Depunerile de sume de bani la CEC

Depunerile de sume de bani la CEC

I.1.1.       Notiune. Reguli generale

Contractul de depunere de sume de bani la CEC constituie o varietate a contractului de depozit neregulat incheiat intre CEC, in calitate de depozitar, si o persoana fizica sau juridica, in calitate de deponent, prin care depozitarul se obliga sa pastreze sumele de bani depuse si sa le restituie, la cerere, cu dobinzile aferente, dintr‑o data sau fractionat, titularului depunerii sau reprezentantului sau, iar in caz de deces al titularului, mostenitorilor.

Depunerile se pot efectua si libretul CEC se elibereaza pe numele persoanei care efectueaza depunerea sau pe numele altei persoane (care devin titulari de libret si titulari executivi ai dreptului de dispozitie asupra sumei depuse) ori la purtator (fara sau cu parola), inclusiv pe obligatiuni CEC, care sint instrumente de economisire "la purtator" (titluri la purtator), spre deosebire de libretele in care se specifica numele titularului (care sint titluri nominative).

In toate cazurile, CEC se obliga sa pastreze si sa restituie sumele de bani titularului de libret, repsectiv detinatorului titlului la purtator. In cazul titlurilor nominative, depozitarul este obligat, dupa caz, sa restituie sumele si reprezentantului (imputernicitului) titularului de libret sau, in caz de deces, mostenitorilor acestuia. Raporturile dintre depunatorul pe numele altuia si titularul libretului (donatie, plata unei datorii, simulatie prin interpunere de persoane, oferta reala de plata urmata de consemnatie etc.) sau dintre titularul de libret si reprezentantul sau imputernicit sa dispuna de sumele inscrise in libret (mandat sau reprezentare legala, donatie, oferta de plata a unei datorii etc.) nu influenteaza raporturile dintre titular si CEC nascute ca urmare a depunerii.

Depunerile la CEC pe numele altuia dau nastere la doua categorii de raporturi juridice diferite:

unul intre CEC si titularul de libret (inclusiv mostenitorii lui in caz de deces) sau imputernicitul sau - cirmuit de legislatia speciala privitoare la depunerile CEC;

altul intre deponent, titularul libretului si imputernicitul sau - reglementat de Codul civil.

Aceste din urma raporturi, precum si hotaririle obtinute in cadrul litigiilor dintre parti (de exemplu plata facuta pe calea depunerii la CEC era nedatorata) sau dintre ele si alte persoane nu sint opozabile fata de CEC cita vreme opozabilitatea nu rezulta din actele efectuate in conditiile prevazute de reglementarile speciale in materie (de exemplu urmarirea depunerilor pentru creante nascute din infractiuni).

Dreptul de dispozitie al titularului de libret se intinde si asupra dobinzilor acordate in conditiile stabilite de consiliul de administratie al CEC si chiar daca depunatorul este o alta persoana (care, eventual, a pastrat si libretul in posesia sa), inscriindu‑se si la clauza de imputernicire, si indiferent de modalitatea acordarii dobinzilor: anuitati sub forma de numerar (dobinzi propriu-zise), cistiguri (in numerar, in obiecte sau anumite prestatii, de exemplu excursii) sau in parte anuitati in numerar si in parte cstiguri.

Depunerile se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentantilor legali ai acestora, iar in caz de deces al titularului, mostenitorilor.

Prin reprezentanti legali se inteleg nu numai reprezentantii legali propriu-zisi (parinti, tutori sau curatori), dar si pe cei care, potrivit legii, reprezinta pe titular, cum este si mandatarul imputernicit prin procura speciala autentica sau sub semnatura privata legalizata de notar (in limitele stabilite prin actul de imputernicire) sau prin clauza de imputernicire.

