Efectele contracului de donatie

Efectele contracului de donatie

I.1.1.       Efectele intre parti

A.      Reguli generale

Efectul translativ al contractului. Ca efect al donatiei, dreptul care formeaza obiectul contractului de donatie se transmite din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. Donatia poate avea ca efect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative (remitere de datorie).

Daca dreptul transferat este o creanta, operatia intervenita intre parti se analizeaza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit, aplicindu‑se regulile corespunzatoare (art. 1391 si urm. Cod civil), cu derogarile ce rezulta din natura gratuita a transferului.

Cel mai frecvent, obiectul contractului il constituie un drept real. In acest caz, ca si in materie de vinzare, transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa (art. 971 Cod civil) in forma prevazuta de lege (forma autentica sau forma actului juridic care realizeaza indirect donatia, in aceasta din urma ipoteza, de regula, solo consensu), dar neconditionat de predarea bunului care formeaza obiectul donatiei, cu exceptia darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune.

B.       Obligatiile donatorului

Obligatia de predare

Dupa incheierea contractului, donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa‑l pastreze pina la predare, raspunzind de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa. In cazul darului manual, evident, problema obligatiei de predare nu se pune.

Obligatia de garantie - cazuri in care exista

Spre deosebire de vinzator, in principiu, donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune (art. 828 al. 1 Cod civil) si nici pentru vicii ascunse, deoarece contractul este cu titlu gratuit.

Prin exceptie, donatorul datoreaza garantie in urmatoarele cazuri:

daca a promis expres garantia pentru evictiune (art. 828 al. 2 Cod civil) sau pentru vicii (lipsa garantiei nefiind o regula imperativa);

daca evictiunea provine din faptul sau personal (art. 828 al. 3 Cod civil), de exemplu vinde imobilul donat inainte de efectuarea formelor de publicitate sau vinde si preda lucrul mobil cumparatorului, daruit anterior prin act autentic, fapte care contravin obligatiei contractuale;

in caz de dol (intentie sau culpa grava asimilata dolului) donatorul raspunde de pagubele rezultind din vicii ascunse, cunoscute de el si necomunicate, care au cauzat (direct sau indirect) un prejudiciu donatarului (dolul stramuta problema raspunderii de pe un teren contractual pe teren delictual - art. 998 Cod civil);

daca donatia nu este pur gratuita (donatie cu sarcini), donatorul raspunde de evictiune in limita valorii sarcinilor (art. 828 al. 3 Cod civil); desi legea nu prevede expres, donatorul raspunde ca un vinzator si pentru viciile ascunse, caci in limita sarcinilor (respectiv a pretului platit pentru o parte din valoarea bunului) donatia este un contract cu titlu oneros si sinalagmatic.

C.      Obligatiile donatarului

Cind donatia este pur gratuita, donatarul nu are nici o obligatie, ci numai indatorirea denumita traditional "de recunostinta" care, in cazurile prevazute de lege, este sanctionata prin posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru ingratitudine.

Daca donatia este cu sarcina (sub modo), sarcina fiind o obligatie impusa donatarului, acesta - dupa acceptarea donatiei - este tinut s‑o execute. Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (nici una nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocarea a donatiei pentru neexecutarea sarcinii efectele sint retroactive), ele nu trebuie confundate, deoarece regimul lor juridic este diferit, cel putin sub doua aspecte:

in cazul conditiei rezolutorii, chiar daca este potestativa din partea donatarului, nu se creaza nici o obligatie pentru el, fiind liber sa actioneze cum doreste, fara riscul de a‑si vedea angajata raspunderea, caci conditia (rezolutorie) este numai o modalitate care, in caz de realizare, desfiinteaza dreptul afectat de ea; in schimb, sarcina obliga pe donatar, in caz de neexecutare putindu‑se recurge la masuri de executare, creditorul avind dreptul la actiunea in executare;

conditia opereaza de drept (art. 1019 Cod civil), in schimb revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta justitiei (art. 832 Cod civil).

Sarcina, ca si conditia, nu trebuie sa fie imposibila, ilicita sau imorala, potrivit regulilor generale. Ea poate fi prevazuta fie in favoarea donatorului (de exemplu plata unei datorii), fie in favoarea unei terte persoane (cind se analizeaza ca o stipulatie pentru altul reprezentind o donatie indirecta grefata pe o donatie directa, daca stipulatia este facuta donandi causa), fie in favoarea donatarului insusi (de exemplu efectuarea unei calatorii de studiu). In acest ultim caz, obligatia se justifica numai daca donatorul are vreun interes, cel putin moral, la executarea sarcinii; altfel obligatia donatarului fata de el insusi nu ar putea avea o existenta juridica (decit, eventual, ca o conditie). In cazul sarcinii stipulate in favoarea donatarului insusi, donatia este de fapt pur gratuita, insa cu posibilitatea revocarii pentru neexecutare. Numai in cazul sarcinii stipulate in favoarea donatorului sau a unui tert donatia inceteaza sa fie liberalitate in masura sarcinii.

