Marea distributie specializata

Incepand cu anii '70, marea distributie specializata s-a dezvoltat considerabil in toate principalele tari europene. Cresterea veniturilor gospodariilor a antrenat o puternica crestere si o diferentiere a consumului nealimentar, ce a provocat la randul sau dezvoltarea si diferentierea formulelor de distributie nealimentara in respectivele tari.

Pentru INSEE (Institutul National de Statistica si Studii Economice din Franta), categoria "mare distributie nealimentara specializata" cuprinde toate intreprinderile comerciale specializate prezentand una din caracteristicile urmatoare:

cel putin un punct de vanzare de 2500 m² sau mai mult;

cel putin 10 puncte de vanzare (fara o suprafata limita);

efective de cel putin 10 de salariati.

Aceasta definitie acopera in mod sigur cvasi-totalitatea marilor suprafete specializate si a unor lanturi avand mai ales puncte de vanzare mici; dar ea exclude grupurile de "independenti" asociati (Bricomarché in Franta) si retelele de franciza avand puncte de vanzare de marime mica si medie, totusi importante in anumite sectoare (Yves Rocher, Benetton, Laura Ashley).

Formele specializate se disting unele de altele prin marimea punctelor de vanzare, prin componenta lor, largimea si profunzimea asortimentului, prin localizarea predominanta a magazinelor si prin tipul de societate ce le exploateaza.

1. Marimea punctelor de vanzare

Marimea punctelor de vanzare variaza de la o categorie de produse la alta si de la un lant de magazine la altul, in cadrul unei aceleasi categorii (a se vedea tabelul 1).

Tabel 1

Suprafetele medii a catorva lanturi de mari suprafete specializate (MSS) in Franta

Pe baza acestui criteriu, se disting doua tipuri principale:

marile suprafete specializate (MSS);

micile suprafete specializate (mSS).

Primele se disting printr-o suprafata mare de vanzare (cel putin 400 m², dar aceasta cifra variaza in functie de magazin) si printr-un asortiment larg si profund pentru o categorie mare de produse (de exemplu, bricolaj, mobila, sport, electrocasnice, etc.).

Micile suprafete specializate prezinta un asortiment mult mai putin larg si profund decat marile suprafete specializate.

Magazinele de produse pentru copii (Aubert) sau de incaltaminte (Halle aux Chaussures) pot sa ocupe de la 400 la 1000 m². Magazinele de gradinarit (Gammvert), centrele de echipament auto (Norauto) sau marile suprafete penru haine (Halle aux Vêtements) ating adesea 1500 m², respectiv chiar mai mult.

Marile suprafete pentru jucarii (Toys`R`Us), pentru electrocasnice (Darty), de electrocasnice si mobila (But sau Conforama) ajung pana la 2500 m², tot atat cat o suprafata medie pentru bricolaj.

Mari surpafete de briolaj (Leroy-Merlin sau Castorama) sau de mobila (Ikea) ating 10.000 m², respectiv mai mult in anumite cazuri.

2. Structura ofertei comerciale

In general, numarul de articole este foarte ridicat, dar variaza in functie de gradul de specializare - deci largimea asortimentului - si marimea punctului de vanzare. In mod normal, oferta este mai profunda decat in alte forme caci dorinta este de a oferi o posibilitate de alegere superioara generalistilor (marile magazine si hipermagazinele).

Marea varietate a articolelor propuse - principalul factor de atractie al acestei formule comerciale - si caracteristicile bunurilor durabile comporta stocuri destul de importante. Este cazul in special al unor firme precum André din Franta care vand diferite colectii de incaltaminte, in functie de sezon, si trebuie sa aiba dinainte toate modelele si marimile. Consistenta stocurilor conditioneaza viteza lor de rotatie si, in consecinta, ratele marjei, care sunt superioare mediei inregistrate in hipermagazine si net inferioare celor din marile magazine si micile suprafete specializate (a se vedea tabelul 2).

Tabelul 2 Articolele, rata marjei si stocurile catorva lanturi de MSS in Franta

Localizarea magazinelor

Localizarea depinde, inainte de toate, de marimea punctului de vanzare. Suprafetele medii (mai putin de 600 m²) se gasesc adesea in centrele oraselor, in centrele comerciale sau in galeriile comerciale ale hipermagazinelor. Suprafetele cuprinse intre 600 si 1500 m² sunt mai des localizate la periferie - in concentratii de magazine specializate regrupate in jurul unui hipermagazin sau a unui nod rutier - si, uneori, in centrul oraselor si in centrele comerciale (in Franta, de exemplu, Habitat, Fnac, Go Sport).

