Amenajarea magazinului

Amenajarea magazinului

Magazinul i zona sa imediata creaza mediul in cadrul caruia actioneaza detailistul. Acest mediu poate sa atraga sau sa respinga cumparatorii poten iali. Este necesar sa se aiba in permanen a in vedere faptul ca cea mai mare "calitate'' pe care o are consumatorul care calca pragul unui magazin este comoditatea, dorin a de a beneficia de confort in procesul cumpararii. Drept urmare, detailistul trebuie sa faca un efort concentrat pentru a se asigura ca mediul magazinului stimuleaza atat activitatea acestuia cat si satisfacerea nevoilor consumatorilor. Ambele obiective pot fi atinse numai printr-o judicioasa planificare, prin crearea unui mediu fizic- vizand elemente de forma, legate de teren, constructie, echipament si modul de asamblare a mobilierului pentru convenabilitatea si confortul cumparatorilor si a detailistului- si psihologic, vizand imaginea produsa de magazin in mintea cumparatorilor. Eficienta de ansamblu a magazinului va depinde, deci, de abilitatea de a planifica, crea si controla acest set de componente fizice si psihologice (Adascalitei, V.,

Astfel de elemente externe ca pozitia magazinului pe amplasament, designul arhitectural fatada sa si plasarea firmelor, intrarilor si vitrinelor, precum si altele interne, legate de organizarea raioanelor si a circulatiei interioare, utilizarea etalarii, precum si alegerea mobilierului si a echipamentului, fac parte din arsenalul elementelor fizice, cu impact major asupra imaginii magazinului si a eficientei sale, in calitatea lor de important vehicul de comunicare nonverbala:

Fatada magazinului joaca un rol crucial in atragerea initiala a cumparatorilor si in determinarea lor de a reveni la acesta. Ea creeaza diferite imagini si invita in mod diferit cumparatorii, in raport de aspectul exterior al magazinului, definit printre accesele asigurate (intrarile si iesirile din magazine), vitrine, schemele de iluminat si materialele de constructie utilizate. Ca si coperta unei carti, fatada magazinului comunica cine si ce este detailistul.

In ceea ce priveste exteriorul magazinului, este, prin urmare, deosebit de important ca acesta sa beneficieze de o cat mai buna vizibilitate, de un aspect architectural agreabil-dar echilibrat cu nevoile functionale, de o firma care sa asigure identificarea magazinului si sa atraga atentia consumatorului, de o fatada care sa nu diminueze spatiul interior si sa fie atractiva, de vitrine care sa atraga atentia cumparatorilor asupra anumitor grupe de marfuri ce necesita eforturi de alegere ( Adascalitei, V.,

Intrarile (accesele) in magazin trebuie astfel concepute incat sa ofere consumatorilor siguranta, confort si convenabilitate. Ca atare, ele trebuie sa aiba o buna iluminare, sa fie largi, spatioase, din material antiderapant, cu usi usor de deschis, de preferat rabatabile, fara a fi obturate de mese cu marfa. Astfel, intrarile in magazin trebuie sa fie imbietoare, cu praguri ale usilor la nivelul strazii. Accesele de pe doua laturi sunt preferate celor de pe colt.

Interiorul magazinului trebuie sa contribuie, in ansamblul sau, la obiectivele de baza ale detailistului, de minimizare a costurilor, de functionare si de maximizare a vanzarilor si de satisfacere cumparatorilor.

Astfel ca, dupa solutionarea problemelor de baza in competitia spatiala a detailistilor vizand amplasarea, delimitarea ariei comerciale, dimensionarea si profilarea unitatilor comerciale,o alta dimensiune a acestei competitii o constituie organizarea interioara, amenajarea sa functionala. Practic, aceasta dimensiune se refera la dispunerea spatiala a elementelor sale esentiale, de o asemenea maniera incat sa-i asigure o eficienta cat mai ridicata.

