Functionarea societatii civile

Functionarea societatii civile

I.1.1.       Durata societatii

Durata in timp este de esenta societatii civile. Contractul prin care se constituie societatea nu este susceptibil de executare uno ictu.

Conform art. 1501 Cod civil, societatea incepe din momentul incheierii contractului, daca partile nu au prevazut un termen suspensiv - caz in care obligatiile trebuie sa fie executate la termenul stipulat. Desi textul nu prevede, asociatii pot stipula in contract si o conditie suspensiva, de realizarea careia depinde nu numai executarea obligatiilor, dar chiar nasterea societatii.

Daca durata societatii nu este determinata prin conventia partilor si nu rezulta nici din particularitatile obiectului ei ("o afacere ce nu dureaza decit un timp determinat"), ea se prezuma a fi contractata pentru toata viata asociatilor (art. 1502 Cod civil) si inceteaza mai inainte numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.

I.1.2.       Raporturile dintre asociati si societate

In tot timpul functionarii societatii, raporturile dintre asociati trebuie sa fie caracterizate prin buna credinta si grija pentru treburile societatii. Fiecare asociat raspunde fata de societate pentru daunele provocate in mod culpabil (culpa levis in abstracto), chiar daca prin alte fapte sau acte ar aduce foloase societatii; daunele cauzate nu se compenseaza cu aceste foloase (art. 1508 Cod civil).

Daca un asociat a folosit sume de bani din patrimoniul social in interes propriu, va datora dobinzi din ziua luarii lor si fara punere in intirziere (art. 1504 al. 2 Cod civil), la fel ca pentru nedepunerea la termen a sumelor de bani promise ca aport social.

In schimb, si asociatul are actiune contra societatii pentru restituirea sumelor cheltuite in folosul societatii (cu dobinzi din ziua platii, intrucit a actionat ca un mandatar - art. 1550 Cod civil), pentru obligatiile contractate de buna credinta in interesul ei si pentru pagubele siferite - fara culpa - cu ocazia activitatii desfasurate pentru administrarea treburilor societatii (art. 1510 Cod civil).

I.1.3.       Administrarea societatii civile

Modul si organele de administrare pot fi determinate prin acordul unanim al asociatilor (in chiar contractul de societate sau printr‑un act ulterior).

Administrarea societatii poate fi incredintata uneia sau mai multor persoane.

Daca administrarea s‑a incredintat unui singur asociat printr‑o clauza speciala din contractul de societate (administrator statutar), el va putea efectua toate actele fara consimtamintul celorlalti si imputernicirea lui nu va putea fi revocata decit pentru o "cauza legitima", adica pentru culpa, rea administrare etc.; daca administratorul a fost desemnat posterior incheierii contractului (administrator ordinar), el va putea fi revocat ca orice mandatar (art. 1514 Cod civil) prin votul majoritatii asociatilor.

Daca gestiunea a fost incredintata mai multor asociati, fara a li se determina atributiile si fara a se arata ca actele trebuie sa fie facute in comun, atunci fiecare poate incheia valabil actele necesare gestiunii societatii (art. 1515 Cod civil). Daca s‑a convenit contrariul, pentru validitatea actului este necesar consimtamintul tuturor administratorilor (art. 1516 Cod civil).

Daca asociatii n‑au prevazut nimic in privinta modului de administrare (nu au desemnat administrator), se aplica urmatoarele reguli (art. 1517-1518 Cod civil):

a) Se prezuma ca asociatii si‑au dat reciproc mandat de administrare, astfel ca actele fiecaruia sint obligatorii pentru societate (cu exceptia cazului cind vreunul sau mai multi s‑au opus la savirsirea unui act inainte de a fi fost facut).

b) Fiecare asociat poate folosi lucrurile societatii conform destinatiei, cu conditia sa nu aduca pagube societatii si sa nu impiedice pe ceilalti in exercitarea drepturilor lor.

c) Actele cu privire la imobilele societatii (marire, reconstruire, infrumusetare etc.) trebuie sa fie aprobate de toti asociatii.

d) Actele de dispozitie cu privire la bunurile societatii (care nu reprezinta operatii curente potrivit cu scopul societatii) nu pot fi facute valabil decit in baza unui mandat special (art. 1518 si art. 1536 al. 2 Cod civil) dat de toti asociatii (chiar si cu privire la lucrurile mobile).