Marile suprafete sunt intotdeauna situate la periferia oraselor.

Localizarea depinde si de pozitionarea de marketing: magazinele care propun un asortiment de calitate cauta amplasamente bine cotate, in centrul oraselor si in centrele comerciale, in timp ce discount-erii prefera locuri mai putin scumpe la periferie.

Raza de atractie a unei mari suprafete specializate variaza in functie de marimea magazinului, dar pentru cele mai mari, ea este intr-adevar foarte importanta. Un exemplu este acela al lui Ikea care, ca urmare a imensei sale suprafete, a marjelor reduse si a pozitionarii sale, necesita un vad de cel putin 1 milion de locuitori. Fnac, Decathlon, Castorama, Darty sau Conforama au nevoie, in general, de vaduri de 150.000 la 200.000 de locuitori.

4. Nivelul serviciului si pozitionarea de marketing

Pentru a placea, o MSS trebuie sa dispuna de un asortiment larg si profund, de o intreaga gama de servicii accesorii si de un personal de vanzare competent.

Intr-adevar, serviciile pentru clientela sunt un element distinctiv si unul din marile atuuri ale acestei forme in raport cu marile suprafete mixte.

In plus de ceea ce este oferit in mod obisnuit in marile suprafete care propun in principal produse de larg consum (modalitati de plata, livrari la domiciliu, etc.), MSS-urile se ocupa si de repararea (de exemplu, in cazul problemelor cu electrocasnice) si instalarea aparatelor pe care le vand. Rolul celor care consiliaza - aproape intotdeauna prezenti in punctul de vanzare - este asadar foarte important inainte de vanzare. In numeroase sectoare (de exemplu, bricolaj si electronice pentru cumparatori en detail), tehnologiile s-au banalizat si concurenta s-a intensificat, asa incat diferenta intre produsele pentru "profesionisti" si cele care se adreseaza consumatorului casnic este din ce in ce mai putin vizibila. Mai mult, in perioada de recesiune, consumatorii ezita mult inainte de a cumpara. In acest gen de situatie, consilierul il asigura pe client si devine un factor de vanzare foarte important.

Pretul este un al factor important al mixului de marketing, chiar daca mai putin decat in marile suprafete nespecializate. El nu devine elementul strategic major decat pentru firmele care comercializeaza confectii si incaltaminte orientate spre "discount" (Halle aux vêtements). In alte sectoare, "discount"-ul este, inca, putin frecvent din cauza stocurilor foarte ridicate si al serviciului necesar. Totusi, de cativa ani, tinde sa se dezvolte, si exemplul unei tari ca Marea Britanie sugereaza ca aceasta crestere va continua in noile forme de magazine.

Vanzarile pe salariat si costul muncii in procentaj din cifra de afaceri dau indicatii asupra nivelului serviciului furnizat si asupra competentei personalului. Se remarca ca in ceea ce priveste MSS-urile, acesti parametri se situeaza la un nivel intermediar intre marile magazine si hipermagazine.

In marile magazine, se stie ca serviciul este superior, ca vanzarile sunt mai putin ridicate pe salariat si ca procentajul costului muncii raportat la cifra de afaceri este mai ridicat. In hipermagazine se constata situatia inversa: mai multe vanzari pe salariat si un raport intre costul muncii si cifra de afaceri mai putin ridicat.

5. Concurenta in cadrul sectorului

In general, este vorba de lanturi de numeroase puncte de vanzare apartinand toate unui aceluiasi grup. Comertul asociat si franciza sunt putin raspandite in cadrul acestei forme de vanzare.

In anumite sectoare, firmele lidere ale vanzarilor beneficiaza de o excelenta notorietate si de o foarte buna imagine. Pe mai multe piete nationale, Ikea si Toys `R`Us au devenit veritabile institutii; acelasi lucru este valabil pentru Fnac si Darty in Franta, Boots si W.H. Smith in Marea Britanie. Toate se bucura de un avantaj concurential considerabil care decurge in principal din rolul lor de pionieri.

Alti lideri, totusi, nu s-au diversificat foarte mult, chiar daca dispuneau de nume foarte puternice precum Castorama, Conforama sau C & A in Franta, B & Q in Marea Britanie.

In fata acestor lideri, s-au afirmat si "challenger"-ii, care au obtinut chiar rezultate stralucitoare; este cazul, in Franta, a lui Boulanger, Connexions, Fly, Kiabi, Leroy-Merlin.