Prin mostenitori legea are in vedere deopotriva pe mostenitorii legali si cei testamentari, adica rudele defunctului in grad succesibil si sotul supravietuitor, precum si legatarii (universali, cu titlu universal sau cu titlu particular) desemnati prin testamentul (ordinar sau privilegiat) lasat de catre titularul de libret (singurul care poate sa dispuna mortis causa de sumele depuse), iar in caz de mostenire vacanta statul. Mostenitorii isi dovedesc calitatea potrivit dreptului comun, dovada cu martori nefiind admisa in materia depunerilor CEC, indiferent de valoarea depunerii. Deosebirea fata de dreptul comun consta numai in reglementarea unei forme speciale de testament numita "clauza testamentata".

I.1.2.       Raportul dintre deponentul pe numele altuia si titularul libretului

In cazul in care deponentul efectueaza depunerea pe numele unei alte persoane, in raporturile cu depozitarul CEC titularul de libret devine si titularul dreptului de dispozitie asupra sumei depuse, inclusiv dobinzile acordate indiferent sub ce forma.

Raporturile dintre deponent si titularul de libret sint inopozabile CEC; acestea "dubleaza" raporturile de depozit, fundamentind efectuarea depunerii pe numele unei alte persoane si care poate sa fie o donatie, plata sau oferta de plata a unei datorii, acordarea unui imprumut de consumatie, simulatie prin interpunere de persoane, sume provenite dintr‑o mostenire dobindita de titularul libretului etc.

In practica, problema se pune mai ales in cazul depunerilor facute de parinti (soti) pe numele copiilor (minori sau majori), si anume in cadrul impartirii bunurilor comune dintre fostii soti: sumele depuse pe numele copiilor se includ sau nu in masa de impartit? Reducerea problemei la aceasta ipoteza se explica prin frecventa relativ mare a depunerilor efectuate de parinti in favoarea copiilor si prin faptul ca in cazul depunerii efectuate de o persoana pe numele alteia - cu care nu se gaseste in raporturi de filiatie - dovada raporturilor dintre ele se face relativ usor. In schimb, in cazul depunerilor facute de parinti pe numele copiilor asemenea dovezi, de regula, nu exista.

De regula, parintii efectueaza depunerea pe numele copiilor cu intentia de a‑i gratifica, iar aceste sume intra, din momentul depunerii, in patrimoniul copilului titular de libret. Practica judiciara a solutionat problema, in sensul ca asemenea depuneri reprezinta donatii sub forma darului manual, pentru validitatea carora nu se cere respectarea formei solemne. Deci sumele astfel depuse nu se includ in masa bunurilor comune supuse impartelii dintre fostii soti.

Practica judiciara mai recenta a accentuat necesitatea administrarii de probe pentru a se stabili "intentia si scopul urmarit de depunatori", "vointa reala a sotilor" (dar manual sau alt scop, de exemplu donatie). Depunerea pe numele altuia nu este considerata ca proba absoluta (prezumtie absoluta) in sensul darului manual.

Daca nu se pot prezenta probe din care sa rezulte intentia si scopul urmarit (de exemplu unul dintre soti sustine ca depunerea s‑a facut cu intentia de a‑l gratifica pe copil, iar celalalt contrariul, dar nici unul nu poate prezenta vreo dovada), se impune concluzia ca suma face parte din patrimoniul titularului de libret, deci nu intra in masa bunurilor supuse impartelii dintre fostii soti. Depunerea se considera un dar manual (deci o liberalitate, supusa reductiunii, raportului etc., daca este cazul) - calificare de natura a ocroti interesele altor persoane, care ar putea fi lezate printr‑o alta calificare insuficient dovedita sau nedovedita.

I.1.3.       Clauza de imputernicire

Aceasta clauza a fost calificata drept un mandat pe care titularul libretului nominativ il da unei persoane de a ridica suma de bani depusa. Mai exact, clauza de imputernicire este o procura speciala (act unilateral) care are la baza raporturile de mandat dintre parti si serveste, in raport cu depozitarul, pentru dovada puterilor conferite mandatarului. Tot astfel se analizeaza si imputernicirile conferite de titularul libretului nominativ prin procura autentica sau sub semnatura privata vizata de organele competente. In toate cazurile, pentru securitatea depunerilor la CEC, imputernicirea trebuie sa fie data in scris si vizata de organul competent, chiar daca valoarea ar fi sub 250 lei. Dovada cu martori a imputernicirii nu este admisa in aceasta materie, datorita normelor speciale.

