Functionarea societatii in nume colectiv

1. asociati. Incompatibilitati

Daca specificul functionarii societatilor de persoane este dat de regula unanimitatii, asociatii, uniti in cadrul societatii prin interese comune, nu pot interveni in operatiunile efectuate in cadrul societatii, daca interesele lor proprii nu concorda cu cele ale societatii.

In acest sens, Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste o serie de incompatibilitati pentru asociati, astfel:

in cazul in care un asociat are ‑ intr‑o operatiune determinata ‑ interese contrarii acelora ale societatii, el nu poate participa la deliberarea sau luarea deciziilor cu privire la problema in cauza.

Se considera a fi contrarietate de interese atat situatia in care asociatul lucreaza in nume propriu, cat si situatia in care lucreaza pentru altul.

Nerespectarea unei asemenea dispozitii atrage raspunderea asocia­tului, dar aceasta raspundere are caracter limitat, deoarece, conform dispozitiilor art. 79 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, asociatul raspunde numai in masura in care votul sau a fost hotarator pentru adoptarea acelei decizii.

Altfel spus, legea nu sanctioneaza in mod direct comportamentul asociatului cu interese contrarii fata de societate, ci numai in masura in care, in urma participarii active a acestuia la vot, decizia adoptata de catre asociati a prejudiciat societatea.

Pentru asociatii din societatile in nume colectiv, legea stabileste o interdictie cu privire la participarea acestora ca asociati in cadrul oricarei alte forme de societati cu raspundere nelimitata, in masura in care o asemenea societate ar fi concurenta sau ar avea acelasi obiect de activitate, aceasta interdictie functionand in masura in care nu exista o acceptare expresa din partea celorlalti asociati;

art. 82 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, interzice asociatiilor sa realizeze orice operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr‑unul asemanator, fara consimtamantul prealabil al celorlalti asociati.

Asociatii pot efectua acte de concurenta, dintre cele prevazute la art. 82 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, daca exista consimtamantul celorlalti asociati, consimtamant care poate sa fie exprimat in mod expres dupa constituirea societatii sau tacit inaintea constituirii.

In cazul nerespectarii conditiei consimtamantului prealabil al celorlalti asociati pentru prestarea unor activitati concurente, asociatul culpabil poate suporta urmatoarele consecinte:

excluderea din cadrul societatii;

obligarea sa la plata unor despagubiri fata de societate.

De asemenea, este posibil ca societatea sa considere ca acel asociat, desi culpabil, a lucrat in contul societatii, si, ca atare sa‑si asume toate actele pe care acesta astfel le‑a incheiat.

Dreptul societatii de a se indrepta impotriva asociatului culpabil este un drept prescriptibil, art. 82 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, stabilind un termen de prescriptie de 3 luni, care incepe sa curga din momentul in care societatea a luat cunostinta de faptul ca asociatul in cauza are calitatea de asociat in cadrul unei alte societati concurente cu raspundere nelimitata sau cu un obiect identic de activitate, sau desfasoara activitati pe cont propriu sau pe contul unei alte persoane cu un obiect similar sau apropiat, fara ca evident, in prealabil, sa‑si fi dat consimtamantul.

Aportul asociatilor

In cadrul societatilor in nume colectiv, capitalul social poate fi constituit din aport in bani, in natura si in creante.

Aportul in industrie este posibil dar numai ca aport la dezvoltarea patrimoniului societatii, si nicidecum la capitalul social.

E Aportul in numerar si in natura

In cadrul capitalului social al societatii in nume colectiv, aportul in bani are caracter obligatoriu, neexistand posibilitatea constituirii unei societati comerciale numai cu aport in natura, sau, in cazul societatilor de persoane, aport in creante.

In cazul societatilor in nume colectiv, ca de altfel si in cazul societatii in comandita simpla, legea nu impune un plafon minim al capitalului social la constituire. Astfel, asociatii vor aporta la societate suma sau bunurile pentru care s‑au obligat prin actul constitutiv a le pune in comun in vederea bunei functionari a societatii.

In cazul aportului in natura sau in bani executat de asociati in cadrul unei societati in nume colectiv, daca acest aport apartine mai multor persoane, cei cu drepturi comune asupra bunurilor aportate raman legati solidar si in ceea ce priveste obligatia ce se naste cu privire la aportul respectiv. Pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport, detinatorii in comun ai bunului respectiv urmeaza sa‑si desemneze un singur reprezentant care sa reprezinte intereselor tuturor cu privire la drepturile care se nasc din acel aport.