Foarte adesea, "challenger"-ii preiau aceeasi pozitionare ca liderii si introduc cateva modificari mai mult sau mai putin superficiale. Sa luam exemplul lui Fly din Franta: aceasta firma a adoptat modelul lui Ikea dar pe suprafete mai putin intinse, ceea ce ii permite sa creeze mai multe puncte de vanzare.

In fine, in diferitele categorii de produse, se releva o anumita tendinta de diversificare prin intermediul unei hiperspecializari. Problema competitiva cu care se confrunta, astfel, generalistii ca Ikea si Conforama, aminteste mult de problemele cu care hipermagazinele se confrunta in fata marilor suprafete specializate.

1.6. Perspectivele formulei

Dupa incetinirea conjuncturala a cererii la inceputul anilor '90, MSS-urile ar trebui sa recastige rate de dezvoltare ridicate si o rentabilitate satisfacatoare.

Intr-adevar, anumite categorii nealimentare sunt destinate sa profite de un avant al cererii care sa privilegieze mai ales articolele pentru individ si casa si produse culturale mai degraba decat produsele alimentare.

Perspectivele MSS-urilor de haine, incaltaminte si mobilier sunt si ele foarte favorabile.

Aceasta formula de distributie corespunde tendintelor nu numai in materie de consum, dar si de comportament de cumparare. Consumatorii se adreseaza din ce in mai bucuros magazinelor specializate care, prin caracteristicile lor (marime, largime si profunzime a asortimentului, amenajarea spatiului de vanzare si servicii), pot sa satisfaca exigentele lor legate de posibilitatea de alegere, de confort la cumparare si de servicii post-vanzare.

Mai mult, MSS-urile sunt favorizate pe termen lung in raport cu hipermagazinele - mai ales de marime mica si medie - carora le este din ce in ce mai greu sa sustina concurenta pe masura ce se dezvolta. Punct de vanzare nespecializat prin excelenta, hipermagazinul ocupa o pozitie de piata dificil de aparat impotriva asalturilor diferitilor specialisti, mai putin in cazul foarte marilor suprafete care se bucura de o imagine buna si de o credibilitate puternica in sectorul nealimentar. Sunt rare firmele care reunesc aceste doua conditii si doar cei doi lideri ai pietei franceze si europene (Carrefour si Auchan) au atins poate acest nivel .

Se poate prevedea ca hipermagazinele mai putin mari vor decide sa se concentreze pe partea alimentara si se vor multumi sa nu adauge decat cateva raioane nealimentare administrate de o maniera foarte profesionala. O oferta mai larga de produse nealimentare ar fi astfel rezervata punctelor de vanzare cele mai vaste, ceea ce ar favoriza si mai mult dezvoltarea MSS-urilor.

Prezenta din ce in ce mai frecventa a hipermagazinelor si a MSS-urilor in centrele comerciale va favoriza aceasta tendinta. Intr-adevar, numeroasa clientela atrasa de centrul comercial, permite hipermagazinului sa-si modifice asortimentul in favoarea raioanelor alimentare - in special a produselor proaspete - care genereaza vanzari si marje brute pe unitate de suprafata superioara celor din sectorul nealimentar.

Evolutia comportamentelor de cumparare ale consumatorilor si intensificarea concurentei cu hipermagazinelele, vor induce in viitor alte inovatii in aceasta formula de distributie. Unele intreprinderi au creat noi concepte, de tip "discount".

Dar se constata o multiplicare a firmelor care adopta o veritabila strategie de diferentiere cu mai multe posibilitati de segmentare.

Posibilitatile de segmentare ale clientelei sunt foarte variate si diversificarea consumului ofera oportunitati numeroase celor mai atenti comercianti.

Mai mult, MSS-urile pun in aplicare strategii de dezvoltare a marcilor de distributie cu o pozitionare spre "primul pret". Acest fenomen a fost deja observat in cursul ultimilor ani in sectorul alimentar.

Se prevede, astfel, o internationalizare crescanda a sectorului, eventual prin intermediul achizitiilor realizate prin intreprinderi originare din alte tari europene si prin fuziuni sau societati mixte cu unele dintre ele.

1.7. Marea distributie specializata in Europa

A. Situatia in Franta

Marea distributie nealimentara s-a raspandit mult in Franta inca din anii '60, castigand cote importante de piata in detrimentul comertului traditional, dar si - mai recent - a hipermagazinelor. Potentialul sau de crestere este important si, in anumite sectoare, un proces de concentrare este deja in curs, favorizand firmele lidere care, in cateva cazuri, apartin unor grupuri straine.