Intrucit mandatul se stinge la moartea mandantului, mandatarul poate ridica - in tot sau in parte - suma inscrisa pe libretul nominativ numai in timpul vietii titularului, respectiv numai pina la revocarea imputernicirii de catre titular, comunicata CEC. La data mortii titularului mandatul inceteaza, iar suma inscrisa in libret la acea data face parte din activul succesoral lasat de titular si nu mai poate fi retrasa de persoana imputernicita.

Fiind vorba de un mandat, sumele ridicate apartin mandantului - deci persoana imputernicita trebuie sa dea socoteala, la cerere, mandantului (iar in caz de moarte, mostenitorilor sai) de operatiile efectuate si sa‑i remita sumele incasate (daca nu au fost intrebuintate in interesul celui caruia ii apartineau).

Obligatia de a da socoteala si de a remite sumele incasate in puterea mandatului (art. 1541 Cod civil) cu dobinzi din ziua intrebuintarii lor de catre mandatar in folosul sau, respectiv de la data punerii in intirziere daca nu le‑a folosit (art. 1544 Cod civil), vizeaza exclusiv raporturile dintre mandant si mandatar; pentru unitatea CEC prezinta importanta numai existenta procurii nerevocate.

In afara raportului de mandat dintre parti si efectele mandatului fata de deponentul sumelor, in conformitate cu vointa reala a partilor si conditile concrete sub imperiul carora s‑a dat imputernicirea, clauza de imputernicire poate fi dublata si de o donatie (care se poate realiza in acest caz sub forma darului manual prin preluarea sumei de la CEC sau prin virarea ei pe libretul mandatarului), imprumut, oferta de plata a unei datorii sau alt act juridic, la fel ca si in cazul depunerii pe numele unei alte persoane, cu deosebirea ca in acest caz raporturile de mandat sint in afara discutiei si opereaza atit fata de CEC, cit si intre parti, fiind in discutie numai "dublarea" acestui raport juridic printr‑un altul, care anihileaza anumite efecte ale mandatului (de exemplu plata datoriei anihleaza obligatia de a remite sumele ridicate de la CEC in limita datoriei platite) si care trebuie sa fie dovedit de partea care il invoca.

Raportul de mandat dintre parti - care fundamenteaza clauza de imputernicire sau procura data sub alta forma - poate fi dublat de o donatie, de un antecontract de imprumut, de o oferta de plata a datoriei mandantului fata de mandatar sau alt act juridic. Aceste raporturi nu sint reglementate prin normele speciale care vizeaza depunerile CEC, ci prin normele dreptului comun. Litigiile care s‑ar ivi intre parti in legatura cu aceste raporturi urmeaza sa fie solutionate fara participarea CEC.

Indiferent de raporturile care dubleaza, eventual, mandatul, imputernicitul trebuie sa fie calificat mandatar si in cazul in care el este depunatorul sumei initiale si se inscrie pe sine la clauza de imputernicire. Nu este exclus ca intre mandant si mandatar sa se dovedeasca existenta unor alte raporturi juridice, dar calitatea de mandatar a persoanei imputernicite este indiscutabila fata de CEC. Faptul ca mandatarul se autoimputerniceste nu influenteaza raporturile dintre parti, cita vreme titularul nu a revocat imputernicirea, pina in acest moment prezumindu‑se consimtamintul sau. Pentru dovada unui alt raport juridic sint necesare (si) alte dovezi decit autoimputernicirea.