Organizarea interioara, designul si planificarea magazinului

Privit intr-un sens mai larg, orice magazin are nevoie de patru elemente: spatiu, cumparatori, marfa si personal. Problema de baza a organizarii interioare dintr-un magazin o constituie realizarea unei astfel de aranjari si utilizari a spatiului respectiv incat sa asigure o combinare eficienta a celorlalte trei elemente.

Astfel, organizarea interioara implica, cu deosebire, o alocare eficienta a spatiului din magazin, intre cumparatori, marfa si personal, adica pentru a atinge obiectivele de profit propuse. In raport de destinatie, intr-un magazin exista patru zone principale: pentru marfa, pentru vanzare, pentru cumparatori si pentru personal. In realitate, ele nu pot fi delimitate perfect una fata de alta, avand diferite grade de suprapunere.

De obicei, localurile unitatilor comerciale se materializeaza printr-o dezvoltare constructiv rectangulara (patrata sau, cel mai adesea, dreptunghiulara). Cea mai mare parte a suprafetei localului comercial este atribuita zonelor productive (constituind suprafata utila). Zonele neproductive includ spatiile tehnice, grupurile sanitare etc. Pentru fiecare zona functionala trebuie alocata o anumita cota din suprafata utila, pornindu-se de la suprafata de baza, a salii de vanzare ( Adascalitei, V., ).

In general, organizarea interioara este afectata de marimea si configuratia localului comercial- inclusiv de numarul de nivele pe care este desfasurat, precum si de alte solutii constructive: traveea, respectiv marimea distantei dintre stalpii de sustinere- in sensul ca posibilitatile de practicare a formelor moderne de vanzare sunt cu atat mai mari, cu cat distanta respectiva este mai mare, localizarea zonei de descarcare a marfurilor pentru aprovizionare, dimensiunile intrarilor pentru accesul marfurilor (care conditioneaza utilizarea mijloacelor de mecanizare a vehicularii interne a marfurilor)s.a.

Pe de alta parte, organizarea interioara mai este influentata de: felul si volumul marfurilor ce urmeaza a fi desfacute, de modalitatile de vanzare, de caracteristicile vizitatorilor si obiceiurile lor de cumparare, de natura si cantitatea echipamentului commercial (mobilier si utilaje) ce urmeaza a se instala, de preferintele personale ale comerciantilor.

Oricum, in momentul proiectarii amenajarii spatiului de vanzare, detailistul trebuie sa ia in considerare aranjarea marfurilor, echipamentului, mobilierului de etalare si culoarele de circulatie, astfel incat acestea sa se adapteze cerintelor spatiale si de localizare a diferitelor grupe de marfuri. Amenajarea spatiului de vanzare este foarte importanta, avand impact puternic asupra modelelor de circulatie in magazin, atmosferei de cumparare, comportamentului de cumparare si eficientei activitatilor practice.

Amplasarea si dimensionarea raioanelor rezulta, cel mai adesea, dintr-un compromis intre doua elemente: obiectivele comerciale, constand a-l face pe client sa circule prin fata a cat mai multe raioane fara a-i da impresia unui circuit impus si existent restrictiilor tehnice ale suprafetei de vanzare ( Grozea, C., ).

Restrictiile tehnice tin in esenta de:

Forma suprafetei de vanzare, dimensionarea intrarii, a caselor de marcat, orientarea si lungimea mobilierului (gondole);

Amplasarea diferitelor spatii de depozitare influenteaza localizarea produsului cu o rotatie a stocului rapida; pentru aceste produse se va reduce la maximum circuitul de manipulare si durata de reaprovizionare a mobilierului;

Localizarea camerelor frigorifice, instalate in general in capatul opus al magazinului, deci raioanele respective vor fi amplasate in apropiere;

Nevoia de control: produsele de volum mic si de greutate scazuta, dar cu preturi ridicate, vor fi amplasate in apropierea caselor de marcat sau in alt loc in care personalul poate sa asigure o aprovizionare atenta.

Localizarea raioanelor se face cu scopul de a raspunde urmatoarelor principii, prin prisma carora se judeca eficienta unei anumite arhitecturi interioare:

Rentabilizarea fiecarui mp al suprafetei de vanzare;

Luarea in considerare a restrictiilor tehnice;

Satisfacerea clientilor;

Posibilitatea unei eventuale extinderi;

Limitarea costurilor;

Supravegherea clientelei.