Legat de evolutia istorica a acestei formule si de situatia sa competitiva, sa precizam ca MSS-urile au aparut in anii '60, in principal, in doua sectoare - electrocasnice si mobilier - apoi s-au dezvoltat in anii '70 si mai ales '80 (anii '70 au fost in Franta in special anii hipermagazinelor) ajungand sa comercializeze aproximativ toate categoriile de produse.

Astfel, si-au insusit cote de piata importante, in detrimentul mai ales a micului comert specializat (buticurile) si a marilor magazine.

In ciuda amploarei marilor magazine, a magazinelor populare si a vanzarii prin corespondenta (VPC), comertul traditional a ramas preponderent pana la inceputul anilor '70.

La acel moment, cresterea hipermagazinelor si a marilor supermagazine a bulversat si transformat distributia din tot sectorul nealimentar comercializata sub forma autoservirii. Hipermagazinele au castigat cote mari de piata pentru produsele de bacanie, de intretinere, electrocasnice de marime mica, articole curente de bricolaj, igiena-frumusete, lenjerie, etc. Totusi, nu au reusit sa acopere cvasitotalitatea sectorului nealimentar, asa cum au facut-o in cel alimentar, ceea ce explica prezenta inca semnificativa a specialistilor.

La aparitia lor, MSS-urile au facut o concurenta acerba buticurilor specializate si, pe pietele pe care s-au impus mai mult (eletrocasnice, mobila, bricolaj), practic, comertul traditional a disparut.

In fata puterii lor, micii independenti au decis sa se regrupeze pentru a crea firme puternice - integrate sau in franciza; trebuie precizat, de altfel, ca franciza este foarte raspandita in Franta: aceasta tara ocupa primul loc in Europa la numarul de francizori si de fracizati. Totusi, in ciuda unei oferte mai moderne, care, de altfel, le-a permis sa-si amelioreze rentabilitatea, micii independenti n-au reusit sa-si stopeze declinul. Pentru a lucra impotriva MSS-urilor, micii comercianti nu pot conta decat pe factorul proximitate si raman afara din joc in ceea ce priveste pretul si largimea asortimentului.

Dupa micile magazine, marile suprafete specializate (MSS) au inceput sa ameninte si hipermagazinele. Pana in anii '90, cotele de piata pierdute de comertul traditional erau recuperate de marile suprafete alimentare si de marile suprafete specializate. Dar incetul cu incetul, concurenta intre aceste doua ultime forme se face din ce in ce mai dur si direct.

De exemplu, deja de cativa ani, majoritatea hipermagazinelor au trebuit sa renunte la comercializarea de mobila si produse de iluminat. In punctele de vanzare care au mai putin de 5000, 6000 m², produsele electrocasnice de marime mare sunt rare si raioanele de bricolaj se concentreaza pe articolele cele mai curente si, in consecinta, cu rotatie mare. Dar in anii '80, MSS-urile s-au dezvoltat in toate celelalte sectoare in care micul comert era o prada usoara a hipermagazinelor.

Factorii critici ai succesului marilor suprafete specializate nu sunt intocmai pretul, ci mai degraba largimea ofertei si disponibilitatea de stocuri importante, calitatea vanzarii, activitatea de consiliere in vanzarea produselor (caracteristici si utilizare) si, in fine, serviciile de dupa vanzare.

Hipermagazinele sunt mult mai agresive in ceea ce priveste preturile si devin uneori chiar mai competitive decat MSS-urile, dar asortimentul lor permanent este net mai putin bogat. Ele lanseaza promotii interesante in sezoanele in care se concentreaza vanzarile anumitor produse. In cadrul mai multor categorii (jucarii, articole de sport, electronice, bricolaj, gradinarit, papetarie, etc.), vanzarile sunt foarte sezoniere. In anumite momente ale anului, unul dintre raioanele hipermagazinului poate sa se mareasca pentru a deveni chiar la fel de important ca un mic MSS. Dup perioada de varf, raionul in discutie isi reia marimea de dinainte pentru a lasa loc unei alte promotii. In acest fel, hipermagazinul reuseste sa rivalizeze cu MSS-urile diferitelor categorii de produse.