E Aportul in creante si raspunderea asociatului

In cazul in care asociatii aporteaza la capitalul social propriile creante pe care le au impotriva unui debitor al lor, acestia se considera ca si‑au indeplinit obligatia de aportare numai in masura in care debitorul cedat a platit debitul pe care il avea direct catre societate.

Practic, aportul creantelor la capitalul social presupune ca mecanism o cesiune de creante, in cadrul careia asociatul are calitatea de cedent, societatea calitatea de cesionar, iar debitorul asociatului calitatea de debitor cedat.

Art. 84 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, introduce o forma de garantare a creantelor pentru cesionarul societate in nume colectiv, in sensul ca stabileste raspunderea cedentului asociat in situatia in care plata nu s‑a putut obtine de la debitorul cedat, desi s‑a realizat urmarirea debitorului.

Intr‑o asemenea situatie, asociatul va raspunde, in sensul ca va fi obligat la plata sumei datorate si neplatite de debitorul cedat, cu dobanda legala calculata de la momentul in care debitul a devenit scadent. De asemenea, asociatul poate fi obligat, in acelasi temei, si la acoperirea tuturor prejudiciilor pe care le‑a cauzat societatii prin neexecutarea varsamantului aportului la care s‑a obligat.

Aportul in industrie

Regula generala, stabileste ca prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. Cu toate acestea, conform art. 16 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 republicata asociatii din cadrul societatilor de persoane se pot obliga la aport in munca, fara insa ca acest aport sa se constituie ca aport la constituirea sau majorarea capitalului social. In aceste conditii, asociatii care aporteaza munca raman obligati pentru aportul respectiv, fara insa ca acesta sa se regaseasca in cadrul capitalului social.

Legea recunoaste in favoarea asociatilor care aporteaza munca in societate si drepturi specifice cu privire la participarea la beneficii si la activul social al societati, fiind obligati, in egala masura sa participe si la pierderile societatii, conform celor stabilite prin actul constitutiv.

Este de observat si faptul ca este posibil ca prin actul constitutiv sa fie stabilite drepturi preferentiale si pentru asociatii din cadrul altor societati comerciale. In acest sens, art. 67 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste ca dividendele se vor plati asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu s‑a stabilit altfel.

E Cesiunea aportului de capital social

Ca principiu, posibilitatea de cesionare in tot sau in parte a aportului la capitalul social este posibila numai in masura in care actul constitutiv confera aceasta prerogativa asociatilor. In aceste conditii, ar trebui de interpretat art. 87 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, in sensul ca, regula o reprezinta imposibilitatea cesionarii, iar in mod exceptional, daca exista o asemenea vointa din partea asociatilor exprimata prin actul constitutiv, in conditiile imperative ale actului consti­tutiv, s‑ar putea admite cesiunea

In cazul in care un asociat doreste sa cesioneze "partile de interes" pe care le detine este necesara hotararea adunarii generale a asociatilor adoptata in conditiile prevazute in actul constitutiv sau in lege. Totodata, cesiunea va fi supusa si formalitatilor de publicitate, pentru ca astfel ea sa devina opozabila tertilor.

Cesiunea partilor sociale incepe sa‑si produca efectiv efectele din momentul in care mentiunea cu privire la cesionarea partilor sociale a fost inregistrata in registrul comertului

In cazul unei cesionari astfel realizate, actul de cesiune incheiat intre cedent si cesionar nu il libereaza pe cel dintai de datoriile pe care le are fata de societate, acesta continuand a fi tinut raspunzator in situatia in care era debitor fata de societate pentru nevarsarea integrala a aportului. Aceasta concluzie rezulta atat din dispozitiile art. 84 cat si din dispozitiile art. 87 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, care stabileste ca cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau la capital.

Mai mult decat atat, cedentul continua sa ramana raspunzator si fata de terti pentru operatiunile in curs de executare, fiind aplicabile consecintele impuse de dispozitiile art. 222 si urm. din Legea nr. 31/1990, republicata.

Partile de interes pot fi transmise si pe calea mostenirii, daca actul constitutiv permite acest lucru.

E Alte obligatii ale asociatiilor

Pornind de la existenta unui patrimoniu propriu al societatii in nume colectiv, bunurile ce apartin societatii nu pot fi folosite de catre un asociat fara consimtamantul expres al celorlalti asociati.