In amplasarea raioanelor trebuie sa se tina cont de comportamentul consumatorilor sintetizat in cateva tendinte care vor fi respectate:

Cei mai multi dintre clienti incep sa viziteze magazinul din partea dreapta a intrarii in magazin si se deplaseaza in sens invers acelor de ceasornic;

Culoarele vor fi cat mai lungi; dupa statistici, 25% din clienti parcurg toata suprafata de vanzare in magazinele cu gondole continue si doar din cele cu culoarele transversale;

La dreapta intrarii in magazin se vor situa cele de mobile, textile, electrocasnice, iar la stanga produsele alimentare si produsele de apel pentru ca exista tendinta consumatorului de a se intoarce spre dreapta la intrarea in magazin ( Nita, V., Corodeanu,D.,

Fluxul consumatorilor trebuie dirijat tinand cont ca exista doua tipuri de trafic:

Traficul de destinatie: consumatorul merge spre un punct precis, fiind o circulatie logica si rationala;

Traficul de impuls: consumatorul strabate magazinul condus de  impuls, in functie de asezarea gondolelor si de atractia produselor si a prezentarii; e un trafic ilogic, irational care trebuie exploatat prin orice mijloace.

Comerciantii cu amanunutul au trei posibilitati pentru dispunerea raioanelor in magazine:

Dispunerea in forma de grila- are o forma rectangulara, astfel incat coridoarele sunt paralele. Dispunerea marfurilor este formala, controlandu-se fluxul clientilor in magazin. Amplasarea de acest tip este practicata de supermagazine si magazinele cu autoservire. Foloseste eficient spatiul de vanzare disponibil, creaza un mediu placut, organizat si faciliteaza cumpararea prin standardizarea dispunerii articolelor.

Dispunerea in forma neregulata (libera) - este informala, folosind aranjari de diferite feluri si marimi. Avantajul esential il constituie crearea unei atmosfere relaxante, amiabile de cumparare, ceea ce incurajeaza clientul sa cumpere mai mult si sa mareasca numarul de bunuri cumparate sub impulsul momentului. Nu foloseste spatiul atat de eficient ca metoda precedenta, creand probleme de siguranta, daca nu au fost prevazute masuri de control in acest sens.

Dispunerea in boutique-uri - imparte magazinul intr-o serie de zone de vanzare individuale, fiecare cu o anumita gama de produse. E ca si cum s-ar construi o serie de magazine de specialitate intr-unul singur. Dispunerea e mai mult informala si poate crea un mediu unic de cumparare pentru client. Magazinele universale folosesc uneori acest mod de dispunere pentru a crea o imagine distincta propriilor afaceri.

Organizarea interioara trebuie sa asigure, in esenta, un acces cat mai comod la marfurile oferite spre vanzare, concomitent cu utilizarea eficienta a spatiilor din interiorul magazinului. Printre obiectivele cele mai importante ale organizarii interioare sunt cele legate de fundamentarea raionarii spatiului de vanzare (structurarea ofertei pe raioane, alocarea spatiului de vanzare si amplasarea raioanelor, dotarea cu mobilier si utilaje, precum si aranjarea acestora, organizarea fluxurilor de circulatie, expunerea marfurilor oferite, inclusiv dimensionarea si amplasarea punctelor de decontare a cumparaturilor facute de vizitatori.

Pentru solutionarea problemelor de organizare interioara a magazinelor se poate apela la unele modele disponibile (planuri comune) de organizare interioara, la diversi indicatori de utilizare a spatiului (de randament) pentru diferite tipuri de magazine, la tehnicile de studiere a miscarii s.a.

In SUA, de exemplu, Asociatia Nationala a Detailistilor- NRMA- publica, in mod curent, drept indicator de randament, volumul mediu anual de vanzari pe unitatea de suprafata pentru magazinele universale si unele tipuri de magazine specializate, iar Scoala Superioara pentru Administrarea Afacerilor, de la Universitatea Haward, publica anual ponderea ce revine spatiilor de vanzare in ansamblul suprafetei utile a magazinelor.

