financiare, de consultanta)

Servicii creatoare de valoare adaugata pentru un bun sau un alt serviciu.

Servicii ce adauga valoare unui bun, facand-ul accesibil consumului sau utilizarii - servicii de distributie, inchiriere.

Din punct de vedere al intangibilitatii serviciilor(caracteristica unanim acceptata):

servicii materiale;

servicii imateriale

In functie de gradul de implicare al consumatorului in procesul de productie al serviciilor, exista:

servicii relationale -se desfasoara numai cand consumatorul e prezent pe tot parcursul activitatii de productie(servicii medicale, educationale)

servicii la distanta.

Mai exista servicii standardizate si servicii individualizate;

Standardizarea serviciilor depinde de gradul de omogenitate al segmentului de piata pentru care e produs - ex. - transportul feroviar.

In functie de modul de livrare al serviciilor se observa:

servicii periodice - oferite continuu intr-o tranzactie globala,

servicii oferite ocazional.

In conformitate cu modul de manifestare a cererii pentru servicii exista:

servicii continue;

servicii ciclice;

servicii sezoniere.

Serviciile au fost considerate pana nu de mult ca valori necomercializabile dar realitatea a infirmat acest lucru in mod constant iar economistii moderni l-au combatut utilizand argumente foarte convingatoare, bazate pe economia reala.

Tranzactiile internationale cu servicii reprezinta astazi o componenta majora a fluxului international de valori, o preocupare pentru factorii de decizie ai politicii comerciale.⁹

Serviciile indeplinesc un rol important in progresul economico-social si in ridicarea calitatii vietii, aducandu-si contributia la¹⁰:

►utilizarea mai eficienta a resurselor umane, materiale, financiare;

►satisfacerea nevoilor populatiei, a societatii in ansamblu;

►stimularea cresterii, diversificarii productiei bunurilor materiale;

►asigurarea conditiilor pentru facilitarea procesului de distributie si consum;

►sporirea eficientei economico-sociale a muncii;

►folosirea mai eficienta a timpului de munca si cel liber;

►asigurarea conditiilor pentru ridicarea nivelului de trai si sanatate al populatiei.

Specializarea in orice servicii este in functie de gradul de dezvoltare economica a unei tari la carre se vor adauga dotarile in factori naturali pentru anumite servicii.

Totodata, trebuie mentionat ca in ceea ce priveste serviciile, cadrul multilateral de negociere a instrumentelor aplicabile este dat de acordul International privind Comertul cu servicii - GATS, intrat in vigoare in 1995 si este gestionat de Organizatia Mondiala a Comertului.

Acest acord este cel mai larg cadru institutional si cuprinde concepte, norme si principii pe baza carora se desfasoara comertul international cu servicii, este termen de referinta pentru reglementarile din sfera respectiva pe plan national.

Pentru administrarea GATS s-a instituit Consiliul pentru Comertul cu servicii, oragnism ce se afla in subordinea Consiliului General al Organizatiei Mondiale a Comertului. In afara de GATS au mai fost negociate un numar mare de alte acorduri, tratate si intelegeri lanivel interguvernamental, fiind incheiate intre tarile interesate in tranzactiile internationale cu anumite servicii, in special transporturi, telecomunicatii, servicii financiare, audiovizuale.