Hipermagazinele si MSS-urile progreseaza deci impreuna si, aproape in toate cazurile, in detrimentul altor forme de distributie, mai putin pe pietele in care acestea din urma se bucura inca de pozitii puternice. De exemplu, vanzarile prin corespondenta detin in continuare o cota importanta din distributia de lenjerie de corp si de casa, comertul traditional ramane important in comercializare produselor de optica si de marochinarie, iar marile magazine in confectiile pentru femei.

Cu toate acestea si in ciuda oscilatiilor cererii, MSS-urile si-au sporit, in cursul ultimilor ani, constant cotele de piata.

Chiar daca cererea nu mai permite inregistrarea unor rate de crestere ridicate ca in anii '80, MSS-urile au inca perspective bune, caci cotele de piata importante pe care le detine inca comertul traditional nu sunt totusi in detrimentul lor.

Bineinteles, situatia variaza de la un sector la altul: marele comert specializat isi realizeaza cele mai bune rezultate, cu aproximativ 60% din cota de piata, prin produsele de bricolaj, sport, mobila. In schimb, in ceea ce priveste jucariile si electrocasnicele de marime mica, marile suprafete alimentare au dobandit mai mult de 50% din cotele de piata (a se vedea tabelul 10).

Tabel Cota MSS-urilor in cifra de afaceri a diferitelor sectoare specializate in Franta (in procente)

*: Mari Suprafete Alimentare

Chiar daca cresterea cererii nu mai este la fel de mare ca in anii '80, MSS-urile au inca perspective bune, caci cotele de piata importante detinute inca de comertul traditional sunt in favoarea lor in cea mai mare parte a sectoarelor. In afara de bricolaj sport si mobila, in cadrul carora sunt posibile inca progrese, imbracamintea, incaltamintea, eletrocasnicele, produsele pentru gradinarit, micro-informatica pentru acasa, telefonia si produsele culturale prezinta perspective foarte interesante.

In distributia specializata se releva o concentrare puternica a firmelor in fiecare segment.

Gradul de specializare poate sa varieze de la o intreprindere la alta; firma se poate limita la un singur sector (Ikea si Habitat pentru mobila si echipament de casa) sau, dimpotriva, sa se extinda la mai multe categorii de produse.

In plus, liderul poseda o cota de piata net superioara celei a acelorlalte firme. De exemplu, raportul intre cota de piata a lui Fnac si cea a lui Virgin este de 2 la 1; este aceeasi intre André si Eram (incaltaminte), Conforama si But (mobila), Darty si Conforama (eletrocasnice), Castorama si Leroy-Merlin (bricolaj).

Oricum am lua-o, cotele de piata ale liderilor nu depasesc 16%, in cadrul unor piete inca relativ fragmentate. Aceasta ar putea sa antreneze o disparitie progresiva a magazinelor si a firmelor inregistrand rezultate mai putin bune, ceea ce ar fi in favoarea liderilor.

Chiar stoparea mai recenta - sau cel putin incetinirea - a autorizatilor si, in consecinta, a crearii de noi puncte de vanzare sfarseste prin a favoriza intreprinderile deja dotate cu retele consistente si bine structurate.

In aceste conditii, un avantaj suplimentar il constituie modul in care se fac achizitiile, caci acest aspect este decisiv in cursa pentru castigarea cotelor de piata.

Unele firme straine ca, Ikea si Toys `R`Us, au patruns cu bine pe piata franceza, dar intrarea directa a altor firme prin crearea de noi puncte de vanzare devine din ce in ce mai dificila. Totusi, Franta ramane o piata atractiva, in ciuda crizei de la inceputul anilor '90, si potentialul MSS-urilor este inca foarte satisfacator.

B. Situatia in celelalte tari europene

In ceea ce priveste celelalte tari europene, distributia specializata a cucerit cote de piata importante in Marea Britanie si in Germania, in vreme ce ea este inca in faza de introducere in Spania si in Italia. Dar in aceste doua ultime tari, cresterea este pe cale sa se amelioreze, si internationalizarea firmelor poate contribui considerabil la aceasta. Firmele frantuzesti sunt adesea printre lideri, mai ales in bricolaj, sport, parfumerie, produse culturale si mobila (a se vedea tabelul 11).

Tabelul 11 Principalele firme de MSS in Europa in 2000

Distributia s-a dezvoltat mult in Marea Britanie si este caracterizata de o prezenta puternica a sucursalelor. Marimea punctelor de vanzare variaza considerabil: in afara numeroaselor mari suprafete, se gasesc si magazine cu dimensiuni mai modeste in centrele oraselor.