Designul magazinului, care vizeaza stilul, atmosfera acestuia, si contribuie la crearea imaginii sale pe piata, include elemente exterioare si interioare: vitrina, firma, coloritul, iluminatul, modul de tratare al plafonului, peretilor si pardoselii, mobilierul si echipamentul commercial ( Adascalitei, V.,

In general, crearea unei atmosfere de siguranta, atractive si confortabile va genera, fara indoiala, un spirit de cumparare. O astfel de atmosfera ce incita la cumparare va fi determinata de utilizarea unor mijloace - stimuli, care apeleaza la cele cinci simturi ale cumparatorilor :vazul, auzul, mirosul, pipaitul si gustul. Astfel, apelul la vaz este legat de modul de percepere a stimulilor relatiilor de marime, forma si culoare; apelul la auz (prin sunet) implica o astfel de dotare a magazinului incat sa se evite sunetele indezirabile si sa se creeze un fond sonor agreabil; apelul la miros implica, de asemenea, evitarea mirosurilor neplacute, apeland, de exemplu, la parfumul degajat de fructe proaspete si crearea unor miresme placute; apelul la pipait se realizeaza prin posibilitatile ce i se dau cumparatorului de a avea acces, prin expunerea deschisa la produs; apelul la gust poate fi uneori o conditie hotaratoare- in cazul unor produse alimentare- pentru determinarea cumpararii. Asa-zisele teme- apel de cumparare, utilizate adesea de detailisti constituie, in fapt, un vehicul comunicational organizat in jurul celor cinci simturi. Cumparatorii cauta, intr-o tot mai mare masura, magazine care ii primesc deosebit, "ca de sarbatoare", deci intr-o ambianta care ofera un prilej de bucurie atunci cand isi fac cumparaturile. Prezentarea si vanzarea marfurilor necesita- asa cum remarca revista Magazinul Progresiv- chiar elaborarea unui "scenariu" care sa cuprinda in procesul vanzarii si "sentimentul". In magazinul modern nu este nevoie doar de un responsabil de magazin, ci de un "regizor", nu de un aranjament, ci de un "decor", nu de un vanzator, ci de un "interpret". Magazinul redevine - prin apelarea la latura emotionala - asemeni pietelor si targurilor de odinioara, un loc placut de intalnire, iar comerciantul ofera cumparatorului un mod de a participa la viata sociala. Pentru a asigura un astfel de cadru, comerciantul trebuie sa-si priveasca in permanenta magazinul "cu ochii cumparatorului", pentru a se putea baza pe cat mai multe puncte de atractie, pe care sa le mentina continuu.

Intr-adevar, pe langa calitatea produselor si serviciilor oferite, un rol important in asigurarea atractivitatii si implicit, a unei eficiente superioare a magazinului, il are si aspectul sau de ansamblu, dat de spatiul de care dispune, aranjarea marfurilor, iluminatul, decorarea interioara si exterioara. Se remarca o tot mai mare preocupare a comerciantilor de a asigura fiecarui magazin, prin design, particularitati proprii, de a urmari sa se comunice un anumit mesaj cumparatorilor, in functie de tipul "tintei" vizate. In asigurarea decorarii aspectuoase si functionale ale magazinului, un rol important il au materialele utilizate la amenajarea interioara a spatiilor acestora- rezultate deosebite putandu-se obtine prin apelarea la plafoane false, tapet, panouri, fonoabsorbante, corpuri de iluminat, pereti despartitori, covoare vinilice sau parchet laminat.