In acest sens, art. 80 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste in sarcina asociatului care, fara consimtamantul celorlalti asociati intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau al unei alte persoane, obligatia de a restitui societatii beneficiile ce au fost astfel obtinute de catre acel asociat sau de tertul in favoarea caruia a lucrat si, eventual, sa despagubeasca societatea de toate pagubele pe care i le‑a pricinuit prin fapta sa.

Raspunderea asociatului intr‑o asemenea situatie, intervine indiferent daca in urma operatiunii efectuate cu capitalul, bunurile sau creantele societatii, acesta a obtinut sau nu beneficii. Astfel, daca s‑au obtinut asemenea beneficii, acestea profita exclusiv societatii (si nu asociatului respectiv sau tertilor in favoarea carora a lucrat), iar in situatia in care nu s‑au obtinut astfel de beneficii, asociatul va fi obligat numai la despagubirea societatii in nume colectiv la care este asociat.

Aceasta dispozitie se coroboreaza cu dispozitiile art. 81 din Legea nr. 31/1990, republicata, prin care se impune asociatului ca acesta sa foloseasca din fondurile societatii numai ceea ce i s‑a fixat pentru cheltuielile ce se impun a fi efectuate in interesul societatii.

Aceasta norma are totusi caracter dispozitiv, deoarece, prin actul constitutiv, asociatii pot hotari sa dispuna din fondurile societatii si de anumite sume in interes personal.

In situatia in care nu exista o stipulatie expresa in actul constitutiv si totusi un asociat foloseste in interes personal sume apartinand societatii, el va fi tinut raspunzator pentru sumele astfel utilizate, fiind obligat sa le restituie si, eventual, sa acopere celelalte prejudicii pe care astfel, le‑a produs societatii.

3 Administrarea societatii in nume colectiv

Administrarea societatii este asigurata, de regula, de catre asociati. Daca in cadrul societatii sunt numiti mai multi administratori, dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecaruia dintre asociatii respectivi.

In situatia in care persista divergente intre administratori, pentru adoptarea unei decizii, legea permite adoptarea deciziei cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, altfel deciziile trebuie sa fie adoptate cu unanimitate de voturi.

Exista o situatie de exceptie conceputa de Legea nr. 31/1990, republicata, respectiv cazul in care se impune adoptarea unor acte urgente. Daca se indeplineste conditia urgentei, decizia poate fi adoptata de un singur administrator, dar numai in situatia in care ceilalti administratori se afla in imposibilitate, chiar momentana, de a participa efectiv la administrarea societatii. Starea de urgenta se analizeaza in functie de producerea sau nonproducerea unui prejudiciu societatii prin adoptarea deciziei.

In situatia in care un administrator ia o decizie cu privire la o anumita operatiune care depaseste limitele normale ale faptelor de comert pe care le realizeaza de regula societatea, el are obligatia ca, in prealabil, sa instiinteze pe toti ceilalti administratori despre necesitatea indeplinirii acelei operatiuni.

Cand unul dintre administratori incheie o operatiune prin care se depaseste limita normala a comertului efectuat de societate, fara insa a instiinta, conform art. 78 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata si pe ceilalti administratori, cel ce a efectuat operatiunea respectiva raspunde individual de toate pagubele eventuale pe care societatea ar putea sa le suporte in urma efectuarii operatiunilor, in situatia in care impotriva acestei operatiuni ceilalti administratori au facut opozitie.

Fata de terti operatiunea respectiva ramane insa perfect valabila, in masura in care acestora nu li s‑a comunicat opozitia celorlalti administratori.

Situatia financiara anuala a societatii este supusa aprobarii adunarii generale a asociatilor, acestia urmand a o aproba cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea capitalului social. Acelasi vot este necesar, conform art. 86 din Legea nr. 31/1990, si in cazul in care se pune problema introducerii unei actiuni a societatii pentru tragerea la raspundere a administratorilor.

4. Raspunderea asociatilor

Asociatii raspund in cadrul unei societati in nume colectiv nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale ale societatii

Raspunderea asociatilor are insa si un caracter subsidiar, in sensul ca un creditor al societatii se va indrepta mai intai impotriva societatii insasi, aceasta urmand a raspunde ca persoana juridica de sine statatoare pentru obligatiile proprii. In situatia in care societatea nu plateste datoria in termen de 15 zile de la data punerii sale in intarziere, creditorul se poate indrepta impotriva oricarui asociat pentru intregul debit. Aceasta solutie, rezulta in mod expres din textul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata.