Mandatarul poate dispune nu numai de sumele depuse, dar si de dobinzile acordate de CEC sub forma anuitatilor si inscrise in libret, ele fiind fructe civile. In schimb, in privinta dobinzilor acordate sub forma de cistiguri (in numerar, in obiecte sau in anumite prestatii), clauza de imputernicire nu produce efecte, chiar daca titularul clauzei este depunatorul sumei si a pastrat libretul asupra sa.

Cistigul nu urmeaza regimul depunerilor si al dobinzilor acordate sub forma anuitatilor pentru ca:

nu sint fructe civile care se produc in mod periodic si fara scaderea sau consumarea sumelor depuse; cistigul este intimplator si, asemanator productelor, consuma substanta lucrului depozitat (de exemplu bunul cistigat absoarbe si suma depusa pe libret);

cistigul este un efect al contractului aleatoriu (de loterie) care se adauga contractului de depozit, imputernicirea limitindu‑si efectele la acest din urma contract.

La moartea imputernicitului-mandatar inceteaza efectele clauzei de imputernicire, nefiind aplicabile dispozitiile art. 1559 Cod civil, care permit mostenitorilor lui sa continue indeplinirea mandatului in masura necesara apararii intereselor mandantului. Acest text poate fi aplicat numai in privinta obligatiei mostenitorilor mandatarului de a‑l instiinta pe mandant despre moartea survenita, pentru ca acesta din urma sa poata lua masurile necesare apararii intereselor, in functie de scopul urmarit prin stipularea clauzei de imputernicire.

I.1.4.       Clauza testamentara

Titluarul libretului (nu si persoana care a facut depunerea pe numele titularului) are dreptul sa indice CEC‑ului persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de moarte a sa.

Aceasta clauza reprezinta o liberalitate pentru cauza de moarte, adica un legat cu titlu particular facut prin testament (iar nu stipulatie pentru altul), deci sint aplicabile normele de drept comun privind conditiile de fond (capacitate, viciile vointei, reductiune etc.) prevazute pentru liberalitati testamentare.

Fiind o liberalitate pentru cauza de moarte, produce efecte numai la decesul titularului de libret (spre deosebire de clauza de imputernicire, care la data decesului inceteaza sa‑si produca efectele), legatarul dobindind sumele de bani depuse numai din momentul mortii titularului de libret si in cuantumul existent la acea data (iar nu la data stipularii clauzei), titularul libretului avind dreptul, in timpul vietii, sa micsoreze (ceea ce echivaleaza cu o revocarea voluntara tacita) sau sa adauge alte sume ori sa revoce legatul prin anularea clauzei testamentare sau printr‑un alt testament (ordinar sau privilegiat) si fara a fi necesara respectarea unei simetrii a formelor testamentare. Fata de CEC revocarea va produce efecte numai din momentul instiintarii.

Clauza testamentara nu trebuie sa fie scrisa in intregime si datata de mina testatorului, ci numai semnata, fapt pentru care a fost calificata testament olograf simplificat. Existenta acestei forme speciale de testament pentru depunerile la CEC nu inlatura dreptul titularului de a dispune de sumele depuse printr‑un testament de drept comun (ordinar sau privilegiat), caz in care legatarul (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular) isi dovedeste calitatea prin certificatul de mostenitor eliberat de notarul public sau prin hotarirea judecatoreasca definitiva si irevocabila. La fel se dovedeste calitatea de mostenitor (legal) si daca titularul de libret nu a facut testament, iar daca mostenirea este vacanta, suma fiind mostenita de stat, cu certificatul de vacanta a mostenirii.

Beneficiarul clauzei testamentare dobindeste dreptul asupra sumei la data mortii testatorului, iar depunerile, dobinzile si cistigurile sint imprescriptibile.