In general, tendinta actuala este catre tipurile mai noi de materiale sintetice, cu o mai mare durabilitate si atractivitate ( Adascalitei, V.,

Astfel, plafoanele false din fibra de sticla- pe langa faptul ca pot fi echipate cu corpuri de iluminat si sunt usor de intretinut - sunt cele mai fonoabsorbante, ducand la o scadere de pana la 0,9-0,95 a ecoului, a reverbatiilor localurilor comerciale, sporind, astfel, confortul acustic (prin asigurarea difuzarii clare a sunetelor si reducerea la minim a zgomotelor parazitare), in sensul crearii unei atmosfere placate, reconfortante. Ele au, de asemenea, proprietati de reflectare foarte buna a luminii, nu ard, nu degaja gaze toxice, nu permit desprinderea unor particule daunatoare sanatatii, sunt mai usoare si mai rezistente in timp (pastrandu-si in timp aspectul si calitatiile initiale).

De asemenea,se poate opta pentru plafoane de gips-carton flexibil, care prezinta si ele o putere de absortie ridicata ( Grozea, C.,

Sub aspect coloristic, se considera ca plafonul trebuie sa aiba cea mai deschisa culoare; el trebuie sa aiba o valoare de reflectanta luminoasa de cel putin 70% pentru lumina directa si de minimum 80% pentru lumina indirecta.

Decorarea peretilor poate fi facuta prin finisaje cu vopsea lavabila sau tapet din fibra de sticla in diverse forme si culori, in functie de dimensiunile localului, tipul magazinului si culoarea mobilierului. Pentru pardoseala se poate apela, atunci cand este nevoie de rezistenta, la imbracaminti vinilice din PVC, aspectuoase si usor de intretinut.

Conditionarea aerului constituie un alt "stimulent" major pentru cumparatorul contemporan. Practic, toate marile magazine universale si magazinele cu articole de specialitate, multiraionate, din tarile dezvoltate sunt dotate, cel putin partial, cu echipamente de conditionarea aerului in spatiile de vanzare. Aerul conditionat incurajeaza efectuarea cumparaturilor in zilele toride si mareste vanzarile spontane, "de impuls", prin atragerea publicului in magazine doar pentru a se racori. Rezultatul final se reflecta intr-un volum suplimentar de vanzari, inclusiv ca urmare a imbunatatirii moralului personalului comercial si, in consecinta, a performantelor sale.

In esenta, asigurarea unei eficiente maxime a exploatarii magazinului poate fi realizata - asa cum evidentiaza deosebit de sugestiv I.Burstiner - numai prin solutionarea optima a complexului de probleme legate de constructia magazinului si modul de organizare interioara, inclusiv alocarea spatiului, mobilierul si echipamentul. (fig.1.1 si fig.1.2).

Fig.1.1- Criterii in asigurarea unei eficiente maxime a exploatarii magazinului

Sursa: Adascalitei, V., "Tehnici comerciale moderne- Marketingul spatiilor de vanzare", Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Fig.1.2- Elemente ce trebuie luate in consideratie la proiectarea magazinului

Sursa: Adascalitei V., "Tehnici comerciale moderne - Marketingul spatiilor de vanzare

Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Planificarea magazinului include proiectarea interioara si exterioara a constructiei, alocarea spatiilor pe raioane si localizarea in cadrul magazinului. Aceste demersuri de planificare spatiala, la nivelul unitatilor comerciale, se deruleaza in mod coordonat, in baza unei schite - cadru, reprezentand planul de organizare interioara, sau de amenajare a magazinului. Pornind de la realitatea ca organizarea interioara se refera la planificarea aranjarii interioare a raioanelor - atat pentru vanzare cat si pentru sustinerea vanzarii-precum si de la problematica designului comercial, rezulta ca planificarea magazinului are o sfera mai larga, incluzand atat designul cat si organizarea exterioara. Toate dotarile sau facilitatile oferite de magazine au, fara indoiala, un impact complex, fizic si psihologic, asupra atractiei cumparatorilor, moralului personalului si activitatii sale de ansamblu ( Adascalitei, V.,

Intr-o abordare realista, pragmatica, specialistii americani au comparat magazinul cu o masina, conceputa sa reziste, sa stocheze si sa vanda marfa. Ca si in cazul unei masini bine construite si, implicit, performante, si in cazul magazinului se va ajunge la obtinerea unor rezultate cu atat mai bune in exploatare cu cat calitatea componentelor sale exterioare si interioare va fi mai ridicata.