Intrucit donatia cu sarcini este, in limita sarcinii, un contract sinalagmatic (si cu titlu oneros), in caz de neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice. Astfel, se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectul sarcinii cu daune-interese si donatarul nu ar putea, fara consimtamintul donatorului (deci fara un nou contract), sa se libereze de sarcina, abandonind bunurile daruite.

Se poate alege si o alta cale: revocarea (rezolutiunea) donatiei pentru neexecutarea de obligatii. In caz de neexecutare partiala sau executare cu intirziere, instanta este chemata sa aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si, in functie de imprejurari, poate dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic justificate - rezolutiunea partiala), eventual cu acordarea unui termen de gratie.

In caz de admitere a actiunii, revocarea produce efecte retroactive atit impotriva donatarului si succesorilor lui in drepturi, cit si impotriva tertilor, drepturile constituite in favoarea lor fiind desfiintate (art. 830 Cod civil) potrivit regulilor aplicabile rezolutiunii pentru neexecutare (art. 1020-1021 Cod civil).

Actiunea in executare sau in revocare poate fi intentata de catre donator sau succesorii sai in drepturi (cum ar fi mostenitorii sai legali ori testamentari care beneficiaza de efectele revocarii), inclusiv creditorii chirografari, in baza art. 974 Cod civil (actiune oblica). In cazul sarcinii stipulate in favoarea unui tert, beneficiarul poate cere si el executarea obligatiei, dar nu poate cere revocarea donatiei, nefiind parte in contractul incheiat intre stipulant si promitent.

Orice donatie - inclusiv darul manual - poate fi afectata de sarcini.

I.1.2.   Opozabilitatea efectelor contractului fata de terti

Ca si in materie de vinzare, opozabilitatea fata de terti este ingradita:

in privinta bunurilor mobile - prin exceptia trasa din art. 1909-1910 Cod civil (combinat cu art. 972 Cod civil) prevazuta in favoarea tertului dobinditor de buna credinta si posesor al lucrului daruit;

in ce priveste transferul gratuit al unui drept de creanta - prin formalitatea notificarii sau acceptarii conform regulilor de la materia cesiunii de creanta;

in privinta transmisiunilor gratuite de imobile - prin formalitatea inscrierii dreptului in cartea funciara (art. 22 si urm., art. 61 si 72 din Legea nr. 7/1996).

In principiu, se aplica regulile general. In privinta publicitatii imobiliare opereaza insa si anumite dispozitii speciale:

a) Spre deosebire de actele cu titlu oneros, a caror inopozabilitate din cauza neinscrierii in cartea funciara este limitata, neinscrierea in cartea funciara a dreptului real imobiliar dobindit prin donatie poate fi invocata "de orice persoane au interes la aceasta" (art. 819 Cod civil), inclusiv dobinditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intii si creditorul chirografar. Rezulta ca donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universal (nu si succesorilor cu titlu particular sau creditorilor chirografari). Prin urmare, in aceasta materie se largeste cercul tertilor; succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari nu au calitatea de avinzi-cauza, ci aceea de terti.

Mai mult, donatia - chiar inscrisa in cartea funciara - nu este opozabila dobinditorului anterior cu titlu oneros al dreptului real neinscris in cartea funciara, care poate cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata de donatar (art. 30 din Legea nr. 7/1996), deoarece el certat de damno vitando, iar donatarul numai de lucro captando. Pratic, donatarul - chiar inscris in cartea funciara si de buna credinta - se bucura pe deplin de efectele publicitatii imobiliare numai dupa 10 ani socotiti din ziua cind s‑a inregistrat cererea sa de inscriere in cartea funciara, termen inlauntrul caruia poate fi pornita actiunea in rectificare (art. 37 al. 2).

b) Art. 819 Cod civil contine o restrictie cu privire la persoanele care, desi interesate sa o faca (si cu toate ca, potrivit regulilor generale, ar avea calitatea de a invoca inopozabilitatea), nu sint totusi admise a invoca lipsa de inscriere in cartea funciara si anume (pe linga parti si succesorii lor universali si cu titlu universal) acele persoane carora lipsa de inscriere li se poate imputa ca o culpa si succesorii lor universali si cu titlu universal (reprezentantii minorului sau ai celui pus sub interdictie; de asemenea, ascendentii care, potrivit art. 815 Cod civil, au acceptat donatia facuta unui minor sau interzis).