I.1.5.       Problema cumulului clauzelor[1]

Este posibil ca o persoana sa fie desemnata ca titular atit al clauzei de imputernicire, cit si al clauzei testamentare, deci sa cumuleze calitatea de mandatar si legatar cu titlu particular al titularului de libret. Un asemenea cumul de calitati poate sa fie avut in vedere de catre instante, ca un element de fapt, de exemplu pentru stabilitrea naturii juridice a raporturilor care "dubleaza" raporturile de mandat dintre titularul libretului si persoana imputernicita (donatie, oferta de plata a unei datorii etc.). Dar aceasta interferenta de fapt nu atrage dupa sine confundarea celor doua clauze, acestea reprezentind doua acte juridice de natura si cu efecte diferite.

Rezulta ca imputernicitul nu poate fi exonerat de obligatia de a da socoteala mostenitorilor (fie si nerezervatari) titularului de libret de sumele de bani ridicate in timpul vietii acestuia, pe simplul motiv ca este si beneficiar al clauzei testamentare. Odata ce a ridicat sumele in timpul vietii titularului, a actionat in calitate de mandatar si datoreaza socoteala mandantului, cit timp este in viata, si mostenitorilor lui dupa moarte. Ridicind sumele in timpul vietii titularului de libret, legatul ramine fara obiect in privinta sumelor ridicate, el producind efecte numai in privinta soldului existent in depozit la data mortii testatorului titular de libret.

Daca beneficiarul clauzei de imputernicire nu poate invoca clauza testamentara pentru a fi exonerat de obligatia de a da socoteala mostenitorilor, cu atit mai mult el nu va putea fi exonerat de aceeasi obligatie in cazul in care, in baza clauzei de imputernicire (dar fara ca el sa fie inscris la clauza testamentara) ridica sumele depuse dupa moartea titularului neadusa la cunostinta CEC.

Cu toate ca principiul incetarii efectelor clauzei de imputernicire la moartea titularului de libret este recunoscut in literatura de specialitate si aplicat in practica, se mai constata si unele inconsecvente[2].

I.1.6.       Raspunderea CEC

Potrivit dreptului comun, din momentul depunerii banilor, CEC suporta riscul pieirii fortuite (calamitati, furt etc.) si raspunde de prejudiciile cauzate titularilor (in calitate de comitent) in cazul eliberarii sau inregistrarii gresite a sumelor depuse din culpa personalului[3].

In caz de pierdere sau sustragere a instrumentelor de economisire nominative, CEC raspunde de platile facute persoanelor neindreptatite (gasitorului, hotului sau altei persoane care, prin inducere in eroare a lucratorilor, intra in posesia depunerii) de la data declararii pierderii sau sustragerii acestora si numai pentru sumele restituite peste plafoanele (stabilite de consiliul de administratie al CEC) pentru care este necesara verificare conturilor. Sub plafonul stabilit, personalul nu este obligat sa verifice contul (blocarea lui).

Raspunderea CEC poate fi angajata (in calitate de comitent, solidar cu prepusii) in caz de pierdere sau furt si inainte de comunicare (si indiferent de cuantumul sumei eliberate persoanelor neindreptatite), dar numai daca se dovedeste culpa grava (dolul) prepusilor. In acest caz, desi exista o clauza de neresponsabilitate contractuala pina la comunicare, inclusa de drept in contractul de depozit, datorita dolului problema raspunderii se transpune pe teren delictual.

I.1.7.       Secretul depunerilor

Operatiunile efectuate de CEC sint confidentiale. Potrivit reglementarilor in materie, date informative privind depunerile si operatiile efectuate se dau pe baza de cerere scrisa, cu conditia indicarii elementelor strict necesare identificarii acestora, numai titularului depunerii si reprezentantilor lui (legali sau conventionali, inclusiv persoanele indicate prin clauza de imputernicire pentru operatiunile efectuate de acestea), iar in cauzele penale, in care s‑a pus in miscare actiunea penala impotriva titularului (prin ordonanta procurorului sau prin incheiere a instantei judecatoresti), la cererea procurorului sau a instantei judecatoresti. Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informatii. Dispozitiile prevazute de lege pentru cauze penale sint aplicabile si in privinta pretentiilor civile derivind din infractiuni, chiar daca aceste pretentii nu sint valorificate in cadrul procesului penal, ci printr‑o actiune separata in fata instantei civile.