Actele si faptele savirsite cu incalcarea acestor reguli nu obliga societatea, ci numai pe asociatul care le‑a savirsit, el fiind pasibil si de plata daunelor-interese.

I.1.4.       Raporturile cu tertii

Daca prin incheierea contractului de societate nu ia nastere o persoana juridica (unitatea dintre asociati fiind numai interna), in relatiile cu tertii societatea nu exista ca subiect de drept. De aici concluzia (art. 1520-1522 Cod civil) ca pentru obligatiile contractate - chiar daca s‑a stipulat ca obligatia s‑a contractat pe seama societatii - raspunde numai asociatul contractant. Daca asociatul contractant a fost imputernicit la savirsirea actului sau cind ar fi rezultat un beneficiu pentru societate, datorita raporturilor interne dintre asociati, se angajeaza raspunderea contractuala a tuturor asociatilor, deci creditorul va putea urmari atit fondul social, cit si bunurile din patrimoniul personal al asociatilor; insa asociatii nu vor raspunde solidar (cu exceptia cazului cind solidaritatea s‑ar fi stipulat expres in contractul de societate sau in contractul incheiat cu tertul), ci datoria se va divide intre ei proportional cu numarul lor (per capita) si indiferent de aportul social adus de fiecare. Aceasta dispozitie se explica prin faptul ca tertii nu sint obligati sa cunoasca partea fiecarui asociat. Se poate insa stipula (in contractul de societate sau in contractul incheiat cu tertul) ca fiecare asociat sa raspunda cu patrimoniul propriu numai proportional cu aportul adus in societate. In aceste limite, tertul poate opune in compensatie si creanta ce are impotriva unui asociat.

I.1.5.       Impartirea foloaselor si pierderilor (art. 1511-1513 Cod civil)

Repartizarea foloaselor (beneficiilor) si a pierderilor se poate face la incetarea sau in cursul functionarii societatii, ultima solutie rezultind uneori din chiar natura societatii.

Daca nu s‑a prevazut altfel in contract, repartizarea foloaselor si pierderilor (inclusiv a cheltuielilor societatii - art. 1517 pct. 3 Cod civil) se face proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat. Valoarea aporturilor poate fi stabilita in contract sau lasata la aprecierea unuia dintre ei ori a unei terte persoane, iar in lipsa, ea poate fi determinata prin expertiza, inclusiv in privinta prestatiilor in munca, dispozitia care echivaleaza aceste prestatii cu aportul cel mai mic (art. 1511 al. 2 Cod civil) - criticata in literatura de specialitate - neavind caracter imperativ.

Desi modul de impartire a foloaselor si pierderilor este lasat la aprecierea partilor (repartizarea in functie de aport avind loc numai in lipsa de stipulatie contrara - art. 1511 al. 1 Cod civil), legea (art. 1513 Cod civil) declara nul contractul de societate prin care totalitatea foloaselor s‑ar atribui unui singur asociat sau prin care s‑ar stipula ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere (asa numita societas leonina care, inca din dreptul roman, era socotita contra naturam societatis). Interzicerea clauzei leonine nu rapeste dreptul asociatilor de a fixa in mod inegal (in disproportie cu valoarea aporturilor aduse) participarea la beneficii sau pierderi, cu conditia ca aceasta intelegere sa nu reprezinte o eludare a legii (de exemplu participarea cu o valoare derizorie); de exemplu se poate stipula ca asociatul care a adus ca aport anumite servicii sa nu contribuie cu patrimoniul sau la pierderi, contributia sa la pierderi reducindu‑se la foloasele aduse prin serviciile prestate).