1.1.2. Raionarea si fluxurile de circulatie

Alte doua decizii majore pe care urmeaza sa le ia detailistul in competitia spatiului in care este angrenat, sunt legate de solutionarea raionarii si a fluxurilor de circulatie in magazin (Nita, V., Corodeanu, D.,

Amplasarea magazinului;

Particularitatile contructive ale magazinului.

Raionarea trebuie astfel facuta incat sa asigure depistarea lesnicioasa a marfurilor de catre cumparatori, stimularea deciziei de cumparare si efectuarea unor cumparaturi complexe, cresterea vitezei de rotatie a stocurilor, utilizarea judicioasa a personalului, imbunatatirea activitatii de conducere si, in general o eficienta superioara.

In procesul de dezvoltare spatiala a raioanelor trebuie avute in vedere o serie de principii, legate, indeosebi, de:

A.Valoarea diferita a spatiului de vanzare din magazin;

B. Necesitatea gruparii marfurilor in functie de destinatie, utilizare, segmentul de cumparatori carora le sunt destinate si natura cererii, urmarindu-se crearea unor complexe de nevoi de consum;

Amplasarea marfurilor in anumite tipuri de grupari naturale va contribui la o mai buna planificare a ofertei, la un mai mare control al acesteia si la o atmosfera de cumparare mai personalizata. O astfel de grupare logica a marfurilor - asigurata, in esenta, prin prisma intereselor consumatorilor - ii va ajuta pe cumparatori sa faca comparatii si sa aleaga marfurile in raport de nevoi. Factorii cheie pe care trebuie sa ii aiba in vedere detailistii in gruparea spatiala a marfurilor sunt legate de faptul ca cumparatorul intelege si apreciaza magazinul si ca gruparile de marfuri sunt compatibile cu principiile derularii eficiente a activitatii. Un ajutor pretios in solutionarea localizarii optime a diferitelor grupe de marfuri si raioane, tinand seama de gradul de inrudire, in consum si de gradul de acceptare a vecinatatii dintre ele, il pot da tabelele de compatibilitate ale lui R.I.Nelson (intre diferite puncte de vanzare si pentru prestarile de servicii).

C. Gradul de ocupare cu mobilier a salii de vanzare, capacitatea si modul lui de amplasare. Si in aceasta privinta, experienta de pana in prezent a condus la fundamentarea unor standarde orientative de alocare a suprafetei de vanzare a unor variate tipuri de marimi de magazine, pe grupe de marfuri si raioane.

Pentru alocarea spatiului de vanzare pe raioane si grupe de marfuri constituite logic, pe baza anumitor criterii, se poate apela la diferite metode de fundamentare, intre acestea doua bucurandu-se de o mai larga utilizare metoda modelului stocului, caz in care detailistul determina spatiul de vanzare necesar pentru a stoca un sortiment dorit de marfuri pentru fiecare grupare si nivelul productivitatii/vanzarilor, caz in care spatiul de vanzare este alocat in raport de desfacerea pe un mp de sala de vanzare pentru fiecare grupa de marfuri ( Nita, V., Corodeanu, D.,

In ceea ce priveste localizarea propriu-zisa a raioanelor, respectiv a grupelor de marfuri - o alta componena a planificarii spatiului de vanzare - se au de regula in vedere urmatoarele criterii:

Abilitatea de a 'plati' spatiul alocat, prin aportul pe care il poate aduce o grupa de marfuri, de a genera vanzari ( si implicit, de a plati chiria aferenta spatiului alocat);

Comportamentul de cumparare al consumatorilor, criteriu bazat pe recunoasterea faptului ca toti consumatorii doresc sa cosume cantitati diferite de timp si efort pentru cautarea marfurilor. Acestui fapt i se datoreaza, de altfel, preocuparea comerciantilor de a plasa marfurile de impuls si de uz curent in zone cu o larga expunere.

