Diagnoza sistemului socio-uman al Organizatiei

Orice ss. Social pp. elemenmte de natura socioumana.

Eficienta ss. Avea in vedere partea tehnica, dar depinde intr-o mare masura de aspectele socio- umane..

Caracterizarea ss. Socio-uman:

1. Ss. Sociouman pp. o interdependenta a elementelor componente, o masura mai mare dacat a elementelor tehnice..

Aceasta prima proprietate are o mare importanta in in elaborarea unor solutii de natura ameliorativa.

Schimbarea unui elelment este o premisa pentru schimbarea altui element..

Este necesar sa elaboram un ss concret, logic de natura ameliorativa..

Este importanta identificarea elementelor strategice.

Necesitatea elaboraraii unui program strategic articulat => strategii pentru o perioada mai lunga de timp.

2. Ss pp. o relativa independenta fata de factorii exteriori.

Un Ss este influentat de factori externi si interni..

O parte isi controleaza acesti factori interni fara a mai fi nevoie de factori extrni de interventie.

Necesiatatea elaborarii unor proiecte de dezvoltare socio-umana, planificata si controlata..

Acest proiect trebuie sa parcurga o serie de etape:

formularea obiectivului general, de natura obiectiva si subiectiva.

Diagnosticarea starii actuale a ss. Pt. a surprinde punctele forte ale ss. Dar si punctele nevralgice.

Elaborarea unor programe starteguice, cu seturi de solutii, actiuni, masuri, cu precizarea ca avem mai ales masuri de natura psihosociala.

Implementarea acestui program in masuri.

Estimarea periodica a rezultatelor obtinute.

2. Diagnoza ss. Socio-uman.

Diagnoza = actiunea prin care se stabilesc o serie de caracteristici, particularitati, puncte forte sau slabe ale ss..

Tipuri de diagnoza psihoorganizationala.

Dupa gradul de generalitate = > 2 tipuri de diagnoza:

a) diagnoza unei probleme, a unui caz particular identificarea factorilor cauzali care au generat.

Este realizabila de catre un specialist cu specificatia ca probl. este formulata de ORG.

Acest tip de diagnoza corespunde unei caracteristici a ORG. traditionale si se caracterizeaza prin aceea ca nu este orientata pe termen lung sasu pe directia organizarii  si planificarii controlului ORG.

Rezolvarea in timp a unor probleme, dar este vazuta ca o solutie normala a ss.

b) diagnoza ss.

Problema trebuie sa fie descoperita de diagnostician, ea pp. o serie de demersuri dar se degaja ideea ca acest tip de diagnoza e specifica ORG. moderne, si ofera baza unei programari pe termen lung a dezv. ORG.

stabilirea de obiective prioritare.

Stadiul pe care l-a atins ORG.

Stadiul pe care l-a atins ORG. raportat la obiectivul general al ORG.

Contribui la acea dezvoltare constanta si planificata a ORG.

Etapele diagnozelor:

identificarea variabilelor sociale definitorii ale ss.

Elaborarea unor instrumente de masurare, congestionare a acestor variabile.

Este necesara asamblarea datelor obtinute in urma aplicarii instrumentelor.

Prelucrarea si implementarea acestor rezultate.

Operationalizarea conceptului de ss sociouman astfel incat sa se poata desprinda care sunt domeniile de interes ale unui ss dimensiunile ss., variabilele ss. Ce vor fi transpuse intr-o serie de itemi pt. elaborarea unui instrument.

Cerinte: pentru operationalizare. - sa fie suficient de completa astfel incat sa ofere o imagine globala asupra celor mai importante elemente ale ORG. sa dea posibilitatea elaborarii programelor complexe de dezv. socioumana a ORG.

Sa fie suficient de simpla a.i. sa poata fi masurate si manipulate variabilele psihoorganizationale.

alegerea variabilelor relevante pt. realizarea uni program de dezvoltare organizationala.

=> asocierea variabilelor dupa o schema tip cibernetic (marimile de intrare, de stare si iesire ale ss.).

Construirea unui instrument de diagnoza organizationala

Instrumet standardizat (ISDO).