Fata de dispozitiile cuprinse in art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, se pot observa urmatoarele:

creditorul unei societati in nume colectiv nu are posibilitatea de a se indrepta direct impotriva asociatiilor raspunzatori pentru societate

In masura in care insa un creditor, actioneaza mai intai impotriva oricaruia dintre asociati, acesta din urma este in drept sa‑i invoce beneficiul de discutiune, solicitand sa fie urmarita mai intai societatea debitoare si numai in masura in care aceasta nu‑si acopera datoriile in termenul de 15 zile stabilit de lege, sa fie urmarit asociatul.

Daca din acest punct de vedere, obligatiile asociatilor din societatea in nume colectiv se aseamana cu cele ale fidejusorului din cadrul relatiilor de drept civil, este de observat, in schimb, ca asociatii raspund integral si nelimitat pentru societate, nefiind admisa invocarea de catre unul din asociati a unui beneficiu de diviziune in situatia in care debitorii societatii il urmaresc pentru intregul debit;

legea stabileste ca asociatul poate fi urmarit de catre debitor dupa un termen de 15 zile de la momentul punerii in intarziere a societatii. Aceasta situatie fiind o exceptie de la regula stabilita de legiuitor in art. 43 din Codul comercial potrivit careia debitorul este de drept in intarziere prin simpla ajungere la termen.

asociatii raspund pentru societate in mod nelimitat, in sensul dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, respectiv ei vor putea fi urmariti de creditorul societatii pentru debitele sociale cu toate bunurile mobile si imobile, prezente si viitoare;

asociatii raspund solidar, in doua sensuri:

q in primul rand ei sunt solidari pentru societate, in sensul ca in situatia in care societatea nu‑si achita propriile datorii fata de creditorii sai, acestia din urma sunt in drept sa se indrepte impotriva asociatilor, fara a fi necesara o hotarare judecatoreasca prin care, in prealabil, societatea a fost "urmarita" si s‑a constatat insolvabilitatea sa, singura conditie impusa de lege fiind ca timp de 15 zile de la incunostintare societatea sa nu plateasca.

q pe de alta parte, nimic nu impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile, acesta sa continua sa urmareasca societatea si nu pe asociatii din cadrul ei. In masura in care societatea nu‑si executa obligatia, debitorul are si posibilitatea de a actiona direct impotriva societatii, solicitand punerea in executare silita a bunurilor acesteia pentru realizarea creantei pe care o are.

Totodata, si intre asociati exista o relatie de solidaritate, in sensul ca, creditorii societatii sunt in drept sa urmareasca pe oricare dintre asociati pentru intregul debit, ei neavand posibilitatea sa invoce beneficiul de diviziune in fata acestora.

In masura in care unul dintre asociati plateste integral pentru societate, el se poate indrepta ulterior impotriva societatii sau/si impotriva celorlalti asociati, in baza regulilor de drept comun care opereaza in materia solidaritatii.

Dispozitia de principiu cuprinsa in art. 3 alin. 2 este preluata si de art. 85 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, legea stabilind ca asociatii sunt obligati solidar si nelimitat pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta.

Aceasta dispozitie instituie o forma de raspundere a asociatilor mai larga, in sensul ca asociatii raspund nu numai pentru eventualele debite ale societatii, ci pentru toate operatiunile efectuate in contul societatii de catre societate, prin intermediul persoanei care o reprezinta in relatiile cu tertii.

Asociatii raspund numai patrimonial pentru toate operatiunile efectuate de societate, raspunderea lor fiind in acest caz solidara si nelimitata. In masura in care o persoana lucreaza in numele societatii, fara insa a fi mandatata expres prin vointa celorlalti asociati sa reprezinte societatea, ceilalti asociati nu vor mai raspunde pentru societate pentru operatiunile astfel efectuate, retinandu‑se o raspundere proprie a celui vinovat de efectuarea unor acte, pe care insa nu era in drept sa le incheie.

Actul astfel incheiat de persoana fara drept obliga societatea numai in masura in care cel cu care s‑a incheiat actul nu avea cunostinta de lipsa de calitate a reprezentantului societatii.

In masura in care un tert obtine o hotarare judecatoreasca impotriva unei societati in nume colectiv, conform art. 85 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, aceasta hotarare este opozabila fiecarui asociat. In aceste conditii, daca prin operatiuni incheiate cu societatea, un tert reclama anumite creante fata de societate, iar pentru aceste creante obtine o hotarare judecatoreasca de obligare la plata a societatii, aceasta hotarare devine opozabila asociatilor din momentul in care devine executorie, tertul fiind astfel in drept sa se indrepte pentru intreaga creanta impotriva oricaruia dintre asociatii care raspund solidar si nelimitat.