Propagarea masiva a sucursalelor in acest sector, tipic si in distributia alimentara, este o consecinta a modernizarii precoce a aparatului comercial britanic si al caracterului sau puternic capitalist (mai putine grupari si intreprinderi familiale, functionare buna a pietelor financiare). In schimb, dezvoltarea lanturilor de mici puncte de vanzare in centrele oraselor a fost favorizata de politicile comerciale si de urbanism ale administratiilor locale care au dorit sa privilegieze inima oraselor mai degraba decat cartierele periferice si suburbiile.

Marea Britanie poseda, deci, numeroase grupuri mai mult sau mai putin diversificate, care exploateaza mai multe firme de magazine specializate si care le administreaza ca si portofoliu de activitati (a se vedea tabelul 12).

Tabelul 12 Grupurile specializate in Marea Britanie

In Germania, independentii joaca inca un rol major in anumite sectoare, dar dezvoltarea lanturilor specializate in cursul anilor '80 a antrenat o scadere a cotelor lor de piata si o crestere a regruparilor.

In anii '90, am asistat la o crestere puternica a cotelor de piata a MSS-urilor si la o crestere a sucursalelor. In parfumerie, electrocasnice, bricolaj si sport, firmele germane se numara printre liderii din Europa.

In Italia, cota de piata a comertului traditional (suprafete mici si mijlocii) este inca foarte ridicata, in vreme ce marile suprafete si MSS-urile au o cota de piata care nu depaseste 20%, oricare ar fi sectorul la care ne referim. Numarul foarte important de magazine specializate se concentreaza mai ales in anumite sectoare precum confectii, incaltaminte, marochinarie, mobila si echipament pentru casa.

Principalele cauze ale acestei structuri fragmentate si ale importantei micilor magazine sunt urmatoarele:

strategiile de distributie selectiva practicate de cei din industrie care constau in a alege si a stabili tipul si numarul de puncte de vanzare carora le incredinteaza produsele. Aceasta politica este conditionata de alegeri de pozitionare de marketing a produselor de marca si de nivelul serviciului asigurat de magazine;

legislatia restrictiva care a incetinit dezvoltarea marii distributii

o rata ridicata a somajului care a retinut in comert un numar important de persoane al caror venit este desigur modest, dar care nu au alte posibilitati profesionale.

Totusi, concurenta in sectorul nealimentar s-a intensificat mult ca urmare a internationalizarii distributiei care, de altfel, s-a accentuat mult in cursul ultimilor ani.

Se remarca in principal prezenta catorva firme lidere frantuzesti (Castorama, Conforama, Decathlon, Leroy-Merlin), nemtesti (Vobis, Media World), suedeze (Ikea) precum si altele.

Internationalizarea si consolidarea concurentei comerciale au antrenat, astfel, in anii '90, o reducere a numarului de magazine si o crestere a suprafetelor globale de vanzare. Sectoarele in care MSS-urile s-au dezvoltat mai viguros au fost mobila, imbracamintea si incaltamintea, bricolajul, electronicele, textilele si parfumeria.

Dezvoltarea mare a hipermagazinelor in Spania a favorizat o modernizare a intregii distributii nealimentare, inclusiv a distributiiei specializate. Dezvoltarea spectaculoasa a hipermagazinelor nu a pus nici o problema marilor magazine, nici MSS-urilor; in schimb, a daunat independentilor. Acestia din urma reprezinta, inca, o parte importanta a intregului sector, dar mai putin, de exemplu, decat in Italia. Firmele straine de MSS au cucerit pozitii importante in aceasta tara, imbracamintea fiind singurul sector in care o firma spaniola (Zara) este printre liderii din Europa.

In concluzie, in principalele tari europene distributia specializata - de tip integrat si asociat si constituita din mici, medii si mari suprafete - si-a consolidat prezenta in cursul anilor '80 si la inceputul anilor '90. Acest fenomen s-a produs in detrimentul independentilor dar si (mai putin in Spania) a marilor magazine si a magazinelor populare care se gasesc in centrele oraselor si sunt mai putin usor accesibile in masina.

Aceasta crestere se preconizeaza sa continue in anii urmatori, mai ales in sudul Europei (Italia si Spania) unde cotele de piata ale distributiei moderne si ale comertului asociat (lanturi voluntare, cooperative, etc.) sunt inca relativ modeste. Internationalizarea acestui sector va contribui la a favoriza si mai mult implantarea formelor de distributie si a sistemelor de franciza ale celor mai inovatoare firme.