In cauzele de mostenire, fata de drepturile recunoscute de lege mostenitorilor asupra sumelor depuse, ei pot obtine informatii fara ca prin aceasta sa fie violat secretul depunerilor, intrucit obtinerea acestor informatii este in interesul persoanelor care, pe aceasta cale, devin titularii sumelor depuse de defunct, fiind insa obligati a‑si dovedi calitatea de mostenitori pe baza atestarii acestei calitati de catre notar sau instantele judecatoresti. Caracterul secret al operatiunilor CEC nu poate constitui piedica pentru titularul libretului si nici pentru mostenitorii sai de a‑si valorifica drepturile lor asupra sumelor depuse. Insa daca in libret este prevazuta o clauza testamentara, ceilalti mostenitori nu‑l mai reprezinta pe defunct in privinta acestui legat cu titlu particular (care se plateste valabil de catre CEC beneficiarului clauzei). Insa ei pot dovedi, potrivit dreptului comun, ineficacitatea - totala sau partiala - a legatului (nulitate, revocare printr‑un testament ulterior, caducitate sau reductiune pentru depasirea cotitatii disponibile). In acest scop mostenitorii pot cere informatii de la CEC referitoare la cuantumul depunerii care formeaza obiectul clauzei testamentare (legatului cu titul particular).

In toate cazurile, dupa moartea titularului se dau informatii numai pentru soldul existent la data incetarii sale din viata, precum si pentru operatiile ulterioare decesului. Pentru operatiile facute de titularul libretului in timpul vietii nu se dau informatii. Solutia se justifica prin ideea apararii memoriei titularului de libret decedat si care nu avea obligatia sa dea socoteala fata de "viitorii mostenitori" nici in timpul vietii.

Alta trebuie sa fie solutia in privinta operatiilor efectuate de mandatarul titularului de tilbret (desemnat prin clauza de imputernicire sau prin procura autentica ori sub semnatura privata, legalizata de notar). Intrucit titularul de libret are dreptul, potrivit legii, sa‑l oblige pe reprezentant sa dea socoteala - putind cere si informatii de la CEC cu privire la operatiile efectuate de acesta - iar acest drept al titularului se transmite la moarte mostenitorilor sai, acestia trebuie sa aiba si ei posibilitatea obtinerii informatiilor necesare cu privire la operatiile efectuate. Deci daca reprezentantul conventional (mandatar) sau legal (parinte, tutore sau curator) refuza sa ceara informatii de la CEC, desi au acest drept (in limitele operatiilor efectuate in baza imputernicirii, in primul caz, si pentru toate operatiile din libretul celui ocrotit, in cel de‑al doilea), mostenitorii titularului de libret trebuie sa aiba si ei acest drept, fiindca au devenit, prin mostenire, titulari de libret. Prin adoptarea acestei solutii nu se submineaza, ci dimpotriva, se intareste increderea populatiei in privinta depunerilor la CEC, depunatorii avind siguranta solutionarii legale a neintelegerilor pe care ei sau mostenitorii lor le‑ar avea cu alte persoane (indicate prin clauza de imputernicire sau alti reprezentanti conventionali sau legali).

In raporturile dintre mostenitorii titularului de libret, pe de alta parte, si reprezentantii lui (din timpul vietii), pe de alta parte, pot fi aplicate si solutiile date in practica judiciara cu privire la dovada depunerilor de catre persoanele care nu sint titulare de libret, dar pretind anumite drepturi asupra sumelor depuse. Se impune luarea in consideratie a unei deosebiri esentiale intre cele doua categorii de persoane: mostenitorii sint succesorii in drepturi ai titularului de libret si, ca atare, parti in contractul de depozit, cu toate consecintele ce decurg de aici; in schimb, persoanele care pretind - in raporturile cu titularul de libret - anumite drepturi asupra sumelor depuse, nu sint titulari de libret si nici nu vor dobindi vreun drept fata de CEC (cu exceptia creantelor rezultind din infractiuni).