Se prezinta sub forma unui chestionar se bazeaza pe estimarile subiectilor asupra situatiei reale.

Ofera o imagine simplificata, globala asupra variabilelor nu contine indicatori globali.

O variabila = 1 item.

Se numeste standardizat deoarece retine caracteristicile esentiale ale oricarui ss sociouman independent de caracteristicile tehnice si tehnologice ale ss.

Se refera la asamblarea datelor.

a) regruparea treptata a variabilelor in dimensiuni si a dimensiunilor in domenii.

Stilul de conducere : - dim. Centrarea pe anumite capacitati profesionale a sefului, atitudinea suportiva, sprijin in munca.

Profilul grupului de munca.

Climatul.

Satisfactia in munca.

Procesele de munca.

b) Asamblarea lor in functie de anumite niveluri ierarhice aqle ORG.

La nivelul sectiei, atelierului.

La nivelul intreprinderii (organizatiei).

c) in functie de intentiile cercetatorului.

Daca este interesat sa faca o diagnoza la nivelul intregii ORG.

Sau daca este interesat la nivel de esantioane reprezentative.

d) prin recurgerea la experti care sunt alesi de obicei de la fiecare dintre nivelele ierarhice ale ORG.

Modalitati de interpretare a datelor

Raportarea rezultatelor la un model ideal.

se porneste de la premisa ca variabilele sunt inalt dezirabile pentru ORG. si de aceea trebuie sa se ia valoarea maxima (care este stabilita de cercetator).

Se compara valoarea reala a fiecarei variabile cu aceeasi valoare maximala.

Diferenta dintre aceste doua valori masoara calitatea variabilei respective.

Daca printre variabila masurata si nivelul maximal diferenta este foarte mica => o valoare negetiva, critica pt. ORG.

Limitele: acel criteriu de referinta este ideal => de cele mai multe ori varibilele masurate nu pot ajunge la acel model ideal.

Ele au posibilitatea de a se perfectiona, sau ajungerea la un nivel maximde dezvoltare.

Nu se iau in considerare in suficienta masura contextele situationale.

Apare necesitatea de a se lua in considerare si aceste cadre situationale.

Solutii: propunerea unui cadru de referinta mai  nuantat + schema de evaluare a datelor absolute SEDA => acele intervale ale scalei (1-5) sunt segmentate, fiecarui interval acordandu-I-se o anumita semnificatie.

1-3,00 situatie grava.

3,00 - 4,00 situatie normala: 3,00 -3,50 situatie normala in prezenta unor puncte critice.

3,50 - 3,75 situatie normala dar notata cu "atentie" problema.

3,75 - 4,00 situatie buna.

4,00 - 5,00 situatie foarte buna.

Pentru cea de-a doua limita -2 modalitati:

a) se propune stabilirea diferentei dintre standardele ideale ale ORG. si starea sa reala.

Daca in prima situatie starea ideala este stabilit de catre membrii ORG. solicitarea lor de a evalua situatia reala si dupa aceea, sit. Dorita.

Nu este obligatoriu ca o ORG. sa detina standardele ideale ale membrilor sai, insa aceste standarde ideale au o foarte mare importanta pt. dezv. ORG. ele aproximeaza mai exact tendintele obiective ale ss.; reprezinta forte subiective care pot propulsa dezvoltarea ORG.

diferenta mica - variabila nu este problema pt. ORG.

diferenta mare si variabila este o problema.

b) recurgerea la un etalon relativ/ etalon empiric.

A=> din nevoia de a stabili mai exact semnificatia unei variabile obtinute intr-un grup in raport cu un alt grup.

Trebuie sa se elaboreze acel etalon empiric.

sunt stabilite variabilele pt. fiecare variabila.

Se determina decilele_ pana la ce valoare a fiecarei caracteristici sunt plasate primele 10% din unitatile investigate (colective, grupe), urmatoarele 10% etc.

Rezultatele sunt raporatate la acel etalon empiric.

Daca acel 3,60 constatam ca se plaseaza in decilul 8, inseamna ca doar 20% dintre celelalte stau mai bine.