Compatibilitatea, respectiv gradul de tolerare si de relatie dintre diferite grupe de marfuri, face necesara promovarea laolalta (sau invecinata) a unor diferite marfuri pentru a promova cumparari complementare;

Sezonalitatea cererii determina alocarea diferentiata a spatiului de vanzare - in perioadele din sezonul de varf si extrasezon - pentru marfurile de acest gen;

Cerintele minime de spatiu pentru fiecare grupa de marfuri;

Cerinte de etalare, in raport de specificul diferitelor marfuri.

Este foarte important de avut in vedere ca spatiul din interiorul magazinului nu are aceeasi valoare pe cuprinsul sau, sub aspectul capacitatii de a aduce vanzare si profit. Reactiile de cumparare ale vizitatorilor magazinului vor inregistra variatii considerabile prin aceasta prisma, valoarea spatiului din magazin depinzand, in cazul unui local dezvoltat pe mai multe nivele, de: nivelul la care este situat spatiul respectiv, pozitionarea acestuia in cadrul fiecarui nivel si situarea sa in raport de diferitele tipuri de spatii de circulatie.

Valoarea de vanzare depinde, de asemenea, de locul de intrare a cumparatorilor in magazin si de modul in care circula prin magazin. In acest sens, vor trebui luati in consideratie trei factori, legati de faptul ca:

a) Cea mai "expusa" zona - si cea mai valoroasa, sub aspect commercial - a oricarui nivel este cea din imediata apropiere a intrarii;

b) Majoritatea cumparatorilor tind sa mearga spre dreapta, dupa ce intra in magazin sau la un nivel al acestuia;

c) Doar un sfert din vizitatorii magazinului vor parcurge mai mult din jumatatea traseului prin magazin.

In raport de aceste considerente, a fost formulata "regula 4-3-2-1", referitoare la valoarea diferentiata, sub aspectul raportului in vanzari, a spatiului din cadrul unui magazine (dezvoltat pe un singur nivel), de la intrare catre zona sa din spate ( Adascalitei, V.,

Lejeritatea cu care se deplaseaza cumparatorii in magazin are un mare impact asupra parcurgerii unui traseu si a unor zone cat mai largi, precum si a deciziilor de cumparare. Gradul de comfort in ceea ce priveste accesul in magazin este dat, in esenta, de gradul de ocupare cu mobilier a salii de vanzare - inclusiv de caracteristicile si modul de amplasare ale acestuia si de modul in care sunt solutionate fluxurile de circulatie, din magazin.

In ceea ce priveste gradul de ocupare cu mobilier, trebuie gasit un "optim" intre cele doua tendinte de a asigura o sala de vanzare cat mai aerata, mai putin incarcata cu mobilier, spre a crea un cat mai mare confort cumparaturilor si de a ocupa cu mobilier o cat mai mare parte a salii de vanzare - tinand seama de costurile deosebit de ridicate pe care le implica constructiile comerciale si exploatarea acestora - evident, cu repercursiuni nefavorabile asupra atractivitatii din partea cumparatorilor  ( Adascalitei, V.,

Referitor la "traficul"din magazin, acesta se concretizeaza in trei mari fluxuri de circulatie: fluxul marfurilor, fluxul personalului si fluxul cumparatorilor. La solutionarea optima a acestei importante probleme de organizare interioara a magazinului se ajunge atunci cand se asigura evitarea interferarii acestor trei fluxuri. Acest lucru poate fi realizat in cadrul unitatilor comerciale de mare capacitate - magazine universale, supermarketuri s.a., prin crearea unor accese diferite, distincte pentru marfuri, personal si cumparatori. In localurile comerciale de mai mici dimensiuni, cu un singur acces, interferarea fluxurilor respective poate fi evitata in primul rand prin practicarea unor programe diferentiate de aprovizionare cu marfuri, precum si de sosire si de plecare a personalului, fata de orele de acces a cumparatorilor in magazin.

Un rol hotarator la solutionarea fluxului cumparatorilor il are judicioasa proiectare a culoarelor de circulatie, respectiv a pozitionarii si latimii lor, in raport de importanta pe care o au - principale sau secundare - de numarul fronturilor de expunere si vanzare laterale - unul sau doua - ce le delimiteaza si al sensurilor de circulatie.