Legea prevede nu numai caracterul confidential al depunerilor la CEC, dar si insensibilitatea relativa a sumelor depuse. Astfel, masurile de indisponibilizare (asiguratorii) si de executare silita a sumelor depuse la CEC pot fi luate numai in cauzele penale, dupa punerea in miscare a actiunii penale, respectiv pe baza hotaririi judecatoresti data in actiuni penale sau in actiuni civile decurgind dintr‑un fapt penal.

I.1.8.       Dovada depunerilor

In raporturile cu CEC, dovada depunerilor se face prin prezentarea libretului sau indicarea numarului acestuia ori a altor elemente strict necesare identificarii libretului.

In raporturile dintre titularul de libret si alte persoane interesate, problema este mai dificila in practica, deoarece informatii in legatura cu depunerile pot fi cerute numai de organele sau persoanele si in conditiile aratate. Se pune problema dovedirii depunerilor de catre aceste persoane (terti in raport cu contractul de depozit) care solicita recunoasterea anumitor drepturi asupra sumelor depuse (de exemplu, sotul sau concubinul titularului de libret).

In caz de litigiu, proba certa a depunerilor la CEC se poate face numai cu inscrisuri emanind de la aceasta unitate (libret, extras de cont, relatii de la CEC la solicitarea titularului).

Daca titularul (sau alte persoane indreptatite a obtine informatii de la CEC) refuza sa administreze aceste dovezi sau sa consimta la efectuarea unei expertize (de catre un expert autorizat, in masura a pastra secretul operatiunilor) pentru a se identifica eventualele depuneri, instanta trebuie sa solutioneze litigiul pe baza probelor propuse de parti, inclusiv proba cu martori, a caror apreciere se va face tinind seama si de refuzul nejustificat al piritului de a prezenta probele scrise certe, a caror administrare nu poate avea loc decit cu acordul lui.

I.1.9.       Problema clauzei de imputernicire si a clauzei testamentare privind depunerile de sume de bani la alte unitati bancare

Deoarece "operatiunile de banca si schimb" reprezinta fapte obiective de comert (art. 3 pct. 11 Cod comercial), nu analizam particularitatile depunerilor la unitatile bancare. Actele normative aplicabile la unele banci particulare nu cuprind dispozitii privind clauza de imputernicire si clauza testamentara.

Clauza de imputernicire (care este un mandat) nu prezinta probleme, chiar daca actul juridic ce urmeaza sa fie incheiat de mandatar este "afacere comerciala" (art. 374 Cod comercial), deoarece mandatul este un contract consensual, putind fi dat in forma inscrisului sub semnatura privata (sau chiar verbal ori in mod tacit - art. 1533 Cod civil, aplicabil si in materia mandatului comercial; art. 1 Cod comercial). Imputernicirea data mandatarului de a dispune de sumele aflate in cont la banca nu poate produce efecte dupa moartea mandantului.

Clauza testamentara poate fi recunoscuta valabila numai daca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru transmiterea succesorala, respectiv pentru testament. Forma speciala prevazuta in statutul CEC (numita clauza testamentara si calificata testament olograf simplificat, purtind numai semnatura testatorului) nu poate fi aplicata ("prin asemanare") in cazul altor unitati bancare. In consecinta, "clauza testamentara" practicata la alte unitati bancare ar putea fi recunoscuta valabila (ca testament olograf) numai daca este scrisa in intregime, datata si semnata de mina testatorului (art. 859 Cod civil), nu si daca imbraca forma simplificata a clauzei prevazuta de legea speciala numai pentru cazul depunerilor la CEC. In consecinta, "clauza testamentara" practicata la alte unitati bancare, daca nu indeplineste conditiile testamentului olograf, va putea produce numai efectele limitate ale unui testament inform (obligatie civila imperfecta, naturala, care poate fi confirmata de buna voie de catre succesorii universali sau cu titlu universal ai testatorului).