I.1.6.       Incetarea societatii civile

A.      Cauze de incetare

Societatea civila inceteaza (art. 1523-1531 Cod civil):

a) Prin expirarea termenului pentru care a fost contractata. Inainte de expirarea termenului, valabilitatea contractului poate fi prelungita prin acordul unanim al asociatilor, neoperind reinnoirea tacita.

b) Daca societatea a fost contractata pe termen nelimitat, inclusiv termenul incert al vietii unui asociat, prin denuntarea contractului de societate de catre unul sau mai multi asociati (retragerea din societate), notificata cu buna credinta si la timp (iar nu intempestiv, inoportun) tuturor celorlalti asociati. Daca societatea a fost constituita pe timp determinat, desfacerea ei inainte de termen poate fi ceruta prin justitie de unul sau unii dintre asociati numai in cazuri intemeiate (ca neindeplinirea obligatiilor de catre unii asociati, neintelegerile grave dintre ei, absenta unui asociat etc.); temeinicia motivelor invocate se apreciaza de catre instanta; in lipsa unor motive temeinice, incetarea inainte de termen poate fi hotarita cu consimtamintul tuturor asociatilor (art. 1527 si 1529 Cod civil).

c) Prin pierderea fondului social (pieire, epuizare etc.) sau prin realizarea scopului (inclusiv ipoteza in care scopul a devenit imposibil de realizat) ori a conditiei rezolutorii prevazute in contract.

d) Prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii (nu si absentei) unui asociat (inclusiv incetarea existentei uneia dintre persoanele juridice asociate), daca nu s‑a stipulat ca societatea continua cu mostenitorii asociatului decedat sau - dupa satisfacerea mostenitorilor - intre asociatii ramasi in viata (ori cu persoana juridica succesoare in drepturi). In ultima ipoteza trebuie sa fi ramas in viata cel putin doi asociati (societatea civila nu poate subzista cu asociat unic).

e) Prin punerea sub interdictie sau prin insolvabilitatea (falimentul) unuia dintre asociati (recunoscuta prin hotarire judecatoreasca). Prin intelegerea dintre asociatii capabili, societatea poate continua (asemanator ipotezei decesului unuia dintre asociati). In nici un caz societatea nu poate continua cu asociatul incapabil sau insolvabil.

f)  Cind un asociat a promis sa aduca in societate proprietatea unui lucru, daca acesta a pierit (integral) inainte de a fi fost adus ca aport in societate (de exemplu inainte de realizarea conditiei suspensive). In caz de pieire partiala, instanta trebuie sa aprecieze (in conditiile art. 1529 Cod civil) temeinicia cererii de desfacere a societatii.

Daca numai folosinta lucrului a fost pusa in comun, societatea inceteaza chiar daca pieirea s‑a produs ulterior aducerii in societate. In caz de pieire partiala, apreciaza instanta.

B.       Efectele incetarii

La incetarea societatii patrimoniul social se lichideaza (se incaseaza creantele si se platesc datoriile) si activul net sau pasivul se imparte intre asociati proportional cu drepturile lor (tinind seama de prevederile contractului referitoare la impartirea foloaselor si pierderilor), conform regulilor stabilite in materie de imparteala a mostenirii, ei fiind considerati coproprietari in indiviziune ai bunurilor societatii. In cazul aportului in folosinta unui lucru, acesta se restituie asociatului proprietar. In cazul aportului in proprietatea unui lucru - devenit coproprietatea asociatilor - se aplica regulile partajului.

Termenul general de prescriptie a actiunii avind ca obiect desocotirea cheltuielilor efectuate de asociati (de exemplu restituirea sumelor avansate) incepe sa curga de la data incetarii societatii. Cererea de partajare a bunurilor aflate in indiviziune este imprescriptibila.