In legislatia romana dispozitiile referitoare la raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor din societatea in nume colectiv au caracter imperativ, nefiind posibil ca prin vointa lor, materializata de exemplu, in actul constitutiv, asociatii sa stabileasca o forma de raspundere mai diminuata

Se poate considera ca obligatia asociatilor de a acoperi pasivul social al societatii este o obligatie legala, care functioneaza de plin drept, in baza intrunirii simplei calitati de asociat in cadrul unei societati in nume colectiv.

Asociatul care a intrat in societate ulterior constituirii societatii, va fi obligat sa acopere pasivul social al societatii, care ar fi putut rezulta si din datorii asumate de societate, chiar anterior aderarii noului asociat la societatea respectiva.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

A.P. persoana fizica si SC "MM" SRL (persoana juridica) au hotarat sa constituie societatea in nume colectiv "AP-MM". AP s-a obligat sa aduca la capitalul social suma de 50.000.000 lei iar SC "MM" SRL un teren in suprafata de 5.000 m² , in valoare de 100.000.000 lei. In actul constitutiv al societatii, asociatii au prevazut ca asociata SC "MM" SRL fiind o societate cu raspundere limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai in limita capitalului social subscris.

Intrebare:

Este valabila clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii?

2. SC "SA" este o societate in nume colectiv care a incheiat un contract de credit de 3 miliarde lei cu societatea bancara SC "MB" SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatand ca societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite in contract, creditoarea, in baza art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, a chemat in judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii AM si AF, solicitand ca acestia sa fie obligati in solidar la restituirea creditului acordat societatii.

Intrebare:

a) Asociatii raspund in mod solidar pentru obligatiile societatii?

b) Asociatii au beneficiul de discutiune in cazul in care sunt actionati de creditorii societatii?

3. Prin ce modalitati (mijloace) se realizeaza "punerea in intarziere" in contextul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata?

4. In actul constitutiv al SC "OLVEX" SNC s-a prevazut ca asociatul L.E sa procure clientela societatii prin deplasarea in tara pentru a face publicitate acesteia, urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii?

In cazul unei societatii in nume colectiv, asociatul V.M. a dus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe care le detinea la S.C. "OVEX" S.A., cu termen de rambursare la 15 august 2003. Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile asa incat, la sfarsitul anului 2003 societatea in nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii, asociatului care a aportat obligatiunile respective.

Intrebare

Ce fel de aport reprezinta obligatiunile ? Este admisibil la o societate in nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective?

In actul constitutiv al societatii in nume colectiv "SMR" s-a prevazut ca administratorii MN si SF sa efectueze toate operatiunile impreuna si sa existe pe toate contractele semnaturile celor doi administratori. La data de 15 martie 2000, administratorul M.N. a cumparat in numele societatii o masina de teren necesara transportului unor marfuri din provincie, in conditiile in care celalalt administrator S.F. era plecat din tara pentru a face publicitate societatii.

Intrebare

Contractul de cumparare a masinii de teren, contract incheiat de un singur administrator este valabil?

Aratati in ce consta "contrarietatea de interese" in cazul asociatilor unei societati in nume colectiv.

. Prin hotararea Adunarii Generale a Asociatilor societatii comerciale "M" Societatea in nume colectiv a acceptat ca asociatul SM sa se retraga din societate urmand sa i se achite contravaloarea aportului adus la capitalul social si cota parte din activul net al societatii, potrivit ultimei situatii financiare intocmite de societate, inclusiv dividendele aferente exercitiului financiar ale anului precedent.

Asociatul retras din societate considerand ca nu mai are legaturi contractuale cu societatea comerciala, mai cu seama ca, in urma scrisorii adresate administratorului acesteia a existat refuzul categoric de a plati, s-a adresat instantei de judecata, formuland actiune impotriva celor doi asociati ramasi in societate.

Intrebare

Asociatul retras isi poate valorifica pretentiile cu actiune impotriva asociatilor, sau actiunea trebuie formulata impotriva societatii?

. Aportul in creante este varsat la data:

a)  semnarii actului constitutiv;

b) cesiunii creantei catre societate;

c)  efectuarii platii de catre debitorul cedat;

d) notificarii debitorului cedat cu privire la cesiunea creantei.